1,444 matches
-
că nu mi-o spune dacă nu dau un litru de vin la bufetul balului. Nu-mi ardea de băutură ... și ... apoi ... ce veste putea să-mi dea să mă intereseze ... când mie îmi ardea de dans cu niște fătuci frumușele peste care am dat acolo ... încât i-am spus să mă lase în pace să mă distrez. Atât a insistat însă ... încât ... ca să scap de el ... m-am dus la bufet și am comandat vin și niște fursecuri. Acolo m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
e ... învățătoare ... și că învățătoarea e fata preotului Bâsnă, elevă în ultima clasă, la fără frecvență, a liceului din Focșani. Eu ... tânăr student ... și îmbrăcat tot în costum național (luat de la școală) ... garanție a seriozității în lumea satelor de munte ... frumușel (datorită costumului) ... am făcut ... cred ...o impresie bună, din moment ce argatul a fost trimis imediat să pună la punct sălile de clasă ale școlii ... părintele mi-a garantat că toate cadrele didactice au asigurate masa și dormitul în încăpătoarele sale camere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar că problemei i s-au dat în literatura geografică mai multe interpretări, între care și varianta dată de ea. M-a surprins însă curajul ei și când m-am uitat mai bine la ea am văzut că este "al naibii de frumușică". La întrebarea cum se numește ... Ciopron Alexandrina ... mi-am dat seama că este fata fostului primar Vasile Ciopron de la Cotnari și nepoata episcopului Partenie Ciopron (Episcop al Romanului și Hușului). Mi-am zis că parcă-i un făcut să am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Iară cu-n băiat din sat Am plecat după-nsurat. Într-un sat, într-o comună, Să-mi găsesc o fată bună. Mi-am luat și eu mireasă De la mine a treia casă. Frumos nume mai avea Că Maria o chema. Frumușică nu prea, prea, Vreo optzeci de ani avea. De urâtă nu-i frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ți-a călca pe șale; Te-a mângâia pe obraz, Ca să uiți orice necaz! Dați-ne și un covrig; Ursului î-i tare frig! Hai, Gavrile, la pământ, Și ascultă-mă ce-ți cânt! Când erai mai mititel Tare erai frumușel, Dar de când ai crescut mare, Mă dai jos de pe piciaore! Te-ai făcut așa de rău, Că nu ma ce-ți face eu; Da' eu tot nu m-oi lăsa, Cu bâta te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dumnezeu i-a dat mult bine. Și pe cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Iară cu-n băiat din sat Am plecat după-nsurat. Într-un sat, într-o comună, Să-mi găsesc o fată bună. Mi-am luat și eu mireasă De la mine a treia casă. Frumos nume mai avea Că Maria o chema. Frumușică nu prea, prea, Vreo optzeci de ani avea. De urâtă nu-i frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ți-a călca pe șale; Te-a mângâia pe obraz, Ca să uiți orice necaz! Dați-ne și un covrig; Ursului î-i tare frig! Hai, Gavrile, la pământ, Și ascultă-mă ce-ți cânt! Când erai mai mititel Tare erai frumușel, Dar de când ai crescut mare, Mă dai jos de pe piciaore! Te-ai făcut așa de rău, Că nu ma ce-ți face eu; Da' eu tot nu m-oi lăsa, Cu bâta te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
conector comparativ, de ordin frastic sau transfrastic: "Așa cum Caragiale se întreba ce caută neamțul în Bulgaria, ne întrebăm și noi ce caută românul în Afganistan. Ce să caute și el decât un salariu mai bun?" (Florentin Florescu, "Un tânăr din Frumușica se bate cu talibanii din Afganistan", în Lumina, 28.06.2007, http://www.ziarullumina.ro/articole;1285;0;714;0; Un- tanar-din-Frumusica-se-bate-cu-talibanii-din-Afganistan.html) Sau: " Când am aflat de un fast-food indian, m-am întrebat și eu, ca personajul lui Caragiale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să-și rezolve această problemă. Ion este un om ca toți ceilalți din sat, dar este măcinat de ambiții mai mult decît alții. în satul respectiv, printre altele sînt două fete, una mai urîțică dar cu avere și alta mai frumușică pe care o place și Ion, dar care este la fel de săracă. Ion, flăcău arătos, poate să aleagă între ele; o vrea pe una, dar vrea și averea celeilalte. Alege calea ambiției de a-și atinge ambele scopuri, alegere care va
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de epoca mai veche a literaturii noastre. Ioan Mihalache, mitropolitul Naniescu de mai târziu, s-a născut la 15 iulie 1820 în satul Răzălăi (Sorocaă. Rămas orfan, este luat spre a fi îngrijit de unchiul său, arhimandritul Teofilact din Mănăstirea Frumușica. În anul 1831, la vârsta de 11 ani, vine la Iași, stabilindu-se la biserica Sf. Spiridon. După 4 ani de ședere în Iași, unde asistase la punerea pietrei fundamentale a mitropoliei de către Veniamin Costache, în 1833, Iosif Naniescu se
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de salvat, tot în mod ilogic se salvează. Nu de puține ori, atunci când crede că e pe prăpastia pieirii, că foamea îi va aduce de acum așteptatul sfârșit, dă peste el câte un miracol care îi aduce în buzunar sume frumușele pentru cineva ca el. Zece coroane primește în mai multe rânduri de la ziar, atunci când se aștepta mai puțin, zece coroane primește cadou de la misterioasa Ylajali, ba chiar primește, printro eroare a negustorului, și restul necuvenit de la o sumă pe care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
-o? Autobiografică: un adolescent căruia pământul natal nu-i oferă mai nimic fuge de-acasă să-și caute norocul prin alte părți, lăsându-se purtat la întâmplare de vântul soartei în compania altora ca el. Autorul a cunoscut un succes frumușel începând cu Franța, dacă nu mă-nșel. − Ei, vedeți? Foarte vizionar! Azi gradul de ciulinizare a lumii s-a accentuat incomparabil. După marile migrații de populație din Evul Mediu a urmat o fază de oarecare statornicire, iar acum e timpul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se tocească până devine anacronică. − Întocmai, salută Rudi răspunsul. Cu înotătoarele lui gata să o rupă la fugă, coelacantul trebuie să-și fi zis: Ieșit pe uscat? Lasă că evoluției nu-i stă caru-n drum de mine!" Și a rămas frumușel în apă, lăsând necesitatea să-l aștepte la întâlnire niscai milioane bune de ani. Iar când Platon a început să facă propaganda ieșirii din peșteră, coelacantul, auzind de ea, probabil că a bolborosit în adânc ceva de genul "dacă tăceai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încă de folos: Căsătoria. România face un mare pas în lume. E ca o fată de măritat. Căsătoria ar trebui să fie una ideală - și din dragoste, și din interes. E nevoie de foarte mare înțelepciune - fata nu e prea frumușică, nu vine cu zestre mare și nici tinerică nu mai este, după 15 ani de orbecăieli. Gloria. M-am bucurat să aud ecouri excelente ale întâlnirii din Biroul Oval, dar gloria unei vizite la Washington ține foarte puțin. Vara trecută
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
inocenței și al perversității. Să ne amintim de jocul amoros de-a șoarecele și pisica dintre Jean Seberg și Jean-Paul Belmondo în À bout de souffle (Cu sufletul la gură). Cei doi tineri petrecuseră deja o noapte împreună, însă studenta frumușică sosită din America, care distribuie ziarul Herald Tribune pe Champs-Élysées, vrea să fie recucerită. Înainte de a-i ceda din nou tânărului hoț de mașini care fuge de poliție, pare să i se ofere, apoi se eschivează. Flirtează, o face pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
hindus. Pînă să parcurgem noi drumul spre templul Brihadeshwarar, ploaia s-a oprit, dar cerul rămăsese amenințător. Odată ajunși în zona templului, am constatat că dugheana de răcoritoare care urma să ofere găzduire încălțărilor noastre se afla la o distanță frumușică de susnumitul monument. Un templu hindus nu seamănă nici pe departe cu celelalte locuri de cult din lume. Incinte după incinte, terenul ocupat de curțile succesive este uriaș, pe hectare întregi, iar drumul de la prima intrare și pînă la cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de unde apar atât de mulți sâmburi prin clasă, întreabă, află și urecheala am luat-o eu, cel cu depozitul. Eram în clasa a treia, aveam un profesor, om tare bun, de colegi nu-mi amintesc decât de unul singur, înăltuț, frumușel și bine îmbrăcat, era copilul unui inginer de la atelierele unde lucra tata. Stătea în bancă undeva pe aproape de mine și-l chema Chinescu. Nu știu de ce tot vroia să mi se apropie și într-o zi, mergând spre casă, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]