7,151 matches
-
și epoca în care ne aflăm, precum și iluzoria libertate a sistemului literar. Nici istoria strict contemporană nu este uitată, dar, deși este vorba despre același Manolis Glezos despre care se vorbea cu cîțiva ani în urmă pe prima pagină a Gazetei, acum articolul, semnat de Nina Cassian, este împins spre coada revistei, iar ilustrația, departe de a mai fi un desen naiv și militant, este un detaliu de ceramică minoică în alb și negru, aleasă cu grijă să nu aibă un
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4701_a_6026]
-
zilei. Nici titlul, „Eterna Acropole”, care te duce cu gîndul la impresii turistice, nu ajută prea mult conținutul articolului Ninei Cassian, care se arată puternic impresionată de faptul că Manolis Glezos este din nou arestat. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4701_a_6026]
-
Luminița Marcu Gazeta literară numărul 17 din 27 aprilie 1967 este un foarte interesant exemplu de îmbinare a sărbătorii politice cu un autohtonism din ce în ce mai apăsat. Deasupra frontispiciului, care are, desigur, culoarea roșie, stă scris, cu același roșu aprins, „Trăiască 1 Mai”. Îndemnul cu
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
umple paginile de bucurie, dar și textele în sine par copleșite de primăvară. Pentru prima dată, o senzație de autenticitate domină, dacă s-ar putea face un grafic al nivelului de fericire autentică pe care îl degajă articolele prezente în Gazeta literară de-a lungul istoriei ei, cred că acest an 1967 ar fi la cel mai înalt nivel. Pagina 3 a acestui număr are chiar supratitlul „Primăvara ’67”, iar articolele sînt toate asortate, dar, la lectură, nu par să fie
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
evidențiaseră și în poezia proletcultistă, putem presupune că rolul lor de actori activi, cu aspirații de protagoniști, pe scena literară, era unul extrem de important. Iată-i pe aceiași eterni Radu Boureanu și Victor Eftimiu scriind, ambii, pe prima pagină a Gazetei literare numărul 18, primul o poezie care senumește „Atacul de la Smîrdan”, al doilea, în oglindă, una cu titlul „1877”. Deasupra paginii care conține aceste poezii, este așezat cu litere groase un citat din Nicolae Ceaușescu, prezentat fără funcția sa, ca
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
senumește „Atacul de la Smîrdan”, al doilea, în oglindă, una cu titlul „1877”. Deasupra paginii care conține aceste poezii, este așezat cu litere groase un citat din Nicolae Ceaușescu, prezentat fără funcția sa, ca un autor. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
o medie de 17 titluri apărute zilnic. De asemenea, clasicii literaturii române ajunseseră și ei la tiraje impresionante, Creangă - 4.000.000 exemplare, Sadoveanu, peste 4.000.000, Caragiale, 1.537.000 exemplare. Cifrele sînt impresionante, iar expunerea lor în Gazeta literară miza probabil tocmai pe acest efect intimidant. Ele dau măsura unui sistem editorial dirijat, mîndria oficialilor culturii din epocă. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4960_a_6285]
-
000.000, Caragiale, 1.537.000 exemplare. Cifrele sînt impresionante, iar expunerea lor în Gazeta literară miza probabil tocmai pe acest efect intimidant. Ele dau măsura unui sistem editorial dirijat, mîndria oficialilor culturii din epocă. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4960_a_6285]
-
O veste bombă a venit, pe surse, din curtea trustului Intact. Unul dintre cele mai cunoscute posturi din România se va închide în perioada următoare. Potrivit Gazeta Sporturilor, GSP TV se va închide în următoarea perioadă, urmând ca în locul său să fie deschis ZU TV, postul de televiziune al radio ZU. În acest caz, noul director al postului va fi numit Mihai Morar, actual moderator și prezentator
Veste bombă din Intact! Se închide un post tv. Ce se lansează în loc () [Corola-journal/Journalistic/49666_a_50991]
-
cele 12 pagini ale acestui număr omagial sînt dedicate exclusiv poetului, nu există nici un alt articol, text, vers care să se refere la altceva în afară de Mihai Eminescu. Festivitatea va continua și în numărul următor. Omagiul adus lui Eminescu în paginile Gazetei literare întrece cu mult ca fast și întindere orice omagii politice aduse în revistă în anii anteriori. Totuși, sistemul de omagiere, stilul pompos, participarea masivă a colaboratorilor, fac ca publicistic fenomenele să fie foarte asemănătoare. La fel există idei fixe
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4978_a_6303]
-
un conținut care le face adecvate într-o revistă culturală. Zelul, exagerarea (toate paginile sînt acaparate de un singur subiect), grotescul dimensiunilor sînt însă lucruri care vin din tradiția recentă, postbelică, a presei contaminate politic. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4978_a_6303]
-
Sâmbătă, 18 ianuarie, Radio România va transmite gratis meciul de box de la Montreal dintre Lucian Bute și Jean Pascal. „Așa s-a întâmplat mereu. Gratis sau pe o sumă simbolică. A existat o singură excepție”, scrie jurnalistul GSP pe blog. Gazeta Sporturilor a dezvăluit la 23 octombrie 2013 că radioul public a plătit 60.000 de euro firmei unui paparazzo pentru transmiterea meciului de box dintre Lucian Bute și Jean Paul Mendy. Pe 17 decembrie 2013, doi auditori din departamentul XI
Tolontan: Curtea de Conturi confirmă jaful din RRA de la Gala Bute by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/49843_a_51168]
-
în timp ce agenți guvernamentali se mai infiltrează în rândul manifestanților la proteste pentru a stopa criticile. În privința României, documentul menționează printre altele, cazul ministrul Turismului Elena Udrea, care pe 28 iulie a folosit un ton amenințător la adresa redactorului șef al cotidianului Gazeta Sporturilor, Cătălin Tolontan. Ministrul i-a transmis jurnalistului că „va avea grijă personal de el”, după ce acesta făcuse publice o serie de cheltuieli controversate făcute de fostul ministru al Tineretului și Sportului, membru al aceluiași partid politic ca și Udrea
Vezi de ce stă România mai rău ca Burkina Fasso la libertatea presei () [Corola-journal/Journalistic/49965_a_51290]
-
Luminița Marcu Un alt laitmotiv al acestui început de an ș1964ț pare să fie patriotismul, idee care se făcuse simțită deja în ultimii doi ani, dar acum capătă cu adevărat vizibilitate în Gazeta literară. (...) Pe prima pagină a numărului 4 iese în evidență o nouă rubrică intitulată „Oamenii patriei noastre”. Mai interesantă este ilustrarea grafică, pentru că titlul este scris cu litere mari negre pe un desen care reprezintă conturul hărții României, colorată de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
jenă care apare de obicei în cazul unor asemenea teme. De la această poezie a lui Nichita Stănescu din 1964 pînă la poeziile de la sfîrșitul anilor ’50, de asemenea dedicate lui Lenin, distanța literară este uriașă. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
literar). Mai târziu, a publicat- o sub titlul de Punch, Brothers, Punch! (Clanț, fraților, clanț), vrând astfel să mai atenueze încărcătura dramatică și să sublinieze caracterul ei umoristic.iv Narațiunea o putem rezuma astfel. Naratorul personaj, Mark, citește într-o gazetă de dimineață niște versuri care îi rămân în minte ca un ritm obsedant cu un mare impact asupra comportamentului său de fiecare zi. Drept consecință, își pierde puterea de concentrare, nu-și mai aduce aminte ce a mâncat la micul
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
-l mai văzusem râzând cu atâta poftă!” Apoi tot textul, de după strofă, continuă cu aceeași precizie, originalului englezesc, inclusiv cu respectarea punctuației. A avut oare Eminescu originalul în față? Să mai luăm câteva fraze: „Am dat mai deunăzi într-o gazetă de aceste rime sunătoare și le-am citit de vreo câteva ori dupăolaltă. Ei bine, versurile acestea m-au luat cu totul în posesiune. În timpul dejunului îmi valsau prin crieri; și, când am început a-mi împătura șervetul, nu mai
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
adăugându-i și un refren coristic. Când au ajuns la redacție, au arătat-o la alți doi prieteni, care și-au adus o contribuție la definitivarea ei și au publicat-o în ziar. Mark Twain a dat peste ea citind gazeta și a fost cucerit de ritmurile ei sonore. A preluat-o aidoma în scurta sa proză, servindu-i drept de „mîse en abîme”, pentru toată povestea. Versurile au avut mare trecere printre studenții din Boston și Harvard la vremea respectivă
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
mie... și ție... și nouă ne-a făcut și ne face servicii...” Nu putem să-l pierdem. ZOE: Se-nțelege! Și-atunci? Ce e de făcut? TRAHANACHE: Uite ce m-am gândit: dacă ne-am face și alți prieteni... atunci gazetele n-ar mai ști încotro să-și îndrepte atenția... S-ar încurca. Ar alerga după mai mulți iepuri și n-ar mai prinde niciunul. Adicătelea, să-i lucrăm noi pe stimabili, să le dăm noi machiaverlâcuri, mă-nțelegi?... ZOE (confuză
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
Luminița Marcu În numărul 14 șdin 1968 al Gazetei literareț, articolul semnat de Paul Georgescu în pagina 4 are titlul „Vremea construcției” și se ocupă, ca o concluzie, de recentele discuții despre proză care avuseseră loc în revistele momentului (..). Ceea ce spune Paul Georgescu este edificator, pentru că dă măsura discuțiilor
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4595_a_5920]
-
a scrie proză sau critică. Savonarola îmi e antipatic și în literatură; în orice caz eu nu mă simt chemat să distrug. Cred că e timpul să construim, cît putem mai bine și mai solid.” (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4595_a_5920]
-
devine o scenă populată de oameni, de peisaje puse în mișcare, parcă pentru ea, într-o demonstrație a resurselor apte să țină la respect halucinațiile (...)”. Am cunoscut-o pe Georgeta Horodincă prin 1959, cred, când am devenit colegi în redacția „Gazetei literare”, unde ea lucra de câțiva ani. Ceva rău i se întâmplase și atunci. Murise tânăr Barbu Câmpina, soțul ei, istoricul în plină afirmare. Era deprimată, purta doliu, era tăcută deși prietenoasă cu noi, colegii săi de la secția de critică
Un roman postum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4610_a_5935]
-
Luminița Marcu Numărul 41 [din 1967] al Gazetei literare îl aduce pentru prima dată pe pagina 1 pe Nichita Stănescu în postura de comentator politic. Poetul semnează un text, paginat sub formă de editorial, în care laudă ultimele directive ale Partidului Comunist Român. Stilul nu este foarte bombastic
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4618_a_5943]
-
ale țării, o expresie a grijii manifestate de Partidul nostru pentru atragerea nemijlocită a maselor oamenilor muncii la elaborarea măsurilor pe care le întreprinde pentru dezvoltarea pe o treaptă nouă economică și socială a țării.” (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4618_a_5943]
-
ne plătesc mai mult, 25 de euro, și lucrăm toți: eu, sora mea mai mare și soțul ei. Ne deplasăm împreună. Dacă lucrezi ca îngrijitoare nu-ți poți ține familia alături: din acest motiv acceptăm să stăm pe câmpuri", notează Gazeta Românească. Româncele sunt angajate în funcție de aspectul fizic Femeile încep să lucreze la patru dimineața. Așa începe o zi de muncă într-un loc atât de teribil încât unii nici nu își pot imagina. Soarele nu a răsărit încă și pe
Româncele, tratament inuman în Italia. Lucruri ÎNGROZITOARE neștiute până acum () [Corola-journal/Journalistic/46206_a_47531]