14,909 matches
-
pot diminua producția de lapte cu cca. 20%. 2) Tratarea primară a laptelui. Presupune parcurgerea a 3 operațiuni obligatorii care trebuie efectuate imediat după muls și au drept scop menținerea caracteristicilor inițiale ale laptelui: * filtrarea de fire de păr, bălegar, furaje, praf etc; * răcirea la temperatura de +10...+12°C pentru laptele păstrat în fermă max. 5 ore sau la +4...+6 °C pentru cel care se livrează după cca. 24 ore, în scopul prelungirii fazei bactericide a laptelui; * depozitarea laptelui
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
târziu prezintă o floculare a proteinelor) sau o contaminare masivă cu microorganisme, urmare a nerespectării condițiilor de igienă (are o consistență filant vâscoasă). Laptele colostral are o vâscozitate mare, iar cel provenit de la animalele care au consumat cantități mari de furaje cu conținut ridicat de apă (varză sau frunze de sfeclă) are o consistență apoasă. 3) Culoarea. În mod normal, trebuie să fie albă, dar de diferite nuanțe, în funcție de: specie (lapte de vacă = alb, ușor gălbui; lapte de capră = alb, cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
vacă = alb, ușor gălbui; lapte de capră = alb, cu nuanță gălbuie mai slabă; lapte de bivoliță și oaie = alb-mat, datorită conținutului ridicat în grăsimi și proteine) și sezon (laptele recoltat vara are o culoare gălbuie sau crem-deschis, datorită carotenului din furajele verzi). Abaterile de la nuanța specifică culorii denotă anomalii în furajarea animalelor sau nerespectarea condițiilor de recoltare și păstrare a laptelui: * culoarea roșie consum de roibă, drăgaică, laptele cucului, pir roșu etc; * culoarea albastră consum de coada calului, lucernă verde sau
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
care provine. Gustul laptelui este influențat de 3 factori principali: * specia laptele de vacă este dulceag, iar cel de oaie, capră și bivoliță are un gust mai pronunțat, datorită concentrației mari în acizi grași volatili (belieric, caprinic, caprilic, caprionic); * natura furajului pășunea și fânul imprimă gust și aromă foarte plăcute, în timp ce pelinul dă gustul de amar, iar furajele alterate sau silozul consumat în exces determină un gust neplăcut; * starea fiziologică laptele muls înainte de înțărcare este amărui. Laptele poate căpăta și gusturi
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cel de oaie, capră și bivoliță are un gust mai pronunțat, datorită concentrației mari în acizi grași volatili (belieric, caprinic, caprilic, caprionic); * natura furajului pășunea și fânul imprimă gust și aromă foarte plăcute, în timp ce pelinul dă gustul de amar, iar furajele alterate sau silozul consumat în exces determină un gust neplăcut; * starea fiziologică laptele muls înainte de înțărcare este amărui. Laptele poate căpăta și gusturi sau/și mirosuri anormale, astfel: * gusturi/mirosuri anormale provocate de microorganisme; * aroma de oxidat cauzată de degradarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cu cel de lipide), a căror activitate biologică este nulă asupra organismului uman. 9. PIGMENȚII. În lapte există două tipuri de pigmenți: * endogeni lactocromul (culoare albăstruie-verzuie, ce se transmite și laptelui smântânit) și riboflavina (culoare crem gălbui); * exogeni provin din furaje sau prin contaminarea laptelui cu microorganisme. Cel mai important este carotenul (conferă culoarea galbenă-portocalie), alături de xantofila și clorofila. 10. GAZELE. Reprezintă 3-8% din volumul laptelui proaspăt muls, ponderea principală fiind deținută de bioxidul de carbon, azot și oxigen. Prin procesul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări fiziologice sau pe fondul unor tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele produc lapte cu însușiri calitative mai mult sau mai puțin modificate, dar nociv pentru organismul uman, drept pentru care nu este acceptat la procesare. 1.3.1. Laptele anormal fiziologic Există două categ°rii de astfel de lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mai mare cantitate de pesticide trece în smântână și se acumulează în unt; laptele smântânit și zara conțin cantități foarte reduse. Dintre pesticide, cea mai mare frecvență o au organocloruratele, care poluează laptele fie ca urmare a hrănirii animalelor cu furaje contaminate, fie în urma dezinsecției adăposturilor sau aplicării unor tratamente. O altă sursă de poluare este reprezentată de difenilorganoclorurate, substanțe cu largă utilizare în electricitate, industria mecanică și cea chimică. Ajunse în organismul uman, pesticidele pot provoca diverse procese patologice (afecțiuni
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
calea de administrare), iar toleranța este 0. 4) Poluarea cu micotoxine. Micotoxinele sunt metaboliți toxici conținuți de spori sau fungi, dar pot fi produse și de miceții dezvoltați pe un substrat sau chiar de însăși substratul de creștere (cereale, oleaginoase, furaje etc). În grupa micotoxinelor sunt încadrate și specii de mucegaiuri utile, ai căror metaboliți au acțiune antibiotică sau conferă gustul și aroma unor sortimente de brânzeturi (mucegaiuri “nobile”). Există un număr mare de micotoxine, cele mai frecvente fiind: * aflatoxinele deși
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mediul extern poluat poate determina creșterea numărului inițial de microorganisme din masa acestuia. Microflora inițială din laptele crud are 2 surse de proveniență: 1) Sursa externă. Este reprezentată de diferite surse de contaminare: * atmosfera adăposturilor există microorganisme în aer, așternut, furaje, fecale, vehicule. Așa de exemplu, furajele uscate conțin bacterii sporulate de tip Bacillus și Clostridium, în silozuri se găsesc bacterii butirice, în timp ce fecalele conțin enterobacterii, mai ales coli; * animalele sunt purtătoare de macroparticule (fecale, pământ, vegetale, păr, celule epiteliale etc
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
numărului inițial de microorganisme din masa acestuia. Microflora inițială din laptele crud are 2 surse de proveniență: 1) Sursa externă. Este reprezentată de diferite surse de contaminare: * atmosfera adăposturilor există microorganisme în aer, așternut, furaje, fecale, vehicule. Așa de exemplu, furajele uscate conțin bacterii sporulate de tip Bacillus și Clostridium, în silozuri se găsesc bacterii butirice, în timp ce fecalele conțin enterobacterii, mai ales coli; * animalele sunt purtătoare de macroparticule (fecale, pământ, vegetale, păr, celule epiteliale etc) care au o încărcătură microbiană foarte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
60 o C (optim=+37...+40 °C) și care sunt responsabile de balonarea brânzeturilor tari: * genul Escherichia (speciile E. coli și E. freundii); * genul Aerobacter (speciile A. aerogenes și A. cloaceae). Familia BACILLACEAE. Bacteriile se întâlnesc în pământ, praf, bălegar, furaje și ape murdare, de unde ajung în lapte; ele se dezvoltă în intervalul termic +8...+45 °C, cu un maximum de activitate la +30....+35 °C: * genul Bacillus (B. mycoides, B. subtilis și B. mezentericus); * genul Clostridium (speciile C. buthyricum și
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
miros/gust de grajd. Pentru consum, nu se admite smântâna cu consistență filantă sau mucilaginoasă, cea murdară, mucegăită, înghețată sau cu bule de gaz. De asemenea, se refuză de la consumul uman smântâna cu defecte pronunțate de miros și gust (de furaj, de grajd, de mucegai, de amidon etc), cea cu defecte datorate lipolizei (gust uleios, înțepător, rânced) sau proteolizei (gust de brânză, de amar). 4.4.5. Metode de control a parametrilor fizico-chimici de calitate Aprecierea fizică și chimică a smântânii
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
circulația și repartiția cantitativă a Na, K, Ca, P etc, între diferite organe ale corpului omenesc). Cu ajutorul trasorilor radioactivi aplicați în domniul zootehniei și medicinii veterinare s-au putut studia procesele de metabolism intermediar, asimilația și dezasimilația principiilor nutritive din furaje. S-au realizat explorări medicale morfologice prin următoarele metode: ♦ autoradiografie, care se bazează pe acumularea substanțelor radioactive în țesutul animal care se analizează fotografic ♦ scintigrafie, care folosește o sondă de scintilație ce baleiază cu o anumită viteză deasupra organului animalului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
luată armatei române în războiul din 1877-1878, Editura Militară, București, 1926, p. 8-10 footnote> După obținerea Independenței de stat a României, modificările survenite la nivelul armatei, au determinat dezvoltarea cadrului legislativ și organizatoric al acesteia. Astfel, asigurarea subzinstențelor (alimente și furaje), caii, vitele, grâul, combustibilul și mijloacele de transport erau asigurate de Ministerul de Război prin rechiziții conform unei legi din 20 mai 1866. Aceste rechiziții se efectuau de către o comisie formată din primarul localității, subprefectul plășii și un delegat al
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
concordanță cu condițiile locale, dar și cu cerințele externe. 1.1. Siguranța alimentară factor determinant în aplicarea combaterii integrate În Cartea Albă a siguranței alimentare, Comisia Europeană se exprimă în felul următor: “Reglementarea centrală de bază, pentru importul alimentelor și furajelor în UE, este cea a respectării solicitărilor minime de protecție a sănătății, pe care Comunitatea le-a impus propriei ei producții”. Comisia Europeană a stabilit ca prioritate politică, introducerea siguranței alimentare (FOOD SAFETY) și dorește ca, pentru atingerea acestui scop
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de toxine și care pot apărea, în condiții din cele mai diferite, în producțiile agricole și în diferitele alimente ce se obțin din acestea. În România au fost semnalate diverse grupe de micotoxine, atât în produsele alimentare, dar și în furajele destinate furajării animalellor. Acestea sunt produse de diverse specii de ciuperci care aparțin genurilor: · Aspergillus - care produce aflatoxine, ochratoxine (mai ales în zonele calde), sterigmatocistină. · Penicillium ochratoxine, citrinine, patulină, acid ciclopiazonic. · Fusarium - trichotecene, deoxynivalenol, nivalenol, zearolenone, fumonisine, moniliformine. · Alternaria acid
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sau pintenul secării este o micoză cunoscută în toate zonele unde se cultivă secara. Pagubele cantitative produse de această boală sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice în perioada înfloritului și maturității spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii asexuați ai ciupercii. În locul cariopselor, agentul patogen formează scleroți de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultură la alta se face prin intermediul scleroților rămași în sol sau a celor care la recoltare ajung între semințele de secară. Prevenire și combatere. Întrucât alcaloizii conținuți de scleroți sunt toxici, se impune controlul calității furajelor și a semințelor de secară folosite la furajarea animalelor. Industria farmaceutică folosește scleroții obținuți în culturile de secară infectate artificial pentru obținerea de ergotină care are efect hemostatic, pentru separarea acidului sphacelinic care produce contracția mușchilor netezi și a alcaloidului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mare germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului apare o nouă generație de conidii. Persistența agentului patogen de la un an la altul este asigurată de conidiile rămase pe resturile vegetale din câmp sau din depozitele de furaje. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire ca: rotația culturilor, înglobarea resturilor infectate în sol, cultivarea de hibrizi rezistenți, pot limita atacul agentului patogen. Dintre hibrizii omologați numai HS-Odessa este cunoscut ca fiind rezistent la sfâșierea frunzelor. În cazul în care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
târziu, începând cu anul 1865, acestea au fost înlocuite cu contractele standardizate, de tip futures. La bursele pentru cereale din Chicago se negociază grâul, porumbul și ovăzul, iar tranzacțiile cu orez se realizează de către Asociația de Comerț pentru Cereale și Furaje din Londra (GAFTA) și din Bangkok (Thailanda). Tranzacțiile pentru soia boabe, făină de soia și ulei de soia se desfășoară la bursa Chicago Board of Trade (CBOT). Zahărul brut, cât și cel rafinat, se negociază la Bursa zahărului din Londra
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
000 kg/ha pentru fânețe. Cele situate pe versanți cu eroziuni, sau care sunt intens pășunate, au o producție mai redusă și o valoare furajeră mai scăzută (circa 3.000 kg/ha). În zona cercetată, în ultimii ani, cantitatea de furaje de tip fân natural, din poieni și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
concordanță cu condițiile locale, dar și cu cerințele externe. 1.1. Siguranța alimentară - factor determinant în aplicarea combaterii integrate În Cartea Albă a siguranței alimentare, Comisia Europeană se exprimă în felul următor: “Reglementarea centrală de bază, pentru importul alimentelor și furajelor în UE, este cea a respectării solicitărilor minime de protecție a sănătății, pe care Comunitatea le-a impus propriei ei producții”. Comisia Europeană a stabilit ca prioritate politică, introducerea siguranței alimentare (FOOD SAFETY) și dorește ca, pentru atingerea acestui scop
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de toxine și care pot apărea, în condiții din cele mai diferite, în producțiile agricole și în diferitele alimente ce se obțin din acestea. În România au fost semnalate diverse grupe de micotoxine, atât în produsele alimentare, dar și în furajele destinate furajării animalellor. Acestea sunt produse de diverse specii de ciuperci care aparțin genurilor: - Aspergillus - care produce aflatoxine, ochratoxine (mai ales în zonele calde), sterigmatocistină. - Penicillium - ochratoxine, citrinine, patulină, acid ciclopiazonic. - Fusarium - trichotecene, deoxynivalenol, nivalenol, zearolenone, fumonisine, moniliformine. - Alternaria - acid
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mai mare producător mondial de trestie de zahăr. O altă resursă naturală vegetală alternativă este reprezentată de numeroasele varietăți de alge marine. Acestea pot asigura un surplus de proteine sau o serie de substanțe utilizate în industria chimică ori ca furaj pentru animale. În acest sens, se disting R.P.Chineză, Japonia, Franța, Irlanda ș.a. Biotehnologiile constituie în prezent unul din domeniile de vârf ale economiei mondiale, oferind alternative la utilizarea unor resurse în curs de epuizare. Discuții aprinse suscită în același
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]