2,189 matches
-
În preambulul la Scriitorincul, căutând să-și circumscrie personalitatea, autorul se întreabă asupra preocupărilor ce ar defini-o: „Istoric literar sau critic de întâmpinare? Traducător, editor sau eseist cu veleități de one man show? Eminescolog, caragiolog, cioranolog, ionescolog ori simplu gazetar?” Răspunsul îl găsește în alcătuirea polimorfă a ornitorincului (de unde și derivatul pe care îl propune: „scriitorinc”). Dintr-un asemenea polimorfism a rezultat și savuroasa București.Carte de bucăți (2003), reunind foiletoane apărute inițial în „Ziarul de duminică” și provocate de
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
din România, va demisiona din partid în 1895. Devenise, în același an, proprietarul ziarului „Adevărul”, publicație de care îi vor fi legate, până în 1920, când o părăsește (reușind să mai fondeze în anul următor „Lupta”), cariera politică și truda de gazetar. Crescut la școala lui C.A. Rosetti și la aceea a lui G. Panu, M. avea o disponibilitate autentică pentru înnoire și a știut să modeleze la rândul lui numeroși ziariști. Ca literat, M. își face cu adevărat debutul în
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Alexandru Zissu Saltman; 5.VI.1927, Budeasa, j. Argeș), dramaturg și gazetar. Este fiul lui Netty (n. Thierer) și al lui Herman Saltman, expert contabil. Învață în București la Liceul „Principele Carol” (1937-1940), Liceul Teoretic Evreiesc (1940-1944) și la Liceul „Matei Basarab”, unde ia bacalaureatul în 1945. Se înscrie în același an
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
semnate de I. Fr. Botez și a unor poezii de Radu Gyr, între 26 august și 9 septembrie 1940 ziarul are săptămânal o pagină intitulată „Moldova literară și artistică”. I.Fr. Botez va publica aici câteva articole: Conștiința scriitoriceasca, Cum devii gazetar ș.a. Remarcabile sunt contribuțiile lui Eugeniu Coșeriu, prezent cu poezii (Imn nocturn), cronici literare, printre care și la Cultura și literatura, o ediție din G. Ibrăileanu, unde este subliniată mai vechea afirmație a criticului privitoare la faptul că „Moldova este
MOLDOVA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288223_a_289552]
-
MOLDOVAN, Silvestru (1861, Agârbiciu, j. Cluj - 31.V.1915, Sibiu), gazetar și prozator. Este fiul Mariei, originară dintr-o familie de români macedoneni, și al protopopului Simion Pop Moldovan. Învață mai întâi la Cluj, urmează liceul la Brașov și face studii de filosofie la Cluj și Viena, absolvind în 1884. Funcționează
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
vol. I: Ținuturile de pe Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926, 82-84; Petrea Dascălu (Ion Agârbiceanu), Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 46; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 585; Dicț. scriit. rom., III, 271-272. C.Bz.
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
, Marius (pseudonim al lui Marcus Israel; 9.VI.1909, Bacău), gazetar și prozator. Este fiul Simeliei (n. Herșcovici) și al lui Alter Gherșin Marcus, croitor. Matematicianul Solomon Marcus și scriitorul Marcel Marcian sunt frații săi. A urmat Liceul „Ferdinand” din Bacău (1922-1928) și Facultatea de Drept a Universității din București (1932-1936
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
de care mai spectaculoase - Focul cel mare de la Bacău, A fost odată Târgul Moșilor, Ghicitoarea Mafalda, Acarul Păun, Banditul Coroi, Petrache Lupu - omul care a vorbit cu Dumnezeu. Partea a doua a cărții este o sugestivă evocare a carierei de gazetar la „Națiunea” lui G. Călinescu. Interesul pentru biografie, pentru anumite personalități care pot deveni obiectul unui reportaj apare și mai bine conturat în Dosarul Ana Pauker, Iosif Chișinevschi și alții... (1991) sau în Treizeci și șase de stâlpi ai lumii
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
local”, militar și erou în luptele de la Grivița) ș.a. Foarte adesea reportajele la fața locului se învecinează cu eseul, în mod frecvent textul devine un incitant amestec de reportaj, ficțiune, tăieturi din presa vremii, interpretări personale, totul vorbind despre încercarea gazetarului de a-și apropia evenimentele timpului, cum se întâmplă atunci când îi portretizează pe Hitler, Mussolini, Stalin, Roosevelt, papa Pius al XI-lea, Einstein și pe mulți alții. Literatura pentru copii a lui M. valorifică tot o experiență de reporter. În
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
mai întoarce, dar ziua de mâine nu se știe, fiindcă este viață sau moarte”. Față de prostia omenească se exprimă astfel: „Două feluri de indivizi sunt fuduli pe această lume, un slujbaș mic și un prost mare”. Cu sarcasm întâmpină lumea gazetarilor: „Minciuna negăsind unde să se găzduiască a cerut de la Dumnezeu o gazdă. Dumnezeu a găsit cu cale că la jurnale și la calendare va fi bine primită.” Alte pilde sunt autoironii bine ticluite: „Moise Ovreiul are un clopoțel pe masă
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
, Ion (6.I.1881, București - 11.IV.1944, București), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Tatăl, Tudor Minculescu, negustor în Slatina, moare cu șase zile înainte de nașterea copilului. Mama, Alexandrina (n. Ciucă), s-a recăsătorit cu Ion Constantinescu, ofițer de cavalerie. M. își petrece copilăria la Slatina. Studiile primare și cele liceale le face la
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
despre mersul războiului) și literar (cu un salon artistic în care se întâlneau literații și pictorii aflați în refugiu și ale cărui șezători se organizau în folosul răniților). În 1919 își dă demisia din minister, rezumându-se la activitatea de gazetar. Împreună cu Liviu Rebreanu conduce magazinul literar „Cetiți-mă!” (1921-1922); în 1941 va fi director al cotidianului “București”. Din 1922 până în 1940 va funcționa ca director general (și, alternativ, inspector general) în Ministerul Cultelor și Artelor, contribuind mult la promovarea artelor
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
literară sau de confrați. A călătorit mult, mai ales în Franța, dar și în restul Europei. A fost amic al artiștilor plastici (Iser, Ressu, Steriadi, Dărăscu, Brâncuși, Paciurea) și al actorilor, cărora le-a dedicat nenumărate cronici în revistele timpului. Gazetar împătimit, este prezent într-o mulțime de publicații: „Flacăra”, „Națiunea”, „Viitorul”, „Foaia interesantă”, „Viața literară și artistică”, „Foaia pentru toți”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Viața literară”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
soluții dramatice (întâlnite la Oscar Wilde, Henri Bataille, Maeterlinck, Pirandello) vestesc teatrul modern: dedublarea și multiplicarea personajelor, măștile, imixtiunea commediei dell’arte și a teatrului de marionete (mai ales în piesa Manechinul sentimental). M. a fost și unul din marii gazetari ai anilor 1910-1940. În afară de „Revista celorlalți” și „Insula”, importante ca tribune ale orientării moderniste și simboliste în poezia românească, el mai scoate, împreună cu Liviu Rebreanu, în 1921-1922, săptămânalul ilustrat „Cetiți-mă!”. A practicat gazetăria curentă, atât ca redactor la „Viitorul
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
, Gergely (12.III.1845, Gherla - 6.VIII.1930, Cluj), folclorist, traducător și gazetar. A urmat Liceul Romano-Catolic din Cluj, remarcându-se și ca redactor al revistelor școlare „Hajnal” și „Speranția”, realizate de cenaclurile literare maghiar și român. După studii de drept făcute la Universitatea din Cluj, funcționează ca inspector școlar al județului Turda-Arieș
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
sacerdotale, care presupune actul inițierii și al mijlocirii în numele unei comunități religioase. Profesoratul, de pildă, era la origini o licență sacră. Treptat, în contextul pluralității seculare, această origine sacrală s-a estompat. Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop. Din alt punct de vedere, majoritatea proiectelor moderne de anvergură par să articuleze simbolic tensiunea dintre religiozitatea de tip agrar - sedentară, conservatoare, defensivă - și fondul mitic pastoral, care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lupi Petru Dumitriu povestește În Flacăra, nr. 37: „Povestirea Vânătoare de lupi o datorez În Întregime tovarășilor de la Scânteia care m-au trimis Într-o bună zi a lunii iunie la Timișoara (Ă). Ne-am Întâlnit acolo o echipă de gazetari trimiși din toate redacțiile marilor ziare din Capitală În frunte cu Scânteia, tovarăși de la Agerpres și Radio, apoi poetul Dan Deșliu, trimis și el de Scânteia (Ă). Răspunsurile celor din boxă (Ă) mărturiseau crime Înspăimântătoare. Mărturiseau ura Împotriva regimului nostru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
BUCUR, Septimiu (28.III.1915, Gâmbuț, j. Mureș - 7.V.1964, Târgu Mureș), gazetar și critic literar. Fiu al Veturiei (n. Lazăr) și al lui Iuliu Bucur, profesor, B. era elev la liceul din Târgu Mureș când, la șaptesprezece ani, obținea locul întâi pe țară la un concurs literar școlar. A urmat apoi cursurile
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
F. (pseudonim al lui Filip Brauner; 18.I.1898, Roman - 12.VI.1977, București), reporter, gazetar și traducător. Fiu al Leiei și al lui Simcha Brauner, B.-F. își petrece copilăria la Iași, într-un mediu pitoresc și cu mistere de ghetou. La Liceul Național este coleg cu Ionel Teodoreanu și cu Al. A. Philippide, în
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
va estompa în favoarea memorialistului. Scrisul pe care l-a desfășurat peste o jumătate de veac acest „trăpaș al condeiului” (Șt. Roll) îl poartă de la experimentele estetice ale avangardei, care vor patrona permanent libertatea frondeurului și imagistica iconoclastă, percutantă, la militantismul gazetarului și la succesele unei vedete în presa de mare tiraj. Efigia literară aparține desigur reporterului, sustras deliberat beletristicii pentru a-și exploata vocația, creându-se pe sine în cadrul unui gen în resurecție, emancipat de la frontiera literarității și plasat în prim-
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un exercițiu de spontaneitate. Autor și actor al relatărilor sale (în care pasajele autoreferențiale nu lipsesc), B.-F. atestă o maieutică imbatabilă cu interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința publică prin dezvăluirile sale. Comentariul nud, de fapt divers, ancheta socială sau reportajul-proces surprind imaginea pregnantă și contrastantă a României interbelice, înregistrând, cu predilecție, consecințele sociale ale recesiunii. Unicitatea o dă
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
nud, de fapt divers, ancheta socială sau reportajul-proces surprind imaginea pregnantă și contrastantă a României interbelice, înregistrând, cu predilecție, consecințele sociale ale recesiunii. Unicitatea o dă reportajul lumii din subteranele societății, în tablouri, de o minuție halucinantă, ale sărăciei absolute. Gazetarul a bântuit mahalalele Bucureștilor (înainte ca „periferia” să devină o modă literară), acele teritorii imunde, uitate de autorități, din Vitan și din Câmpul Veseliei la Gropile lui Ouatu - unde descoperă o umanitate la limita extincției patologice, în Cuțarida („republica gunoiului
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Lahovary). A inovat genul de interviuri, cu Oameni politici în intimitate („Dimineața”, 1931) - Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, O. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu, Al. Averescu, dr. N. Lupu, la proprietățile lor cu aer patriarhal (Bădăcin, Ciucea, Măldărești etc.). Oaspetele gazetar ocolește asperitățile politicului, atent să descopere pasiuni și hobby-uri pentru un portret inedit. A fost primit, la Mogoșoaia, de Marta și George Valentin Bibescu, eroul unor riscante aventuri aviatice. Nu pierde ocazia de a intervieva diplomați și scriitori străini
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
BURILEANU, Dumitru N. (26.X.1869, Turnu Severin - 10.XI.1947, București), clasicist și gazetar. Este fiul Anei și al lui Nicolae Burileanu. A copilărit pe moșia părinților săi din fosta plasă Blahnița, județul Mehedinți. Elev încă la Liceul „Carol I” din Ploiești, B. publică, în 1888, Elemente din istoria literaturei romane primitive. Urmează în
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
BUZILĂ, Boris (16.VI.1929, Seliște, j. Orhei), gazetar, prozator și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]