2,545 matches
-
a). Pentru a arăta cît de necesară este această operațiune, e cazul să spunem aici că în vechile pescării olandeze se folosea o cîrpă spre a stropi cu apă saula desfășurată; pe multe ambarcațiuni, o canistră de lemn sau o găleată e pregătită în același scop. Dar cea mai practică e pălăria în.a.). E locul să introducem aici un mic detaliu. Cel mai solid și mai sigur punct în care o balenă poate fi legată de-un vas este coada
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un foarfece de grădină, araci, proptele, sfoară. Pentru udat, veți folosi: o stropitoare, un furtun subțire cu racord la robinet, înfășurat pe un tambur, un aspersor, eventual un sistem de irigație cu picurătoare. Pentru protecția antiparazitară, veți avea nevoie de găleți pentru a prepara diversele soluții, de un sac de pânză pentru a pune plantele la macerat (urzici, de exemplu), de un pulverizator manual sau de pus în spate. Pentru recoltat - cuțite, un foarfece si un coș sunt de-ajuns. Dacă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cu apă sau cu oțet, lăsând capătul exterior deasupra solului. Aceste capcane pot fi puse în grădină, printre flori și legume; plasați-le, de asemenea, sub pomi și arbuști și aproape de locurile unde se ascund urechelnițele. Puneți în grădină o găleată cu apă cu săpun: urechelnițele se vor cățăra acolo și se vor îneca. Musca verzei Insecta adultă seamănă cu o muscă mică și apare în aprilie. Ouăle sunt depuse în sol sau la baza plantelor și se deschid în mai
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
a atrage adulții. Capcanele luminoase atrag insectele, care rămân apoi lipite de hârtia cu lipici care înconjoară becul. Plantați garoafe de India, limba-mielului și pătrunjel: aceste plante acționează ca niște insecticide. Adunați-le cu mâna și puneți-le într-o găleată cu apă cu săpun. De reținut Dacă larva este acoperită cu un fel de cocon alb, nu o atingeți: asta indică prezența parazitului braconid, care își va asuma sarcina de a o distruge. Iată un mijloc de extincție natural și
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
alta, deși nu era întotdeauna chiar așa de simplu, pentru că unele fete erau mai puțin... Dar am avut o mulțime de experiențe. De exemplu, erau multe furtuni de nisip în zonă, așa că, atunci când voiam să mâncăm, umpleam mai întâi niște găleți cu apă și cufundam farfuria în apă chiar înainte de a pune mâncarea pe ea. Foloseam aceleași căldări mari și ca să spălăm vasele, până mai târziu, când au instalat niște chiuvete de bucătărie. I: Ce an era? S: Am fost încorporată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ale păunilor cu care soldații se distrau, fugărindu-i. Una din păsări, cu gâtul sucit, se zbătea pe jos, alta zăcea străpunsă de o bară de fier... Aruncând din când în când câte o privire asupra măcelului, ardeam într-o găleată pagini și fotografii, mistuite deja încet de flăcările mici și fumegoase. Nu mai era nimic de furat în casa noastră deja prădată. Însă, după o săptămână de jafuri, activitatea asta devenea tot mai dezinteresată, aproape artistică, precum supliciul la care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
văzut de departe, stând lângă intrarea grădinii. Pe acolo o luam de acum, pentru a nu ne arăta prea des pe stradă. Erai așezată pe prag, cu mâinile strânse între genunchi, cu pleoapele pe jumătate închise. Lângă ușă, apa din găleata abia adusă părea violetă, ca și cerul asfințitului. Văzându-mă la capătul grădinii, mi-ai făcut ușor semn cu mâna și am avut atunci acest gând limpede și derutant totodată: „Iat-o pe femeia pe care o iubesc și care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cuvintele. Voiam să-ți spun ce reprezentai tu pentru mine. Ce însemnau tăcerea ta și așteptarea aceea atât de calmă pe pragul unei case pe care nu aveam s-o revedem vreodată. Te-ai ridicat, ai intrat luând cu tine găleata cu apă. Simțeam fizic în ființa ta zilele visate ale unui trecut total străin acelui oraș, acelei vieți. Și chiar și atunci când, mai târziu, în cursul nopții, păreai că ești doar un trup îndrăgostit, senzația aceea de stranietate nu dispăruse
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
hainei, apoi deodată oprise calul în mijlocul uliței și spusese cu glas tare: „Nu, Vulpoiule, așteaptă, o s-o luăm mai degrabă peste câmpuri...“ Pentru a alunga amintirea aceea care revenea neîncetat, Nikolai duse mâna stângă la spate, pipăi toarta celor două găleți noi agățate de șa. Erau, alături de câteva perechi de cămăși și de pantaloni din bumbac gros, singurul lui trofeu. Scutură încetișor gălețile, zincul scoase un clinchet liniștitor, domestic. Era visul lui să aducă din război două găleți, lucru atât de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Pentru a alunga amintirea aceea care revenea neîncetat, Nikolai duse mâna stângă la spate, pipăi toarta celor două găleți noi agățate de șa. Erau, alături de câteva perechi de cămăși și de pantaloni din bumbac gros, singurul lui trofeu. Scutură încetișor gălețile, zincul scoase un clinchet liniștitor, domestic. Era visul lui să aducă din război două găleți, lucru atât de util, pe care nu obosea să și le închipuie purtate pe o cobiliță de o femeie tânără, viitoarea lui nevastă. În ranița
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
toarta celor două găleți noi agățate de șa. Erau, alături de câteva perechi de cămăși și de pantaloni din bumbac gros, singurul lui trofeu. Scutură încetișor gălețile, zincul scoase un clinchet liniștitor, domestic. Era visul lui să aducă din război două găleți, lucru atât de util, pe care nu obosea să și le închipuie purtate pe o cobiliță de o femeie tânără, viitoarea lui nevastă. În ranița pe care o părăsise când dezertase era deja o găleată. Când se culca în mijlocul soldaților
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să aducă din război două găleți, lucru atât de util, pe care nu obosea să și le închipuie purtate pe o cobiliță de o femeie tânără, viitoarea lui nevastă. În ranița pe care o părăsise când dezertase era deja o găleată. Când se culca în mijlocul soldaților care umblau prin întuneric și al cailor care treceau printre trupurile adormite, își vâra capul în găleată pentru a se feri de o eventuală lovitură de copită, ceea ce se și întâmpla uneori în acele caravane
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de o femeie tânără, viitoarea lui nevastă. În ranița pe care o părăsise când dezertase era deja o găleată. Când se culca în mijlocul soldaților care umblau prin întuneric și al cailor care treceau printre trupurile adormite, își vâra capul în găleată pentru a se feri de o eventuală lovitură de copită, ceea ce se și întâmpla uneori în acele caravane nocturne. Și, de asemenea, ca să nu i-o fure cineva. Abandonarea ei fusese regretul lui cel mai amarnic, atunci când fugise. Dar, cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și întâmpla uneori în acele caravane nocturne. Și, de asemenea, ca să nu i-o fure cineva. Abandonarea ei fusese regretul lui cel mai amarnic, atunci când fugise. Dar, cu ea sau fără ea... Când străbătuse un sat ars, găsise cele două găleți noi, azvârlite lângă un puț pe fundul căruia i se păruse că-și recunoaște imaginea, în chipul umflat al înecatului. Iar când părăsise locul ăla mort, zărise o iapă legată de un copac. Abia se mai ținea pe picioare, iarba
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se aplecă și, deja cu autoritate de adult, pipăi bustul acela murdar de pământ, pântecele acela rotund, îngreunat cu o viață. Ea rămase nemișcată, chircită lângă focul zdravăn pe care el îl aprinsese într-o scobitură a malului povârnit. Două găleți umplute cu apă se încălzeau atârnate deasupra flăcărilor. Nikolai muncea, așa cum ar fi făcut-o la construcția unei case sau la fierărie. Gesturi precise, sigure. Gândurile care se ciocneau în capul lui n-aveau nici o legătură cu ceea ce făcea. „Ce-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tăciunii, îi puneau pe lutul malului. Când pământul fu în îndeajuns de cald, călcă în picioare jăratecul, îl acoperi cu crengi tinere, un braț de crengi, apoi încă unul, întinse peste culcușul ăsta cald trupul absent al femeii. Apa din găleți era deja fierbinte. O îndoi cu apă din râu. Apoi dezbrăcă femeia, îi aruncă zdrențele în foc și începu să stropească trupul acela pătat de noroi și de sânge. Îl unse blând cu cenușă caldă încă, îl întoarse, îl spălă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
uită la ei, apoi ridică privirea mai sus, spre partea mai înaltă a câmpiei, unde se zăreau primele izbe din Dolșanka. Și văzu, cum i se întâmpla uneori când era la arat, silueta Annei. Stătea acolo, nemișcată, cu cele două găleți așezate la picioare. De la o asemenea distanță, nu izbutea să deslușească expresia ochilor ei și mai știa că ea nu putea decât să tacă. Dar mai mult decât vocea, mai mult decât tremurul ghicit al pleoapelor, aerul însuși al acelei
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
os, foarte albă pe postavul murdar al tunicii, îi ieșea din umăr. Rămase nemișcat, întins pe jos între germani și rândul de prizonieri. Unul din ofițeri dădu un ordin scurt. Un soldat plecă în goană și se întoarse cu o găleată cu apă, pe care o turnă peste cel care zăcea. Acesta izbuti să-și miște capul: văzură atunci că jumătate din obraz îi era carbonizată - aceeași suprafață neagră ca a zidurilor din cărămizi vitrificate de aruncătoarele de flăcări. Cu mare
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
el și să țipe de bucurie sau să plângă, lăsându-se să cadă jos. Dădu din cap, își veni în fire. În jurul lui, soldații dormeau. Își simți obrazul tremurând într-o grimasă de gelozie. Femeia își îndreptă trupul, apucă toarta găleții pline cu rufe stoarse. Îi urmări mișcările, o dori și, în ciuda fericirii violente care-l năpădi, avu sentimentul că trădează pe cineva. Străbătură Moscova la căderea nopții, în camion, de la o gară la alta. Pavel nu cunoștea orașul și aștepta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
glas, prefăcânduse în buhăit ; în cele din urmă rămase un bâzâit ca de bondar care, după cum ar fi mers treaba, putea să înceteze ori să ajungă sughițat. Cu fața murdară de lacrimi, copilul privea. în grabă sosise și băiatul cu gălețile și, ca la foc, începu a căra apă cu ele de la gârlă. țăranii munceau greu, asudați. Fricționată și udată cu apă rece, vita tremura. Un țol îmbibat din care curgeau șuroaie îi acoperea spinarea. între timp, de pe câmp se aduna
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era departe, pe-o coastă, cu câini și cu trei ciobani. Ne-am uitat unul la altul, dar Jorjâcă nu făcea șagă. S-a ghemuit sub căruță, a tras cojocul peste cap și a început să mulgă osia într- o găleată. Să chiorăsc, oameni buni, da’ ia așa țâșnea laptele de sub căruță !... oile a zbiera de parcă erau duse la junghiat. Ciobanii le-au fâșcâit și le-au ocolit pe sub deal, dar ele nici gând să contenească. Atuncea unul din ciobani
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în el cu bâtele. în acea clipă l-am și auzit pe podvodar răcnind de sub căruță : „Stați, oameni buni, nu dați, oameni buni !” Ș-așa s-a chinuit Jorjâcă până ce i-a venit în gând unuia din noi. A luat găleata ș-a vărsat laptele pe ogor. Atunci s-au liniștit oile, au stat ciobanii, iar, ologit, Jorjâcă Bârcă s-a întins în car să-și tragă sufletul. Tot Iordache Cărăușu zicea că, fiind pe drum, a înnoptat odată la o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
că n-a avut folos, ce gândește Grigore, să nu-i mai plătească ovreicii ! Noaptea, când s-a culcat, a auzit în tindă cum se răstoarnă căldările pe scaun. A ieșit afară, n-a văzut pe nimeni, decât balta și gălețile pe jos. Și de-atunci în fiece noapte îi răsturnau căldările cu apă, de intrase omul în boale. Duminică, fiind zi de târg, s-a dus Grigore Crețu la Lespezi ș-a plătit cinstit ovreicii datoria. Și cum a făcut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
planșeul a apărut, în salopete albastre și flanele roșii, un furnicar de oameni. Un bărbat smolit, cu cotleți argintii sub chelia în jurul căreia se zburlește părul, dă autoritar din mână. Dialogurile se precipită temperamental. - Bă, tu aruncași vălătocul ? - Ce zvârli găleata asta, fire-ai tu al dracu’ cu târtița ta ! Hai, ad-o aciia. Nu mai da. Trage la tine. Așea. - Mă, Băgică ! Toarnă imediat o găleată cu apă și mestecă. Mă, s-aude ?! Cu cine vorbesc eu ? Deodată, răzbit, un strigăt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
părul, dă autoritar din mână. Dialogurile se precipită temperamental. - Bă, tu aruncași vălătocul ? - Ce zvârli găleata asta, fire-ai tu al dracu’ cu târtița ta ! Hai, ad-o aciia. Nu mai da. Trage la tine. Așea. - Mă, Băgică ! Toarnă imediat o găleată cu apă și mestecă. Mă, s-aude ?! Cu cine vorbesc eu ? Deodată, răzbit, un strigăt : - Bă, firr-ar !... Ce faci, bă, acolo ? - ...Tache ! - Ei ? - Lețul unde e, mă ? Zidarii își șterg fețele stropite cu picăței și-și văd, fără pauză, de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]