1,614 matches
-
toate nașterile. Notarul, un foarte bun funcționar, cercetează grăbit buletinele de naștere și condicile de transcriere și răspunde bucuros: - Domnule prefect, sunt în regulă, cea din ur mă naștere a fost la 5 septembrie. - Cum!... și prefectul se ridică furtunos, fulgerând cu mânie pe sătenii care umpluseră între timp to t localul primăriei. Ați văzut? De la 5 septembrie până acum n-a mai fost nici o naștere, timp de două luni! Mă rog, da r voi ce păziți aici, nu vi i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
minte, tot românul că trebuie modernizat! Apoi iubitul conducător al poporului Traian Băsescu, în cuvintele sale duioase s-a întors din nou la dragul său popor. De data asta ca să-i dea una zdravănă peste bot. A tunat și a fulgerat, că în timp ce el s-a retras în chilia lui de Cotroceni, ca să dea poporului Legea fundamentală, Constituția, poporul ce-a făcut? Ce a făcut domnule nemernicul acesta de popor român care nici măcar nu-și merită un conducător de talia lui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare și curios, să vadă ce se întâmplă afară. Florin, nu-i așa că ție nu ți-e frică de fulgere? îl întrebă Bidaru din pragul ușii cu scopul de a-l pregăti și a-l încuraja. Cireșica și Mihăiță, când fulgeră afară, intră sub masă de frică. Ce fricoși sunt! Eu... începu el să se laude. Tu ești bărbat adevărat. Dar cine e Cireșica și Mihăiță? Cireșica e sora mea. Mihăiță e fratele meu. Un șuierat dubios, produs de masele de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fiica cea mare, căsătorită în București, să-și vadă nepoții. Mult s-au bucurat amândoi de întâlnire. Stând de vorbă, pe picior de egalitate, cu personajul pe care l-a idealizat și cu care s-a mândrit întotdeauna, i-a fulgerat prin fața ochilor un episod tragi-comic, al cărui protagonist era chiar el. Totul s-a petrecut la Școala de Băieți și Fete Nr. 4, "Georgeta Mircea Cancicov". O clădire spațioasă și luminoasă, formată din două corpuri egale, așezate simetric, legate între
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
țineam, lucrurile care de nu ar fi în Tine, nu ar exista”. Ne descrie apoi cum s-a produs revărsarea lui Dumnezeu în sufletul său, prin cele cinci simțuri: „Tu ai chemat, ai strigat și ai spart surzenia mea; Ai fulgerat, ai strălucit și ai împrăștiat orbirea mea. Ai răspândit parfum, îl respir și dornic după tine aspir, Am gustat și (de tine) sunt înfometat și însetat”. Ultimele trei cărți (XI-XIII) sunt meditații asupra primului capitol din Sfânta Scriptură. Plecând de la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
des din ochi. .Doctorul a venit pe la șapte și ceva, era tovarășa Cruceanu... Cănd a văzut-o pe mama, în loc să o consulte să vadă ce are cum ar fi fost de datoria unui medic, a început să tune și să fulgere: Ce caută bolnava asta aici, cine a adus-o aici fără aprobarea mea, să dispară de aici...” Dealtfel, o adusese Petrică, soțul Mariei care spusese că ar cunoaște el un doctor foarte bun.... Doctorița Cruceanu bufnind și trântind l-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care forțele politice n-au mai făcut jocul intereselor străine, ci au urmat "instinctul național", dovadă că discordia nu este o maladie incurabilă la români. Dar aceasta va reveni curând între partide și a fost rândul lui Eminescu s-o fulgere chirurgical. Iar următoarea încercare a fost prilejuită de Războiul de Independență, soldat cu pierderea celor trei județe sudice ale Basarabiei. Politica externă se contura sub problema general-europeană a chestiunii Orientului. Se profilau trei soluții: austriacă, rusească și grecească 27. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
galaxii spiralate, se ascunde secretul înfăptuirii unui miracol. Moartea violentă a unei stele masive a făcut posibilă nașterea acestui mister. Din restul materiei explodate s-au luat cărămizi de praf stelar, zidindu-se Soarele și planetele care gravitează în jurul lui. Fulgerând bezna, Pământul și-a făcut apariția ca o minge de foc. Alcătuită din rocă lichidă și metal încins, sfera s-a învârtit continuu până s-a răcit la suprafață, pentru a face loc uscatului și apelor. Naufragiate pe plăci tectonice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Carpații au reprezentat una dintre cele mai longevive frontiere naturale din Europa 25. Europa, între agonie și speranță La sfârșit de Antichitate și început de Ev Mediu, furtuni de sânge, șiroind din trupuri stoarse până la ultima picătură, au inundat pământul. Fulgere au aprins focul pârjolitor, iar în lumina lui luceau săbii și lăncii. Tunete bubuiau din piepturi care își strigau disperarea în fața pierii. Au fost timpuri când ciocanul lui Thor și al lui Perun loveau cu putere spre preamărirea triburilor germane
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a impus la nivelul unor centre secundare, reprezentate de foste și actuale capitale de județ (Suceava, Botoșani, Alexandria, Slatina, Zalău, Bistrița). Viața la curte Șușotelile acopereau ulițele pietruite ale târgului. Pluteau, pe deasupra scăfârliilor ca un nor greu. Când tuna și fulgera, ploua cu zgomote ciudate. Pe cât de slabe și prelungi, pe atât erau de sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și moș Miron Prisacaru și, poate, cea dintîi iubire a poetului, suava copilă din Ipotești, sau, probabil, Ileana, fiica morarului din Cucorăni, fulgerată de moarte în pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece cu vederea peste alt informator, pe care-l pretinde autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tronu-i de piatră și intră cu Arald într-un templu de marmoră neagră, care se află în inima muntelui. Acolo, magul începe a face vrăji, cu o vargă fermecată. După aceste vrăji, Arald vede cum zidul piere, biserica creștină este fulgerată, piatra de pe mormîntul Mariei crapă în două și sare în lături, iar moarta se-nalță din mormînt o fantasmă, o dulce întrupare de omăt. Trecînd prin vînt, prin neguri și fulgere, ea se îndreaptă către Arald. Cînd Arald își simte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
colții, Răsuflul ține-ți-l și ia-ți avântul 1. Evocat în prima parte din Henric al VI-lea, același rege Henric al V-lea apare, de asemenea, ca un vajnic războinic, cu ochi scăpărând de mânie și cu spada fulgerând prin aer, mai măreț și totodată mai cumplit decât ziua Judecății de Apoi. Întreaga piesă este neîncetat traversată de eroi cu o înfățișare cruntă, feroce: Salisbury, cu o față înspăimântătoare, desfigurat de moarte, sau bătrânul Talbot, zugrăvit de Lucy, tot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îl lase să exprime ce simte. Furtună Furtuna, și toate elementele ce o compun (fulger, tunet și trăsnet), simbolizează în toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...Ă, «o atmosferă furtunoasăă, «fulgere de mânieă. În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulgeră; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet); totuși există în trăsnet, ca și în foc, o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
aprinde; aprindere; aragaz; de armă; arși; artă; arzînd; asemănare; atracție; august; babă; boală; căldura; camping; cercetași; chibrituri; curățare; da; dar; DEMON; dezastru; diavol; dorință; drac; dragoste; dușman; emoții; energie; etern; fenomen; fierbător; fire; flacăra; flamă; flamură; foc; forță; frig; frumos; fulgere; gaz; greu; Guță; Hefaistos; iarna; incinerare; infern; inimă; la inimă; iute; încins; lăuntric; limbi; liniștit; lumînare; lup; mașina; mic; mistuire; moale; de neînvins; nestins; noroc; pace; pai; pe paie; de paie; pană; panică; și pară; patimă; pădure; pămînt; perfecțiune; piele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir; fisura; floarea; foarfecă; formă; a fragmenta; frăție; frică; frînghia; frînghie; frînt; fuga; fugă; fuge; fulgera; furios; ghiocel; gîl-gîl; gîtul; greșeală; gura; gura tîrgului; hainele; hîrtia; hîrtii; hotărîre; iederă; încalcă; încălțămintea; încet; îndoi; înlătura; întinde; întreg; întrerupe; învățător; joacă; lanțurile; legătura; o legătură; linie; lipi; lipsă; lovește; mal; masa; masă; mașină; material; mărunți; neatenție; nepăsare; nervos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); grozav (2); înspăimîntător (2); mare (2); noapte (2); nor (2); pește (2); răsună (2); speriat (2); vara (2); zgomotos (2); afară; ascuns; așteptare; aur; bate; bine; bum-bum!; bum!; cal; calm; creion; drum; durere; eliberare; fior; forță; frică, plăcere; fricos; fulgere; furtuna; gălăgios; gîndire; groaznic; iarbă; Ilie; instant; interesant; înfricoșare; înfricoșător; întunecare; liniște; lumina; lumină puternică; luminos; măreție; melodie; mic; mină; negru; nouri negri; părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dată Ă era o conferință despre Benjamin Fondane Ă și că a fost surprins să observe că, deși franceza părea să-i fi devenit patrie, „păstrase un ușor accent românesc”. Se știe, de altfel, că, oricât ar fi tunat și fulgerat Cioran împotriva românilor, care-l agasau la Paris, când și când, și nu de dragul expresivității, ci al exactității nostalgiei, el folosește în corespondența sa, scrisă, de altfel, în franceză, cuvinte românești. Și o face cu o plăcere evidentă. Oricum, o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
două și să le înfigă în cele patru părți ale pământului, căci singure vor face vânt între ele și va fi mai bine. Diavolul a făcut cum l-a învățat și astfel s-a făcut vântul"; Și când tună și fulgeră tot el e pricina. Atunci scapără de mânie asupra soarelui, că-l frige și pune nouri împotriva lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după prânz, / Di la chindie, / Di după chindie, / Nu mai fulgera, / Nu mai înjunghia, / Lasă pe cutare / Curat și luminat, / Că-i de Dumnezeu lăsat, / Că mama lui cân` l-a năsscut / Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te-nec. Șî voi izbituri, / Ieu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te-nec. Șî voi izbituri, / Ieu vă ajung cu stropituri. / Ieu ieu 9 pietri din apă / Șî di soare te-oi descânta / Șî de-aicea-ncolo tu n-oi mai fulgera, / Cî pietrili cân` s-o-mpărțâ / Șî la răsărit, / Șî la apus, / Șî cum petrili nu să mai adună / Niciodată, una cu alta, / Așa să nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
niște zmei, puteri a lui Dumnezeu, ei sunt doi, unul la răsărit și altul la asfințit. Cel de la răsărit e de ploaie, de mană, cel de la asfințit, de secetă și când se face furtună se aude tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noi, dacă murim. Orfani și cei ce dragi ne sunt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem...” Acasă mai citeam alte versuri ale lui Coșbuc, ca cele din poemul “Moartea lui Fulger”, versuri care răspundeau zbuciumului și neputințelor noastre în fața vieții nenorocite pe care o înduram dar care ne dădeau totuși speranțe. „Război e, de viteji purtat! Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de eaSă aibă tot cei lași ar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]