3,149 matches
-
frază a lui Othello trebuie să ne-arate prin jocul lui cel mut cu care el acompaniază întrebările și reflexiunile lui Iago, atacul din ce în ce mai victorios asupra liniștei lui Othello. Jocul mut e proprie termometrul după care măsurăm puterea înviată a geloziei. Mai întîi ni trădează graba (Hast) nerăbdătoare a sufletului, de a ști secretul ascuns cu viclenie a cugetărei lui Iago, secret care influințează asupra lui Othello asemenea unui chip de stafie și-l aduce până la o încordare febrilă. Acesteia îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
firească, tactul sănătos reprimă regula abstractă pentru acea lume a sufletului, care trebuie să fie manifestată prin jocul de scenă mut. Așteptarea, tensiunea și bucuria, fericirea și suferința se reflectă altfel în o Ifigenie, altfel în o Desdemonă, altfel e gelozia unui Othello și a unui Don Gutierre și altfel a unui nerod care prin ea devine o figură comică. Raza luminei rămâne aceeași, dar efectul luminei atârnă de la obiectele pe care se reflectă și de la ochiul care le vede. O
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vede câștig sigur, iar de cealaltă nesiguranță și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră tovarășii săi sau o ură înrădăcinată contra principelui pentru ca să se ție de cuvânt. în scurt, în partea conspiratorilor nu e decât frică, gelozie, neîncredere, cari paralizează totul; în partea principelui e autoritatea demnității princiare, legile, ocrotirea amicilor și a puterii publice, încît, daca se mai adaogă și înclinația poporului, e cu neputință ca cineva să fie atât de nebunește de îndrăzneț ca să-nceapă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al atentatului este revoluționar, economic, religios, etc., indivizii ce apasă efectiv pe trăgaci suferă de deviații psihice; * cauze personale: răzbunarea pentru o jignire sau o nedreptate reală sau imaginară pe care cel vizat ar fi făcut-o. Au la bază gelozia, ura, furia, panica sau alte impulsuri strict personale. Lucrarea ,,Modele ale Terorismului Global", publicată de Departamentul de Stat la SUA în 2002, a evidențiat că atacurile teroriste au scăzut ca număr în ultimii ani, chiar dacă au apărut mai multe victime
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
-lea e.n.) la mitul iranian al înfruntării dintre Ormazd și Ahriman găsim unele remarce teologice și chiar filosofice extrem de interesante din punctul de vedere din care am abordat problema. Scenariul mitului este asemănător cu cel al colindei în discuție. Din gelozie și ură, Ahriman - esența răului cosmic și principiul distrugerii și al dezordinii - se ridică din tenebre, ajungând la granița cu lumea creată de Ormazd, cu gândul de a o distruge. Dar Ormazd este omniscient. „El cunoaște - menționează comentariul - spiritul plin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
termenii teoriei narațiunii. Situația este oarecum diferită de aceea a Noului Roman francez. Încercarea lui Robbe-Grillet legată de o reificare completă a realității reprezentată prin înghețarea optică a mediatorului (de exemplu prin reducerea personajului la funcția unei camere) în romanul Gelozia ar putea fi interpretată ca o soluție extremă la reprezentarea intermedierii. Vom spune mai multe despre situația narativă din acest roman în capitolul 7. 1.1. Intermediere și Point of View Termenii care au condus iarăși și iarăși naratologia către
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ULTIMUL empêchement în fața întîlnirii, a celei supreme, a celei care determină punctul culminant și face ca totul să treacă "dincolo de glumă", "trop fort" și tot ce mai urmează e rezultatul acțiunii mele. Împiedic acest lucru, pentru că devin conștient de o gelozie incipientă, pentru că s-a întîmplat ceva între tînăr (bărbatul din povestea mea; probabil că nu este chiar la prima tinerețe) și mine. Eram pe punctul de a scrie în continuare, cînd se întîmplă ceva chiar înainte de ultima întîlnire ratată a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cînd o asemenea abordare este executată foarte strict, ea este de regulă denumită tehnică de tip camera eye. Aceasta poate fi găsită în operele lui Hemingway, Dos Passos, Christine Brooke-Rose și, desigur, în Nouveau Roman. Este deosebit de pronunțată în romanul Gelozia al lui Robbe-Grillet. Atunci cînd o situație narativă personală predomină, perspectivizarea relativ strictă nu are loc printr-un camera eye impersonal, ci mai degrabă prin conștiința unui personaj-reflector cum e Stephen din Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca "o figură fără adîncime" și pentru exprimarea "muțeniei sale interioare" prin intermediul limbajului 532. De aceea găsim această tehnică într-o formă moderată în autoprezentarea lui Meursault din romanul Străinul al lui Camus și într-o formă radicală în romanul Gelozie al lui Robbe-Grillet, unde cineva presupune că ochiul (-cameră) pîndind prin jaluzele venețiene este acela al soțului gelos. Reificarea realității surprinse prin "camera eye" este dusă aici atît de departe, încît concluziile despre conștiința care percepe sînt de regulă nefondate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nefondate. Nu pare nepotrivit să vorbim aici despre o zonă de nedeterminare în sensul lui Ingarden 533. Nedeterminarea acestei zone, care este atît de importantă pentru transmiterea narativă, merge atît de departe încît nu este nicidecum sigur că în romanul Gelozie "avem de a face cu un text care este narat la persoana întîi", așa cum crede Gerda Zeltner-Neukomm. Bruce Morrissette arată o mai mare precauție atunci cînd vorbește despre "(o narațiune) la persoana întîi suprimată" care apare în acest roman 534
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Clarissa Harlowe, 223, 226, 310, 324-326, 334 Pamela, 77-78, 309 Richter, Johann Paul Friedrich (Jean Paul), 194, 298 Flegeljahre (Vîrsta ingrată), 42, 94 Siebenkäs, 227 Riehle, Wolfgang, 202 Riffaterre, Michael, 32 Ritter, A., 184 Robbe-Grillet, Alain, 32, 341 La Jalousie (Gelozia), 188, 341-342 Rohmer, Eric, 141 Rolph, C.H., 209 Romberg, Bertil, 33, 135, 139, 229, 311 Rossum-Guyon, Françoise van, 33, 183 Russel, Ken, 141 Salinger, J.D., 241 The Catcher in the Rye (De veghe în lanul de secară), 100-101, 103, 122
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
clasificării lui Benveniste, care face distincția între histoire și discours în ceea ce privește folosirea timpului și a pronumelor, se poate spune că scenariul respectă sistemul temporal de discours, dar îl adaptează pe cel pronominal de histoire. Putem găsi aceeași combinație în romanul Gelozie al lui Robbe-Grillet, de pildă. Această combinație produce un efect de detașare emoțională (sistem pronominal), însoțit de o atenție imediată acordată diegezei (timp al lui discours). 532 Gerda Zeltner-Neukomm, Das Wagnis des französischen Gegenwartsromans. Die neue Welterfahrung in der Literatur
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
viața lor pentru că "acolo unde este dragoste de om acolo este și dragoste de artă". În comparație cu marile realizări ale medicinii, creațiile literare ale medicilor ocupă un loc mult mai modest. Invadarea tărâmurilor beletristicii de către medicii scriitori nu riscă să trezească gelozia scriitorilor profesioniști. Medicii scriitori au abordat toate genurile literare roman, proza scurtă, poezia, genul dramatic, memorialistic, eseul. La "întrebarea" scrisul este o ocupație frecventă a medicilor? răspunsul este afirmativ. Evident, afirmația nu este valabilă pentru toți medicii și nici doar
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dacă în Egiptul antic, culoarea roșie simboliza: deșertăciune, păcat, crimă, focul, iubireaja noi, rosul înseamnă: dragoste, sănătate, putere, mânie; M. Golu și AurelDicu "Culoare și comportament"pg.40 . galbenul simbol al soarelui, înseamnă: bogăție, grâu copt, curățenie, gingășie, vigoare, agerime, gelozie; albastru înseamnă apă, marea, infinitul, blândețea, frumusețea, noblețea, rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea superstițiilor; portocaliul, înseamnă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vârstei. Cel mai mare, de pildă, care a avut la un moment dat totul (atenție, dragoste etc.) trăiește, din momentul apariției următorului copil cu care trebuie să împartă dragostea părinților, un „complex de detronare” (A. Adler) și puternice sentimente de gelozie. El poate ajunge chiar să creadă că este ignorat, respins de părinți, ceea ce-l va face să-și urască fratele mai mic, să se închidă în sine și să-și neglijeze obligațiile școlare. Copilul cel mai mic din familie (Prâslea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în Japonia se consideră obligatoriu să ți-o stăpânești: omul civilizat trebuie să-și domine trăirile. Chiar și conținutul sentimentelor poate fi deosebit. De pildă, există comunități umane care, trăind în condiții foarte dificile, nu cunosc un sentiment cum este gelozia, afect foarte puternic în țările europene. Aceste fapte ne scot în evidență că școala, educația pot avea o influență asupra trăirilor afective și asupra motivației. Sentimentele sunt extrem de variate, de aceea e greu să le clasificăm. O diviziune grosso modo
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pielea lui” adevărul acestui paradox formulat de L. Blaga?... (cît de greu nu ne-a fost, de exemplu, să ne smulgem uneori din vraja unui amor propriu exagerat, sau să ne desprindem din plasa unui sentiment de invidie sau de gelozie!...) * „Dacă vreți să nu vă temeți de nimic, gîndiți-vă că trebuie să vă temeți de orice.” (L.A. Seneca) Însă o stare continuă de vigilență sau de suspiciune, admițînd că ar fi posibilă, pe lîngă faptul că se poate transforma cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ținta unor ironii). * „Unii stăpînesc cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu numai Îndrăgostitul, ci și poetul este capabil de acest lucru: „Poetul nu este atît un mînuitor, cît un mîntuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală și le duce În starea de grație” (Lucian Blaga). * Sentimentul de „gelozie” excelează printr-o creativitate negativă: „Stă În firea gelosului să i se pară Înalte și neasemuite toate faptele rivalilor săi” (M. de Cervantes); „CÎt de grabnic, de ușor/pentru cei geloși, minciuna/ține loc de adevăr” (Caldéron De La Barca). * „CÎți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
niciodată eroismul în această privință... 42. Cu femeile, pentru ele. Despre femei, Montaigne se exprimă cu cuvintele epocii sale. Scoase din context, găsim, evident, judecăți clasice despre vanitatea lor, naivitatea și încăpățânarea lor, caracterul lui coleric, natura lui plină de gelozie, instabilitatea lor, incapacitatea lor de a rezista măgulirilor, pasivitatea și slăbiciunea lor. Dar el vorbește și despre bărbați cu aceeași luciditate rece... Ca să nu fii misogin nu-i de ajuns să excelezi în ginofilie demonstrativă, o altă formă a disprețului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
existența unui Aristip în amonte; dar numele lipsește, încă o dată... Un individ asupra căruia și Platon, și Aristotel, și Epicur păstrează tăcerea atunci când tratează problema plăcerii nu poate să fie chiar în întregime rău! Nimeni nu stârnește atâta dispreț, ură, gelozie și invidie fără ca aceasta să însemne implicit că cele susținute de el sunt adevărate... -2Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Diogene... -, filosoful își creează libertate, se construiește ca propriu-i demiurg. în această ordine de idei, Diogene ajunge, în mod paradoxal, să facă elogiul Medeei, îndeobște prost văzută și coborâtă la statutul de prototip al femeii isterice, orbită de gelozie, răzbunătoare, capabilă, pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ieșire? Munca nu oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre ea încă de la cea mai fragedă vârstă? Relațiile cu cea mai mare parte a semenilor sunt plasate foarte adesea sub semnul ipocriziei, al invidiei, al geloziei, al trădării? Intersubiectivitatea sexuată pune mai multe probleme decât rezolvă? Normal, așa-i lumea, și încă pentru multă vreme de-aici încolo... Unii așteaptă schimbarea ei și speră o revoluție, o răsturnare provocată de presiunile sociale sau de forțele politice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în raporturile cu alți actori din sistem. Astfel, în timp ce unele state, care cu greu se înscriu în înțelesul modern al acestui concept, luptă cu haosul și forțele centrifuge pentru formarea unei identități și exercitarea suveranității în interiorul său, altele privesc cu gelozie la orice tentativă de a limita exercitarea suveranității în exterior sau interior (Rusia, China), iar ultimii elaborează diverse modele pentru exercitarea comună sau multietajată a suveranității (UE). Statele din sfera westfalică împărtășesc trăsături clasice westfalice, fiind dominate de centralizarea puterii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
raționamentului său. Într-adevăr, anchetatorul ajunge În ce-l privește la o concluzie diferită. El crede că aceste crime nu sunt direct legate de erezie și că monahii au murit pentru că au Încercat să citească o carte misterioasă, ascunsă cu gelozie În bibliotecă. Și izbutește Încetul cu Încetul să-și facă o idee asupra conținutului cărții și a motivelor pentru care cel ce interzice accesul la aceasta s-a hotărât să ucidă. Însă confruntarea sa violentă cu asasinul, din ultimele pagini
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]