1,282 matches
-
desenate două grupuri a câte 15 segmente de raze, poziționate opus, unul în dreapta și celălalt în stânga, de culoare neagră 100%. Logotipul "ae", cu scop de certificare-identificare, mai are înscris cuvântul "CERTIFICAT" cu litere majuscule și cu același caracter de litera Futură Bold că și "AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ", pe circumferință cercului alb, diametral opus față de înscrisul "AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ", sub grupul de litere "ae" și de culoare neagră 100% (figură 1). Logotipul "ae" se tipărește în două culori, negru 100% și verde PANTONE 360
REGULI SPECIFICE din 7 octombrie 2002 (*actualizate*) privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145326_a_146655]
-
o frunză stilizata de culoare verde. Toate aceste elemente formează un simbol. Originalitatea acestui simbol este dată de litera "e", care generează litera "a", creând astfel o imagine modulara, unitară. "AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ" este scris cu majuscule, cu caracterul de litera Futură Bold și dispus pe circumferință cercului, central față de axul vertical, diametral opus "AGRICULTURĂ", sus, și "ECOLOGICĂ", jos, ambele având culoarea neagră 100%. Între aceste două cuvinte, pe circumferință cercului alb, în interior, pe axul transversal, sunt desenate două grupuri a
REGULI SPECIFICE din 7 octombrie 2002 (*actualizate*) privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145326_a_146655]
-
imaginii, înscriindu-se în aceeași sferă dinamică redusă (ppp - p în 47 de măsuri din totalul de 49) și asociindu-se cu o tendință de relaxare progresivă a tempo-ului. II.5. Et la lune descend sur le temple qui fut (Și luna coboară deasupra templului care fu) De o atracție profund mistică, Et la lune descend sur le temple qui fut pare să intenționeze o adevărată inițiere a auditorului în sfera trăirilor inedite resimțite prin intermediul experiențelor metafizice. De altfel, această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu o tendință de relaxare progresivă a tempo-ului. II.5. Et la lune descend sur le temple qui fut (Și luna coboară deasupra templului care fu) De o atracție profund mistică, Et la lune descend sur le temple qui fut pare să intenționeze o adevărată inițiere a auditorului în sfera trăirilor inedite resimțite prin intermediul experiențelor metafizice. De altfel, această supoziție în ceea ce privește propunerea conceptuală își află susținerea în date de natură biografică, care vin să confirme mai puțin cunoscutele practici ezoterice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conduce la ermetizarea semnificațiilor conținute. Viziunea conceptuală propune stimularea în exclusivitate a acelor zone extrasenzoriale ale psihicului, eventuala „conștientizare” a trăirilor conducând în mod irevocabil la destrămarea misterului. Privind din această perspectivă, Et la lune descend sur le temple qui fut ne apare ca o veritabilă „adaptare” sonoră a idealului estetic promovat de Mallarmé, potrivit căruia obiectivul artei nu ar trebui să reprezinte descrierea fidelă a lucrurilor sau mărturisirea sinceră a ideilor, ci doar simpla sugestie operată prin simbol. Astfel, evitarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
et sortit le couteau à manche de corne qu'il avait caché là, [e9c] lorsqu'il était enfant. [e10a] Ses yeux brillèrent de joie [e10b] et ses parents pleurèrent, [e10c] parce qu'ils avaient retrouvé leur fils. [e11a] Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, [e11b] mais l'Indien ne puvait vivre entre quatre murs [e11c] et un jour il partit à la recherche de son désert. [e12a] Moi je voudrais savoir [e12b] ce qu'il ressentit en cet instant
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
casa. Iată cum traduce Caillois: [P2] Un enfant disparaît après un raid des Indiens. On dit qu'ils l'avaient enlevé. [P10] Ses yeux brillèrent de joie. Ses parents pleurèrent, parce qu'ils avaient retrouvé leur enfant. [P11] Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, mais l'Indien ne pouvait vivre entre quatre murs. Un jour, il partit retrouver son désert. [P12] Je voudrais savoir ce qu'il ressentit à cet instant vertigineux où le passé et le présent se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și într-o zi" îl transformă într-o perioadă narativă. Borges scrie: "Acaso a este recuerdo siguieron otros, pero el indio no podía vivir entre paredes y un día fue a buscar su desierto". Iar Caillois traduce astfel: "Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, mais l'Indien ne pouvait vivre entre quatre murs. Un jour, il partit retrouver son désert". Această segmentare slăbește strînsa legătură între cauză (captivitatea eroului care dă și titlul povestirii Captivul) și consecința sa finală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Nu i-am dat lui Zainea un milion jumate și un vițel? La mine-i bancă de credit?» Enescu cel bătrân i-a pus palma la gură. «Dă-i drumu-n casă! Și tu fugi, fă, de la poarta mea că te fut și eu și băieții mei!» Are vreo șapte-opt. M-am dus iar la dl. Zainea. «Tatăl lui Dan a zis că pune pe-alde fi-su să mă tăbare, că v-a dat dumneavoastră un milion jumate și un vițel
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu vezi că cățaua îmi mănâncă coiu?”, zic eu. M-am dus la Spitalul „Victor Babeș”, mi-am făcut rost de formol și l-am păstrat. Îl am acasă. “Bă Victore, mai poți, bă?”, mă tot întreabă câte-un nebun. “Fut mai tare ca înainte! Îi dau în freză de jar mănâncă nevastă-mea...” Povestea vorbei. Merge unul la doctor. Dom doctor, m-am însurat. Foarte bine. Da, da nu-mi merge jucăria, mă lasă nevasta. Il controlează doctorul la testicule
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
qui a "je ne sais quoi de divin", rappelle les Vierges de Raphaël. Son amour pour Charles a cette même beauté platonique: "Avant la venue de son cousin, Eugénie pouvait être comparée à la Vierge avant la conception ; quand il fut parti elle ressemblait à la Vierge Mère : elle avait conçu l'amour". Si Saumur est un espace agonal, la maison de Grandet est un espace sacrificiel où deux femmes Mme Grandet et Eugénie incarnent, à tour de rôle, "l'agneau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ses ordres une fée ou un démon". Une soixantaine de pages plus loin, Eugénie est vue comme Marguerite. La "sainteté de l'amour" et l'angélisme de sa cousine déterminent ce point de vue de Charles: "Bientôt pour lui Eugénie fut l'idéal de la Marguerite de Goethe moins la faute ". Ce n'est pas un hasard, ni un excès du plaisir de décrire, le fait que la porte de la chambre d'Eugénie est vitrée. Aucun détail n'est chez Balzac inutile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi sanctificata, ca în cazul lui Michèle de Burne, devenind egalul lui Christos, Allah sau Brahma 47. Vedem la Maupassant o gradație de elemente și condițiile prin care o femeie se ridică la Paris la rangul de mit: "Elle en fut enivrée. Leș compliments, leș invitations, leș hommages, le sentiment d'être devenue une de ces préférées, une de ces élues que Paris acclame, adule, adore tânt que dure son entraînement, la joie d'être ainsi choyée, admirée, d'être appelée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș nerfs, par le chloroforme qui assomme, par l'éther et par la morphine qui fouillaient le rêve, éteignent leș sens et endorment leș émotions" [Maupassant, Notre cœur, p.93]. Nimeni mai mult decat Maupassant, notează M.-C.Bancquart, "ne fut perplexe devant să découverte de la Parisienne mondaine de son époque, intelligente et indépendante" [Bancquart, p.213]. Autorul, care a fost victima dispozițiilor contradictorii, suferind de o imposibilitate de a se defini, nu vede el oare în femeia modernă propria lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femeie, constată F.Hoffet [p.89]. În intrigă pariziana totul începe de la femeie, se reduce la ea, se rezumă la ea. Femeile pot contribui cu o pondere serioasă la cariera soților lor: "La semaine suivante lui apporta deux événements. Îl fut nommé chef des Echos et invité à dîner chez Mme Walter. Îl vit tout de suite un lien entre leș deux nouvelles" [Maupassant, Bel-Ami, p.103]. Influența lui Madeleine face ca distincția promisă primului ei soț să-i revină celui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rezista cineva. Chiar și comparate cu intrigile lui Rougon, cele ale Clorindei par destul de elaborate și ambițioase. Zola urmărește mecanismele prin care femeile ajung la acest succes impresionant 212. Ambițiile ei sunt transeuropene: "Elle rêvait de bouleverser l'Europe. Ce fut pour la jeune femme une époque de domination. Elle centralisait (...) toute la politique des cours de l'Europe" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.180, 347]. Cu o îndemânare instinctiva, mai mult jucându-se, femeia pariziana fixează elementele esențiale ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Astfel, la bălul imperial Renée este aleasă că favorită pentru că se potrivește cu butonierele imperatorului 248. Elaborarea costumului este pentru Pariziana o grijă deosebită. La bălul mascat dat de Saccard, "Renée devait être la nymphe Echo. La question des costumes fut beaucoup plus laborieuse" [Zola, La Сurée, p.340]. Unele abuzează de posibilitatea de a se decolta și devin ridicole. În goana după senzații, costumul lor depășește conveniențele. Îndrăzneață Renée apare într-un costum vaporos, aproape de cel al Evei biblice, fapt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
l'homme qu'elle rend pareil aux chiens des rues n'est pas haletant de désir" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70]. Femeia pariziana, în viziunea romancierilor, nu are alt scop decât să cucerească prin farmecul tertipurilor sale315: Ce fut pour la petite Chèbe le plus beau moment de șa vie. Même en dehors de toute visée ambitieuse, să nature coquette et dissimulée trouvait un charme étrange à cette intrigue d'amour mystérieusement menée au milieu des festins et des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se montrer dans tout son jeu, avec des sourires fins, des battements de paupières, des balancements de jupe" [Zola, Nana, p.294], dar suferă un eșec profesional în cariera teatrală: "Un mois plus tard, la première représentation de la Petite Duchesse fut, pour Nana, un grand désastre" [ibidem, p.304]. Este semnificativă scenă primei întâlniri între aristocrata Hugon și suita lui Nana. Inversând lucrurile comune, însoțitorii lui Nana observa cu dispreț doamnele de societate: "Dans la première voiture, Maria Blond et Tătân
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla du premier mardi de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort d'un poète et des dernières courses d'automne" [Zola, La Curée, p.47]; " Le dîner fut banal et gai, un de ces dîners où l'on parle de tout et de rien" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Străinii reproșează în mod curent francezilor că vorbesc mult pentru a spune lucruri puține. Locurile comune ale limbajului simbolizează în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cheveux, tirebouchonnés à l'anglaise, étaient plus fins que de la soie, șes yeux d'un azur brillant, tous șes gestes délicats" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160-161]. "Oh! ce petit sourire, comme îl me troubla. Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, La parure et autres contes parisiens, p.268]. Pentru Pariziana este caracteristic cultul detaliului, ce condensează și actualizează semnificația, făcând din formă sens. Jacques Dubois [2000, p.246] constată că personajele lui Zola au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de justesse et d'à-propos" [Maupassant, Le modèle, în La parure, p.426]. Gesturile de salut, mărcile de diferența, expresiile de respect sunt ierarhizate și investite cu sens. Schimburile gestuale pot fi substitut al discuțiilor: "Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. Mișcarea și gestul sunt sustrase momentului ilustrativ și ridicate la nivelul componenței de maximă importanță a acțiunii dramatice. Contesă de Gulleroy știe să descifreze privirea lui Olivier
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'amour, p.235-236]. Niciodată femeile franceze n-au avut un cult mai mare al vestimentației. "Leș conciliabules se tenaient dans le salon bouton d'or. On y passa des après-midi entiers à arrêter la forme d'une jupe. Worms fut convoqué plusieurs fois" [Zola, La Сurée, p.340]. Referințele la haute couture sunt numeroase. Saccard o observa pe baroana Sandorff: "avec son air de bacchante habillée par leș grands couturiers du règne" [Zola, L'Argent, p.29]. Femeile cele mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la face son rire qui la masquait. Elle demeurait impénétrable, au milieu de son expansion bavarde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.93]. 42 "La curiosité du grand homme avait grandi. Ce qui l'attira d'abord dans Clorinde, ce fut cette pointe d'inconnu, toute une vie passée, toute une idée fixe d'avenir, qu'il croyait lire au fond de șes larges yeux (...) cette étrange fille, dont l'énigme vivante finissait par l'occuper autant qu'un problème délicat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]