3,088 matches
-
inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din adenovirus. În volumul 409, din anul 2001, al revistei Nature, destinat în exclusivitate prezentării schiței secvenței de nucleotide a genomului uman și a problematicii legate de această mare realizare a biologiei moleculare moderne, Futreal și colaboratorii (2001) au scris un articol intitulat „Cancer and genomics” în care se afirmă că identificarea genelor implicate în oncogeneză reprezintă problema centrală a cercetării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
moderne, Futreal și colaboratorii (2001) au scris un articol intitulat „Cancer and genomics” în care se afirmă că identificarea genelor implicate în oncogeneză reprezintă problema centrală a cercetării cancerului. Autorii relatează că au cercetat proteinele prezise din această schiță a genomului uman pentru identificarea paralogilor genelor supresoare de tumori cunoscute, fără să fi identificat noi gene. După aceea, autorii au analizat posibilitatea cercetării directe a modificării secvențelor oncogenice în celulele canceroase prin compararea secvențelor genomice tumorale cu secvențele din schița genomului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genomului uman pentru identificarea paralogilor genelor supresoare de tumori cunoscute, fără să fi identificat noi gene. După aceea, autorii au analizat posibilitatea cercetării directe a modificării secvențelor oncogenice în celulele canceroase prin compararea secvențelor genomice tumorale cu secvențele din schița genomului uman. Aparent, au fost detectate transcripte himerice (de pe oncogene de fuziune - generate de translocații cromozomale, ale căror capete se cartează în locații genomice diferite) deopotrivă în țesuturi normale și în țesuturi maligne, ceea ce a fost interpretat ca reprezentând false pozitive
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și a colaboratorilor săi, absența de noi paralogi semnifică faptul că deja cei mai mulți dintre reprezentanții acestor gene au fost identificați. Nu se poate exclude însă posibilitatea ca unii dintre ei să mai fie încă ascunși în sectoarele încă nesecvențiate ale genomului uman sau că abordarea practică, experimentală are încă deficiențe. Genele tumorale mutante se transmit în unele familii, așa cum sunt genele pentru unele kinaze semnalizatoare și pentru proteinele ce leagă GDP. Se constată că oncogenele recesive cunoscute nu prezintă o omologie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
înrudite implicate în tumorigeneză, cum ar fi, bunăoară, p73 și p63, care prezintă similitudine de secvență cu TP53 nu prezintă mutații în diferite tipuri de cancer, nefiind exclusă alterarea expresiei lor tocmai în asemenea instanțe. Cercetarea structurii diferitelor gene ale genomului uman în scopul identificării similitudinilor de secvență cu oncogenele dominante sau cu oncogenele recesive își are rostul, deoarece pe o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are rostul, deoarece pe o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în acest domeniu. Factorii carcinogeni fizici (radiații), chimici (substanțe chimice mutagene) și biologici (virusuri oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală la șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în acest domeniu. Factorii carcinogeni fizici (radiații), chimici (substanțe chimice mutagene) și biologici (virusuri oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală la șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
iar virusul care îl produce s-a numit Virusul Sarcomului Rous (VSR). Transformarea malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină conceptul cu date experimentale. Cartea sa „Gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factori în celulele normale, fie ele și spermatozoizi, care ar fi putut contracara factorul anormal al malignizării. Ulterior, experiențele de hibridare somatică efectuate în Anglia și SUA au dovedit că un asemenea punct de vedere era realist. Deoxiribovirusurile oncogene au genom ADN și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți în genomul celulei gazdă. Din categoria deoxiribovirusurilor oncogene acut transformante fac parte papovavirusurile, adenovirusurile și virusurile herpetice. Proteinele specificate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
efectuate în Anglia și SUA au dovedit că un asemenea punct de vedere era realist. Deoxiribovirusurile oncogene au genom ADN și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți în genomul celulei gazdă. Din categoria deoxiribovirusurilor oncogene acut transformante fac parte papovavirusurile, adenovirusurile și virusurile herpetice. Proteinele specificate de gene virale, așa cum sunt proteinele E6 și E7 ale virusului Polyoma, antigenele T codificate de SV40 și proteinele E1A și E1B ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
carcinomul de col uterin, virusul HEPATITEI B - cu carcinomul hepatocelular, virusul EPSTEIN-BARR - cu carcinomul nazo-faringian, precum și cu un tip de neoplazie a limfocitelor B (limfomul Burkitt), virusul HERPES 2 - cu carcinom de col uterin etc. Virusul simian SV40 are ca genom o moleculă dublu-catenară circulară de ADN, cu o secvență de 5243 perechi de nucleotide. Virusul a fost identificat la maimuțe, la care provoacă diferite tipuri de neoplazii, dar nu induce transformarea malignă a celulelor umane în cultură, deși genomul ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca genom o moleculă dublu-catenară circulară de ADN, cu o secvență de 5243 perechi de nucleotide. Virusul a fost identificat la maimuțe, la care provoacă diferite tipuri de neoplazii, dar nu induce transformarea malignă a celulelor umane în cultură, deși genomul ADN SV40 se integrează ca provirus în diferite situsuri, dintre care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în diferite situsuri, dintre care cert este cel din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor oncogene ADN (în kilobaze), este următoarea: virusul hepatitei B (3), SV40 (5), polyoma (5), papilomavirus (8), adenovirus (35), herpesvirus (100-200) și poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin gene proprii care codifică sinteza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din cromozomul uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor oncogene ADN (în kilobaze), este următoarea: virusul hepatitei B (3), SV40 (5), polyoma (5), papilomavirus (8), adenovirus (35), herpesvirus (100-200) și poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin gene proprii care codifică sinteza unor proteine ce blochează activitatea normală a unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin gene proprii care codifică sinteza unor proteine ce blochează activitatea normală a unor factori celulari cu rol antiproliferativ și care asigură desfășurarea unui ciclu celular normal. Integrarea țintită, de înaltă specificitate, sau randomizată, a genomului viral ADN sau al retrovirusurilor (sub formă de provirus ADN), în nemijlocita vecinătate sau chiar în interiorul unei protooncogene, induce alterarea calitativă și/sau cantitativă a structurii și funcției acesteia sau modifică mecanismele de reglare a activității sale, sub influența promotorilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt uneori atât de puternici, încât pot induce stimularea funcțională a unei protooncogene normale, situată la distanță mare, de ordinul miilor de perechi de nucleotide, condiționând astfel transformarea malignă a celulei. Infecția cronică cu virusul hepatitei B, în al cărui genom nu se află oncogene, induce o dereglare a activității genelor celulare, prin interferența reglatorilor diviziunii celulare cu proteine specific virale, perturbarea acțiunii reglatoare a acestora și stimularea proliferării anarhice a celulei gazdă. Infecția cu virusuri nu este eficientă pentru inducerea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau cu cel al leucemiei/limfomului cu celule T (HTLV), reprezintă aproximativ 15% din totalul neoplaziilor umane (Ștefănescu și Călin, 1996). Virusurile oncogene ADN se multiplică și lizează celulele permisive. În celulele nepermisive, ciclul de multiplicare a virusului este stopat. Genomul viral se integrează în genomul celulei-gazdă, replicându-se odată cu acesta sau rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
limfomului cu celule T (HTLV), reprezintă aproximativ 15% din totalul neoplaziilor umane (Ștefănescu și Călin, 1996). Virusurile oncogene ADN se multiplică și lizează celulele permisive. În celulele nepermisive, ciclul de multiplicare a virusului este stopat. Genomul viral se integrează în genomul celulei-gazdă, replicându-se odată cu acesta sau rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două molecule de ARN viral (fig. 17.2). Molecula de ARN (genomul viral) este revers transcrisă în cADN sub acțiunea reverstranscriptazei și se integrează în ADN celular ca provirus. Ca și elementele transpozabile de la Drosophila melanogaster
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați în membrana acesteia. În interiorul capsidei virale se află miezul viral icosaedric în care este plasat genomul retroviral diploid reprezentat de două molecule de ARN viral (fig. 17.2). Molecula de ARN (genomul viral) este revers transcrisă în cADN sub acțiunea reverstranscriptazei și se integrează în ADN celular ca provirus. Ca și elementele transpozabile de la Drosophila melanogaster și de la drojdie, molecula de ARN a retrovirusului prezintă la extremități secvențe scurte inversrepetate (IRS) care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ca și elementele transpozabile de la Drosophila melanogaster și de la drojdie, molecula de ARN a retrovirusului prezintă la extremități secvențe scurte inversrepetate (IRS) care mărginesc lungile repetiții terminale (LTR). ADN proviral se integrează în cromozomul gazdă după un mecanism complex. Capetele genomurilor retrovirale ARN cuprind secvențe speciale desemnate R, U3 și U5 (fig. 17.3). În cursul sintezei ADN proviral (revers transcripție în care reverstranscriptaza utilizează ARN viral ca matriță și rezerva de deoxiribonuzcleotide trifosfat din celula gazdă) secvențele terminale ale genomului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genomurilor retrovirale ARN cuprind secvențe speciale desemnate R, U3 și U5 (fig. 17.3). În cursul sintezei ADN proviral (revers transcripție în care reverstranscriptaza utilizează ARN viral ca matriță și rezerva de deoxiribonuzcleotide trifosfat din celula gazdă) secvențele terminale ale genomului retroviral sunt duplicate spre a deveni lungi repetiții terminale U3-R-U5. Aceste lungi repetiții terminale (LTR) conțin multe dintre semnalele de reglare a transcripției ADN proviral (inițierea transcripției, situsul de clivaj 3’ al ARNm transcris de pe ADN proviral, precum și situsul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară în urma inserției în dublul-helix ADN din cromozomul celulei gazdă. Este un proces de recombinare genetică neomoloagă. Acolo unde rămân goluri monocatenare în cadrul procesului de integrare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
precursoare prin a cărei clivare rezultă proteinele particulei virale. Gena pol codifică pentru proteină precursoare prin a cărei clivare rezultă reverstranscriptaza și o enzimă cu funcție de integrare a ADN proviral în ADN gazdă. Gena env codifică precursorul glicoprotienei anvelopei virale. Genomurile ARN progene sunt generate prin transcripția întregului ADN proviral integrat și ADN genomic produs este împachetat în noile particule virale. Denumirea acestor virusuri derivă de la un fenomen descoperit, în anul 1970, de H. Temin și S. Mizutani, pe de o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]