2,287 matches
-
subregiuni dintre care principale sunt HLA-DP cu alelele A și B, HLA -DQ cu alelele A și B, HLA-DR cu alelele A și B și HLA-DN. Regiunea HLA-D are aproximativ 900 kb lungime și conține un număr mare de loci genici, fiecare cu multiple alele, la nivel populațional. De exemplu, HLA-DP are două gene α și două gene β care sunt desemnate convențional A1 și A2, respectiv B1 și B2. În ultimul timp, multe dintre aceste alele au primit noi denumiri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exemplu, HLA-DP are două gene α și două gene β care sunt desemnate convențional A1 și A2, respectiv B1 și B2. În ultimul timp, multe dintre aceste alele au primit noi denumiri, de unde derivă necesitatea unei standardizări reactualizate de nomenclatură genică CMH. Fiecare subregiune CMH clasa II conține cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă α și cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă β. Produșii locilor genici α (A) și β (B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unei standardizări reactualizate de nomenclatură genică CMH. Fiecare subregiune CMH clasa II conține cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă α și cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă β. Produșii locilor genici α (A) și β (B) ai subregiunilor HLA-D, HLA-DQ și HLA-DP se asociază posttraducere, prin autoasamblare, formând molecule funcționale CMH clasa II. De exemplu, produsul DQB se asociază cu produsul DQA1 , formându-se un heterodimer αβ care reprezintă o moleculă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
DNA, o genă DOB, cinci gene DQ desemnate B3, B1, A1 și un număr variabil de gene DR, desemnate DR (B1- B9, A). La om, au mai fost utilizate și simbolurile DZ/DO pentru desemnarea subregiunii DO din acest locus genic complex. Alte gene CMH clasa II, precum DN-A și DO-B, sunt transcrise, dar expresia lor tisulară în cazul în care este realizată, este limitată. Topologia detaliată a locilor genici din regiunea CMH la om este redată în figura 8
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
simbolurile DZ/DO pentru desemnarea subregiunii DO din acest locus genic complex. Alte gene CMH clasa II, precum DN-A și DO-B, sunt transcrise, dar expresia lor tisulară în cazul în care este realizată, este limitată. Topologia detaliată a locilor genici din regiunea CMH la om este redată în figura 8.17. Ereditatea alelelor HLA se poate evidenția prin serotipaj dar numai un tipaj ADN permite o stabilire exactă a înrudirilor de tip frate/soră pe baza identificării alelelor DR moștenite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de joasă rezoluție, dar el este suficient spre a identifica frații / surorile care se potrivesc din punct de vedere al sistemului HLA (Marry, 1997). În afară de genele pentru catenele α și β ale moleculelor majore CMH clasa II, în același locus genic complex se întâlnesc și gene pentru proteazele de greutate moleculară redusă, desemnate gene LMP, precum și gene TAP pentru transportorii asociați cu procesarea antigenului. Acronimul LMP derivă de la „ low molecular weight proteins”, pe când acronimul TAP derivă de la „Transporters Associated with Antigen
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tumorală (TNF-α) și gena pentru factorul de necroză tumorală β sau pentru limfotoxină (TNF-β). La șoarece, genele CMH clasa I sunt desemnate H-2K, H-2D și H-2L. Spre deosebire de genele CMH clasa I de la specia umană, aceste gene nu constituie un cluster genic, fiind localizate separat, deși, atât la om, cât și la șoarece există o dispunere asemănătoare a acestor gene, raportată la axa telomer-centromer, ele fiind dispuse spre telomer și urmate de alți clusteri genici ai CMH clasa III și CMH clasa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
umană, aceste gene nu constituie un cluster genic, fiind localizate separat, deși, atât la om, cât și la șoarece există o dispunere asemănătoare a acestor gene, raportată la axa telomer-centromer, ele fiind dispuse spre telomer și urmate de alți clusteri genici ai CMH clasa III și CMH clasa II. Dar, în linii generale, organizarea regiunii CMH este asemănătoare la specia umană și la specia murină. Locusul genic de histocompatibilitate de la șoarece conține numeroase elemente codificatoare care inițial au fost definite din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
raportată la axa telomer-centromer, ele fiind dispuse spre telomer și urmate de alți clusteri genici ai CMH clasa III și CMH clasa II. Dar, în linii generale, organizarea regiunii CMH este asemănătoare la specia umană și la specia murină. Locusul genic de histocompatibilitate de la șoarece conține numeroase elemente codificatoare care inițial au fost definite din punct de vedere genetic. Fiecare dintre aceste subregiuni conține multe gene. La șoarece, există doi loci genici CMH clasa II, desemnați H-2A și H-2E. Regiunea „clasică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asemănătoare la specia umană și la specia murină. Locusul genic de histocompatibilitate de la șoarece conține numeroase elemente codificatoare care inițial au fost definite din punct de vedere genetic. Fiecare dintre aceste subregiuni conține multe gene. La șoarece, există doi loci genici CMH clasa II, desemnați H-2A și H-2E. Regiunea „clasică” H2, de la șoarece, ocupă aproximativ 2000 kb ADN din cromozomul 17 și are 1,3 unități de cartare. Genele H2k se cartează la capătul din stânga, pe când, genele H2DIL sunt cartate la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din dreapta al hărții (vezi fig. 8.15). În mijlocul hărții sunt cartate genele CMH clasa II și CMH clasa III. Genele H2 sunt înalt polimorfice. În strâns lincaj cu genele complexului major de histocompatibilitate de la șoarece, la o unitate de cartare genică se află genele ce dețin informația genetică pentru antigene ale diferențierii. Se consideră că o asemenea topologie genică asigură funcționalitatea concertantă a diferențierii limfocitelor și macrofagelor. Între diferite linii de șoareci, apar variații în numărul de gene de la nivelul locilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
III. Genele H2 sunt înalt polimorfice. În strâns lincaj cu genele complexului major de histocompatibilitate de la șoarece, la o unitate de cartare genică se află genele ce dețin informația genetică pentru antigene ale diferențierii. Se consideră că o asemenea topologie genică asigură funcționalitatea concertantă a diferențierii limfocitelor și macrofagelor. Între diferite linii de șoareci, apar variații în numărul de gene de la nivelul locilor genici Qα și Tlα. La șoarece, genele CMH clasa I sunt organizate în clusteri (vezi fig. 8.18
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se află genele ce dețin informația genetică pentru antigene ale diferențierii. Se consideră că o asemenea topologie genică asigură funcționalitatea concertantă a diferențierii limfocitelor și macrofagelor. Între diferite linii de șoareci, apar variații în numărul de gene de la nivelul locilor genici Qα și Tlα. La șoarece, genele CMH clasa I sunt organizate în clusteri (vezi fig. 8.18), cu aceeași orientare în fiecare cluster, genele adiacente fiind mult mai înrudite comparativ cu acelea situate distal, ceea ce sugerează originea lor prin duplicații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CMH clasa I sunt organizate în clusteri (vezi fig. 8.18), cu aceeași orientare în fiecare cluster, genele adiacente fiind mult mai înrudite comparativ cu acelea situate distal, ceea ce sugerează originea lor prin duplicații ancestrale în tandem. Astfel, în locusul genic D/L sunt localizate genele pentru subunități ale factorului de necroză tumorală ( TNF), acesta fiind o proteină implicată în bolile inflamatorii. În vecinătatea locusului H2-D/L sunt localizați locii genici Qα și Tlα. Cele aproximativ 10 gene Qα sunt strâns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
originea lor prin duplicații ancestrale în tandem. Astfel, în locusul genic D/L sunt localizate genele pentru subunități ale factorului de necroză tumorală ( TNF), acesta fiind o proteină implicată în bolile inflamatorii. În vecinătatea locusului H2-D/L sunt localizați locii genici Qα și Tlα. Cele aproximativ 10 gene Qα sunt strâns înrudite cu secvențele „clasice” H2. La șoarece, funcțiile CMH clasa II sunt exprimate prin producerea a două tipuri de antigene desemnate I-A și I-E. În anul 1991, Kelly
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvențe complementare regiunii CMH clasa II, localizate între DN (A) și DO (B) și care au fost desemnate RING6 și RING7. Asemenea secvențe au fost omologate ca gene și reprezintă noi membri ai superfamiliei imunoglobulinelor care au derivat prin duplicație genică, înainte ca un asemenea mecanism să fi generat locii genici principali ai CMH clasa II. Genele RING6 și RING7 par a codifica pentru catenele α și β ale unor proteine clasa II, neidentificate până la această descoperire. Proteina codificată de RING6
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și DO (B) și care au fost desemnate RING6 și RING7. Asemenea secvențe au fost omologate ca gene și reprezintă noi membri ai superfamiliei imunoglobulinelor care au derivat prin duplicație genică, înainte ca un asemenea mecanism să fi generat locii genici principali ai CMH clasa II. Genele RING6 și RING7 par a codifica pentru catenele α și β ale unor proteine clasa II, neidentificate până la această descoperire. Proteina codificată de RING6 are 261 de aminoacizi, aceea codificată de gena RING7 are
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β2-microglobulina pe o aceeași ramificație. RING7 este echidistant față de mai multe secvențe diferite ale suprafamiliei imunoglobulinelor, incluzând moleculele CMH clasa I și moleculele CMH clasa II, dar conține scurte motive caracteristice secvențelor catenei β din clasa II. La om, locii genici CMH clasa I și CMH clasa II conțin gene care codifică antigene CMH de histocompatibilitate propriu-zise. Genele CMH clasa III nu aparțin stricto sensu complexului major de histocompatibilitate; mai curând, ele reprezintă un grup heterogen de secvențe informaționale care codifică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
membrii familiei 70 a proteinelor de șoc termic (HSP), precum și pentru alte proteine, cum ar fi steroid - 212 hidroxilaza, citokina, factorii de necroză tumorală A și B (TNFA și, respectiv, TNFB) sau pentru limfotoxină (LT). Numai că, unii dintre produșii genici CMH clasa III, cum ar fi factorii complementului C2 și C4, joacă un rol esențial în realizarea unui răspuns imun eficient, de unde rațiunea includerii acestor determinanți în sistemul complex CMH. Analiza genetică populațională permite stabilirea frecvenței de transmitere a haplotipurilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
III, cum ar fi factorii complementului C2 și C4, joacă un rol esențial în realizarea unui răspuns imun eficient, de unde rațiunea includerii acestor determinanți în sistemul complex CMH. Analiza genetică populațională permite stabilirea frecvenței de transmitere a haplotipurilor din sistemul genic CMH. Prin haplotip se înțelege sintenia de markeri genici CMH localizați în același cromozom, în poziția CIS și transmiterea acestora cuplați în permanență de-a lungul generațiilor, datorită mecanismului dezechilibrului de linkage și imposibilității separării lor prin crossing-over, deoarece sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
joacă un rol esențial în realizarea unui răspuns imun eficient, de unde rațiunea includerii acestor determinanți în sistemul complex CMH. Analiza genetică populațională permite stabilirea frecvenței de transmitere a haplotipurilor din sistemul genic CMH. Prin haplotip se înțelege sintenia de markeri genici CMH localizați în același cromozom, în poziția CIS și transmiterea acestora cuplați în permanență de-a lungul generațiilor, datorită mecanismului dezechilibrului de linkage și imposibilității separării lor prin crossing-over, deoarece sunt așezați în nemijlocită vecinătate. Astfel, haplotipul A-B apare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt așezați în nemijlocită vecinătate. Astfel, haplotipul A-B apare în populația umană de cinci ori mai frecvent decât ne-am aștepta, pe când haplotipul B8-DW2 este de două ori mai frecvent decât probabilitatea calculată. Dacă două alele din doi loci genici lincați se află în echilibru de linkage, atunci frecvența combinației în cadrul aceluiași haplotip ar trebui să fie dată de produsul H p1⋅p2 al frecvențelor genice p1 și p 2. În cazul în care apare dezechilibru de linkage se înregistrează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de două ori mai frecvent decât probabilitatea calculată. Dacă două alele din doi loci genici lincați se află în echilibru de linkage, atunci frecvența combinației în cadrul aceluiași haplotip ar trebui să fie dată de produsul H p1⋅p2 al frecvențelor genice p1 și p 2. În cazul în care apare dezechilibru de linkage se înregistrează o deviere de la frecvența așteptată a haplotipului (h), deviere exprimată prin formula ∆ = h - p1p2. Frecvența genică și frecvența haplotipului pot fi estimate prin studii familiale și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
să fie dată de produsul H p1⋅p2 al frecvențelor genice p1 și p 2. În cazul în care apare dezechilibru de linkage se înregistrează o deviere de la frecvența așteptată a haplotipului (h), deviere exprimată prin formula ∆ = h - p1p2. Frecvența genică și frecvența haplotipului pot fi estimate prin studii familiale și populaționale. În cele mai multe cazuri, în cadrul studiilor familiale, haplotipurile părinților pot fi deduse din stabilirea haplotipurilor copiilor. Prin analiza părinților neînrudiți, se poate deduce frecvența alelelor singulare și prin aceasta se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sistemului Rh, sunt frecvente devierile de la echilibru de linkage. Deosebirea dintre cele două sisteme sangvine este că în cazul sistemului sangvin Rh recombinările sunt evenimente rarisime (s-a raportat un singur caz de recombinare) datorită naturii polialelice a unicului locus genic Rh, pe când în cazul sistemului HLA, recombinările sunt frecvente, datorită complexității structural-funcționale a regiunii cromozomale în care sunt localizați locii genici complecși HLA și polimorfismul de secvență la nivel de ADN și de catene polipeptidice (fig. 8.21). Calculele efectuate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]