3,097 matches
-
preț redus nu este un subconsumator, ci un hiperconsumator care se abține de la anumite cheltuieli pentru a putea accede, în altă parte, la consumuri ludice, comunicaționale și emoționale. Nu atotputernicia logoului triumfă, ci forța valorilor hedoniste, gustul pentru schimbare, dorința generalizată de a participa la societatea-modă. Hiperpublicitate și hipermărcitc "Hiperpublicitate și hipermărci" Rămâne un adevăr că goana după inovare și lansări de produse nu se poate lipsi de strategiile de comunicare destinate să favorizeze vânzarea, să sporească notorietatea, să construiască imaginea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un turbo‑consumator" Faza III a economiei de masă apare în momentul în care menajele ajung la un înalt indice de dotare. Dacă în Statele Unite piețele încep să fie saturate încă din anii 1960, în Franța tehnologizarea vieții cotidiene se generalizează în toate straturile sociale abia către sfârșitul anilor 1970. În 1954, 8% dintre familiile de muncitori aveau un automobil, 0,8% un televizor, 3% un frigider, 8% o mașină de spălat. În 1975, aceste procentaje se ridicau la 73%, 86
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la aparatele de radio cu tranzistori devenite curente 18 muzica aleasă de ei, în care se recunoșteau. În contracurent cu consumul semicolectiv a apărut tot mai frecvent „individul-auditor”19: îl întâlneai și prin anii 1950, dar prezența lui s-a generalizat un deceniu mai târziu. Discul de vinil, piața de masă a discului 20, tranzistorul și pick-upul, emisiunile de radio pentru tineret (Salut les copains, Pop club etc.) au marcat sfârșitul supremației audiției colective, în beneficiul procesului de individualizare a actului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
metri pătrați în 2008. În gara orașului Leipzig s-a amenajat o zonă comercială de 30.000 de metri pătrați, pe trei etaje și cuprinzând 140 de magazine. În orașe și pe autostrăzi, stațiile de alimentare cu carburanți și-au generalizat minimarketurile în care găsești băuturi, produse proaspete și refrigerate, ziare și jucării: încasările pe carburanți nu mai reprezintă decât 50% din cifra de afaceri a stațiilor de vânzare de pe autostrăzi 22. Magazinele care oferă mărfuri alimentare, îmbrăcăminte sau flori și-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale vieții. Timpul instantaneității se extinde, dar „despotismul” său e departe de a fi total, hiperconsumatorul fiind în măsură să-și amenajeze programul, să adopte ritmuri diferențiate după situații și momente. Pe de o parte, sentimentul aservirii față de timp se generalizează, iar pe de alta, se dezvoltă timpul liber, timpul pentru sine și al său, individualizarea modurilor de a gestiona timpul personal, disocierea ritmurilor de viață, practicile în care accepți să pierzi timp sau în care îți acorzi răgazul de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
piața a devenit modelul și imaginarul ce reglează ansamblul raporturilor sociale, iar consumatorul se prezintă ca figura dominantă a subiectului social? Emanciparea actorilor de constrângerile colective, reculul statului, extinderea sferei comerțului la domenii care altădată erau excluse din aceasta au generalizat pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile contractualizate și temporare, perspectiva clientului, căutarea celui mai potrivit raport calitate-preț și maximizarea avantajelor. Faza III poate fi definită ca societatea în care forma-consum apare drept schema organizatoare a activităților individuale, în care etosul consumerismului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un mod de afirmare a puterii personale asupra unui teritoriu de extremă proximitate în momentul în care marile proiecte colective și-au pierdut vechea lor capacitate de mobilizare. Hiperconsumul ca destintc "Hiperconsumul ca destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să se generalizeze, atacurile lansate contra dezlănțuirii nevoilor și-au schimbat direcția. Ecologia radicală și politică ce propovăduia, prin anii 1960-1970, austeritatea voluntară și „autolimitarea nevoilor” a lăsat locul cererilor de protecție a mediului, agroecologiei, gestiunii pe termen lung a resurselor Terrei. Utopiilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se afirmă valoarea polului afectiv în sfera privată. Universul consumului-lume nu pune capăt principiului afectivității sentimentale, el îl consacră ca valoare superioară, corelativă culturii individului care, aspirând la autonomie personală, refuză reglementările instituționale ale timpului privat. Astfel, cultura iubirii se generalizează în chiar proporția în care se intensifică dinamica individului și cea a mercantilizării nevoilor 32. Frivolitate și fragilitatetc "Frivolitate și fragilitate" Aceste analize nu au ca scop să deculpabilizeze faza III a consumului. Cititorul poate fi sigur că nu ignor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ton cu societatea și cu atât puterea ei demiurgică se diminuează. La urma urmelor, comportamentele hiperconsumatorului contrazic tematica deplinelor puteri ale marketingului și publicității. Pentru că niciodată consumatorii nu s-au arătat mai neîncrezători, mai volatili, mai infideli față de mărci. Gustul generalizat pentru nou, hiperoferta, segmentarea modelor, saturarea nevoilor primare, toate acestea au dezvoltat zappingul, mobilitatea, trecerea de la atașament la indiferență față de mărci. Până și mărcile cele mai prestigioase pot fi victime ale pierderii interesului, ale respingerii uneori foarte rapide, și asta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
psihotrope se răspândesc asemenea unui torent neliniștitor. Conform unei anchete epidemiologice ale cărei rezultate au fost publicate în 2004, 11% dintre francezi au avut în ultima vreme cel puțin un episod depresiv, 12% au declarat că au suferit de anxietate generalizată în cursul ultimelor șase luni, iar 7,8% au confirmat că au avut o tentativă de sinucidere 37. Procentul persoanelor depresive a crescut de patru ori între 1970 și 1980 și de șapte ori între 1970 și 199638. Mai mult
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
scop să reglementeze și să normalizeze instalațiile tehnice ale habitatului în vederea definirii unui „minim de confort” promis tuturor: suprafață locuibilă, încălzire centrală, sală de baie, WC-uri interioare 9. Rezervate până acum elitei sociale, elementele de bază ale confortului se generalizează la sfârșitul anilor 1970, în pas cu creșterea fondului de locuințe, cu scăderea numărului de locuințe insalubre, cu ameliorarea condițiilor de locuit ale majorității oamenilor, legată de avântul infrastructurilor tehnice care permit aducerea apei, a gazului metan și a electricității
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
anume ne mai oprimă? De ce boală mai suferim? Fiecare epocă propune o anumită cheie a descifrării nemulțumirilor existenței: teoria dominației unei clase asupra alteia nu se mai bucură de credit. Noi i-am substituit hărțuirea dezumanizată a normelor tehniciste, cursa generalizată spre excelență. În opinia mea, această problematică ridică o întreagă serie de întrebări. Citind anumite analize, ai uneori sentimentul că textura societății și a vieții a fost fagocitată în totalitatea ei de către idealul competitiv. Așa să fie oare? Până unde
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o minoritate care ocupă posturi superioare și bine retribuite se poate recunoaște în modelul câștigătorului, nu acesta e cazul majorității preocupate de plăcerile vieții private și consumeriste. Nu le fie cu supărare celor care cred că modelul învingătorului s-a generalizat, dar nu mâine îl vom întâlni pe stradă pe „muncitorul dedat din plăcere muncii silnice” și nici „hiperharnicul din înclinație” nu va deveni curând idealul social predominant. Societatea hipermodernă nu se definește prin triumful unilateral al performanței, ci prin dualizarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bolii. În faza III, hiperconsumatorul are din ce în ce mai puține mijloace simbolice de a da un sens dificultăților pe care le înfruntă în cursul vieții: într-o vreme când suferința nu mai are sensul unei încercări prin care trebuie să treci, se generalizează exigența de a elimina cât mai repede, pe cale chimică, tulburările de care suferi și care apar ca o simplă disfuncție, o anomalie cu atât mai insuportabilă, cu cât bunăstarea se impune ca ideal de viață preponderent. Banalizarea recursului la medicamente
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
toți membrii (Garfinkelxe "Garfinkel, H.", 1967). Printre unele atitudini tradiționale de gen exprimate de femei a fost și o părere foarte negativă despre feminism și feministe, împărtășită de majoritatea respondentelor. Studiul lui Dasguptaxe "Dasgupta, S.D." (1986) a descoperit același scepticism generalizat cu privire la feminismul occidental. Persistența atitudinilor antifeministe poate fi cauzată de credința foarte răspândită printre indieni că feminitatea occidentală este diferită de feminitatea indiană și nu este un model demn de urmat (vezi în continuare). Toate, în afară de două, și-au exprimat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Desemnarea unei facultăți pentru aplicarea experimentală a acestui sistem pe o perioadă de un an. Evaluarea rezultatelor, urmată de eventuale corecturi va permite extinderea lui treptată și la alte facultăți. Noi suntem de părere că acest sistem se va putea generaliza la nivelul UBB în 4 ani. Elaborarea unui proiect de buget necesar dotării bazelor sportive care vor fi folosite cu computere, scanere, soft, carduri și identificarea surselor de finanțare. Conceperea și realizarea materialelor de prezentare care vor fi folosite în
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
economice sustenabile și inserția economiei naționale în procesul de globalizare, comparativ cu investițiile autohtone, ca pondere și impact, ocupă un rol secundar, primatul aparținând investițiilor domestice. Potrivit opiniei noastre, abordarea primatului și a rolului investițiilor străine directe nu se poate generaliza, astfel că cea mai potrivită abordare este a analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats), dezagregată sectorial. Investițiile în sectoarele extractiv și bancar comportă o discuție și o analiză separate, având în vedere că impactul lor asupra economiei se manifestă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
referă la prețurile unor produse variabile la momente de timp viitoare. De exemplu, contractele futures au prețuri care se stabilesc zilnic în timp ce ele sunt tranzacționate. Dar vedem acum că aceste valori se evaporează. 3) Această experiență de tranzacționare poate fi generalizată pentru instrumentele financiare complexe care obligă la acțiuni ce vor fi efectuate în viitor și care se bazează pe condiții care nu sunt cunoscute încă, având valori definite și prețuri chiar dacă ele nu sunt niciodată sau foarte rar tranzacționate. Dar
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
creierului superior. Formularea deciziilor politice. Conștiința identității. Mai întâi, Beer a considerat organismul uman ca fiind format din trei părți interdependente: organe și mușchi, sisteme nervoase și mediul extern. Sau, mai pe scurt: corp, creier și mediu. Acestea pot fi generalizate pentru orice tip de sistem viabil în felul următor: mai întâi, funcționarea. Organe și mușchi. Părțile care fac toată munca de bază. Activitățile primare; în al doilea rând, metasistemul. Creierul și sistemul nervos. Părțile care asigură că diferitele unități Funcționale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
crizele economice și financiare sunt turbulențe, deci pierderi de stabilitate în evoluția unor sisteme care funcționau ordonat. Turbulențe se regăsesc în toate tipurile de sisteme, inclusiv în cele sociale, revoltele și revoluțiile, mișcările sociale ample fiind manifestări ale acestui fenomen generalizat la nivel societal. Ca și în celelalte științe, previziunea turbulențelor în economie este extrem de dificilă, dacă nu imposibilă, cu mijloacele actuale ale științei economice. Nu se cunosc motivele pentru care anumite piețe, de exemplu, care nu prezentau niciun semn al
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în conștiința lumii occidentale pentru tot restul secolului al XVIII-lea, la fel ca și colapsul de pe Wall Street din 1929, în memoria noastră. 3) Marea Criză din 1929-1933. Cea mai importantă turbulență din secolul XX, terminată prin haos economic generalizat la nivelul tuturor Țărilor occidentale dezvoltate. Vuietul anilor ’20 a reprezentat un moment de creștere și prosperitate pe Wall Street și Main Street și s-a încheiat cu Marea Criză din octombrie 1929. Marea Depresie care a urmat a creat
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că elemente ale discuției respective apar uneori în prim-plan îndeosebi prin invocarea ierarhiilor de tip tradițional: „în România, autoritatea e dată de vechime și vârstă” (p. 55). Uneori, autoarea se hazardează, într-un mod oarecum naiv, în a-și generaliza experiențele personale: „din experiența mea de viață personală, un trai decent în București necesita 250 de Euro pe lună, la nivelul anului 2001, pentru o persoană. Dacă majoritatea salariilor sunt în jur de 100 de Euro [...]” (p.79). Ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
românesc de învățământ preuniversitar încă mai avea probleme de subocupare a cadrelor didactice în raport cu normele existente (erau mai multe cadre didactice decât necesarul). Este posibil ca în școlile de artă să fi fost altfel, însă acest lucru nu poate fi generalizat la nivelul întregului sistem așa cum o face Monica Heintz (pp. 35, 114-117). Alte câteva atribuiri îndoielnice ale cauzelor par a releva o documentare insuficientă sau mai degrabă tot un credit prea mare dat spuselor interlocutorilor: directoarea liceului prezentat într-unul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Tobin Q a firmelor (Gugler et al., 2005). Petmezas (2009) analizează relația dintre piața de capital și performanța achizitorilor, iar În opinia lui, managerii care realizează operațiuni de fuziuni sau achiziții În perioadele de creștere bursieră sunt recompensați datorită tendinței generalizate de creștere a pieței pe termen scurt. Totuși, aceasta este urmată de o inversare a situației pe termen lung, pe măsură ce piața conștientizează că multe dintre operațiunile realizate În perioadele de euforie bursieră nu au fost evaluate corespunzător și au fost
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a-și uni destinul cu al lui printr-o dublă sinucidere. Tomoe este fantoma femeii ce dorește cu disperare să-și încheie viața alături de Yoshinaka, dar care sfârșește prin a îndura caznele unei morți solitare, pedeapsă a unei nemăsurate iubiri. Generalizând, putem afirma că, dincolo de acest exemplu emblematic, întoarcerea fantomei e întotdeauna o mărturie a imposibilei, inacceptabilei separări de ființa iubită, dar și de lume, de viață. Forța mereu prezentă a dragostei - pentru un bărbat sau pentru o femeie, dar și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]