2,818 matches
-
teritoriilor. Apariția individualităților regionale este un proces mai fin, care cere mai mult timp, manifestându-se mai întâi în plan electoral, ca niște răbufniri identitare, desenând frontiere vechi pe care le credeam apuse (limitele Imperiului Habsburgic, vechile regiuni de populare germanică sau maghiară). Criza economică, alt factor de diferențiere, acționează de asemenea mai insidios, impunându-se peste tot și abia apoi începând să creeze noi diferențe. Pentru România, țară pentru care nu anticipasem reîntoarcerea la sat, aveam în acea vreme două
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de evenimente a condus la cre(terea accelerat( a tirajelor, a conferit depeșei telegrafice o importanță considerabilă și a furnizat reportajelor corespondenților de război un extraordinar cîmp de informare. V. Presa din Germania între 1792 și 1871 În Europa Centrală germanică, frîna politică a legislațiilor represive a fost mult mai eficace decît în Franța. Toate regimurile politice monarhiste au fost foarte dure pentru presă și numai în Bavaria sau în orașele libere ca Frankfurt, Cologne sau Hamburg ziarele au putut trata
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
au fost foarte dure pentru presă și numai în Bavaria sau în orașele libere ca Frankfurt, Cologne sau Hamburg ziarele au putut trata teme politice cu oarecare independență. Rivalitatea dintre Prusia și Austria adăuga un aspect original presei de limbă germanică. Influența revoluționară și napoleoniană asupra presei germane a fost considerabilă, fie direct în zonele anexate sau în regatele vasale, unde legislația franceză a fost impusă, fie indirect, în Prusia și în Austria, unde guvernele au avut tendința de a determina
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
epocă formarea națiunilor și tendința de emancipare națională se manifestau cu putere, îndeosebi după căderea imperiului roman de răsărit și începutul invaziei otomane. Rezultatul ereziei a fost că opt națiuni se desprind de biserica apuseană, în special cele de origine germanică: germanii, elvețienii, englezii, scoțienii, olandezii, danezii, suedezii și o mică parte din francezi. Rămân alipite bisericii romane națiunile de origine latină: italienii, spaniolii, portughezii, belgienii, cea mai mare parte din francezi, la care se adaugă Polonia, Ungaria, Bavaria, Tirolul, Austria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dar încă inocent, al formidabilei industrii moderne a cărții și informației. Aici se va arpegia mai întîi pe cele trei tipuri principale de scriere, făcînd din corpul de literă capodoperă, asigurîndu-i mesaj cultural, religios, geografic, politic. În terminologie, noi rezonanțe, germanice, galice, anglo-saxone, încep să îmbogățească fondul arhaic, preponderent greco-latin. Contribuția e a unui lung sinaxar de călugări luminați, de meșteri laici, pe care domnul Labarre îi consemnează la locul potrivit. Ei inventează, sau redescoperă, tehnici, experimentează cu temeritate și perseverență
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pînă în 1500. De această dezvoltare a beneficiat mai întîi Germania; se tipărea în 20 de orașe înainte de 1480 și în alte 40 înainte de 1501, mai ales în regiunile renană și danubiană; la acestea trebuie adăugate 5 orașe din Elveția germanică și 4 din Alsacia. Țările de Jos, apropiate de Germania și patrie a vechilor tipărituri, au cunoscut o dezvoltare rapidă (se tipărea în 19 orașe înainte de 1484) și densă (13 orașe în nord și 8 în sud în secolul al
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
același timp la Subiaco și la Strasbourg. Limitate mai întîi la textele latine clasice și la operele umaniștilor, ele nu au înlocuit caracterele gotice decît în anul 1540, întîlnind o puternică rezistență în lucrările juridice și liturgice. Totuși, în țările germanice, caracterele gotice s-au menținut; textele gemane vor fi tipărite pînă la începutul secolului al XX-lea în fraktur scriere provenită din bastarde iar textele flamande și olandeze într-o scriere gotică derivată din textualis. Cele mai frumoase caractere romane
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
folosi de asemenea cartea ca instrument de propagandă. Principalele centre de difuzare erau Paris, Louvain, Köln, Ingolstadt, toate orașe universitare. Cea mai reprezentativă figură a acestei mișcări a fost iezuitul Pierre Canisius, care a avut o influență considerabilă în lumea germanică; editările, traducerile și adaptările lucrărilor sale se multiplicară, iar micul său catehism (1558) a fost publicat de mai mult de 400 de ori într-un secol. VI. Oamenii și cărțile 1. Meseriile cărții. Meserie nouă, tipografia nu s-a integrat
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pregătită pentru o asimilare mai completă, iar firea sa generoasă a făcut restul. Germană prin naștere și educație, româncă prin alegere, ea a conceput visul imposibil al unei reconcilieri căreia inima-i regală i-a fost teatru, între latini și germanici (a se citi Feldpost) și a ajuns să convingă că rasa latină și cea germană "sunt făcute pentru a se completa una pe cealaltă", de vreme ce ea însăși încercase și le oferise dovada oamenilor binevoitori. Astfel ea se înalță spre frumoasele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nefericirea va însemna să fie întemnițat în țevi de plumb pentru a alimenta joagărele de pe șantierul de construcție a castelului Peleș și, mai târziu, pentru a-i furniza energie electrică. Povestea este tratată în maniera legendelor germane, cu miraculosul mitologiei germanice, diferit de cel românesc. Ne lipsește un studiu temeinic al epopeilor românești; dar ceea ce cunoaștem despre ele ne permite să le caracterizăm trăsăturile esențiale: multe vrăjitoare, femei rele care simbolizează vântul, furtuna, cai iuți care stau într-o peșteră adâncă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
153 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză / 153 Bibliografie specială / 154 6.2.2.2. Familia romanica / 154 Bibliografie specială / 156 6.2.2.3. Familia celtica / 161 Bibliografie specială / 161 6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia baltica / 164 Bibliografie specială / 164 6.2.2.6. Familia slavă / 164 Bibliografie specială / 166 6.3. Marea familie afro-asiatică / 166 6.3.1. Familia semitica / 169 6.3.2. Familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași clase genealogice. Autoarea încearcă realizarea unui istoric al conceptului de tip lingvistic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
eticheta de tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale tipului în viziunea lui Coșeriu "1. Este un procedeu tehnic, un principiu de construcție propriu limbilor romanice. 2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
existentă la nivelul sistemului, este astfel anulată la un nivel superior"129. Transpusa în plan semantic, topica determinat-determinant generează ceea ce s-ar putea numi o viziune substanțializata a limbilor romanice în comparație cu o viziune calitativa asupra lumii, specifică limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor slave și germanice. Adjectivul romanic are o mobilitate net superioară în raport cu situația din alte ramuri indo-europene, postpunerea să (dominantă), completată de antepunere, implicînd o serie de particularități structurale ale limbilor romanice prin opoziție în special cu limbile slave și germanice: exprimarea formală a categoriei adjectivelor specificative, opoziții gramaticale și semantice exprimate prin topica, raporturi de determinare între context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat sub forma unui joc, în limbile romanice jocul ar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
context și topica adjectivului, importanța copulei, funcții simptomatice. Dacă nivelul lexical ar fi imaginat sub forma unui joc, în limbile romanice jocul ar avea piese foarte multe, foarte mari, dar cu posibilități de combinare mai puține decît în cazul limbilor germanice, cu piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal distincția dintre funcțiunile interne și cele externe este marcată mai bine în limbile romanice decît în cele germanice și slave
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cazul limbilor germanice, cu piese mici și numeroase. Dumitru Copceag sintetizează astfel trăsăturile caracteristice ale limbilor romanice: 1) Din punct de vedere formal distincția dintre funcțiunile interne și cele externe este marcată mai bine în limbile romanice decît în cele germanice și slave. 2) Topica determinat-determinant poate fi considerată, prin frecvență, un tip lingvistic romanic. 3) Atît structura cuvîntului, cît și raporturile dintre lexic și gramatică diferă în limbile romanice față de celelalte ramuri majore ale limbilor indo-europene. În consecință, chiar dacă tipul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
majore ale limbilor indo-europene. În consecință, chiar dacă tipul lingvistic romanic numit de Coșeriu "determinări sintagmatice pentru funcțiuni externe și determinări paradigmatice pentru funcțiuni interne" a fost stabilit ca fiind specific limbilor romanice în comparație cu latină, el este valabil și în comparație cu limbile germanice și slave. În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
accentuate limbi bantu limbi semitice (ebraică, arabă) limbi austrice (malayo-polineziene) limbi negro-africane tasmaniană centrifuge limbi moarte din Orientul Apropiat antic (elamita, sumeriana) limbi din America basca atenuate limbi celtice limbi neolatine (italiană, spaniolă, franceza) limbi indo-europene Limbi greacă latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave (rusă) atenuate limbi australiene limbi papua limbi din Insulele Andaman centripete limbi chino-tibetane (chineză) limbi caucaziene limbi sud-africane (hotentota, boșimana) accentuate limbi dravidiene burușaski limbi hiperboreene (groenlandeza, aleută etc. n.n.) limbi uralo-altaice (inclusiv japoneză și coreana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3) 4.3.5. Criterii semantico-textuale Într-o clasificare aparținînd semanticii cognitive 186 limbile pot fi cu cadraj verbal (de exemplu limbile romanice) sau cu cadraj satelitar (de exemplu limbile germanice), după felul în care exprimă modul și direcția unei mișcări. Diferențele pot produce dificultăți în procesul de traducere. În funcție de caracterul informațiilor pe care o limbă o codează în lexemele unei propoziții, ea poate fi endocentrică (de exemplu daneză), atunci cînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Coon, Jessica, Aspects of Split Ergativity, Oxford University Press, Oxford, 2013. Copceag, Dumitru, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 253-260. Copceag, Dumitru, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Coseriu, Eugenio, Adam Smith und die Anfänge der Sprachtypologie, în vol. Herbert E. Brekle, Leonhard Lipka (editori), Wortbildung, Syntax und Morphologie. Festschrift zum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germane (Deutsche Grammatik), lingvistul german Jacob Grimm, continuîndu-l pe danezul Rasmus Rask, formulează o lege a mutației consonantice (legea lui Grimm), care se referă, în esență, la unele schimbări fonetice suferite de consoanele oclusive în trecerea lor de la indo-europeană la germanica comună (de fapt la gotica, cea mai veche limba germanica pentru care există documente scrise), dar și la armeana. El a observat, de pildă, ca în limbile germanice avem consoana p acolo unde în alte limbi indo-europene, printre care greacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rasmus Rask, formulează o lege a mutației consonantice (legea lui Grimm), care se referă, în esență, la unele schimbări fonetice suferite de consoanele oclusive în trecerea lor de la indo-europeană la germanica comună (de fapt la gotica, cea mai veche limba germanica pentru care există documente scrise), dar și la armeana. El a observat, de pildă, ca în limbile germanice avem consoana p acolo unde în alte limbi indo-europene, printre care greacă și latină, avem un b. Această lege s-ar putea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
schimbări fonetice suferite de consoanele oclusive în trecerea lor de la indo-europeană la germanica comună (de fapt la gotica, cea mai veche limba germanica pentru care există documente scrise), dar și la armeana. El a observat, de pildă, ca în limbile germanice avem consoana p acolo unde în alte limbi indo-europene, printre care greacă și latină, avem un b. Această lege s-ar putea rezumă astfel: oclusivele surde devin fricative surde: p, ț, k > f, θ, h; oclusivele sonore neaspirate devin oclusive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor mai mult sau mai putin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). Limbile indo-europene s-au diferențiat foarte mult între ele"246. Deși limbile componente au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]