1,276 matches
-
stimuleze, cumva, sinceritatea. Deci ești un apărător înfocat al doamnei Lupașcu, a râs Geta. Nu, nici vorbă, s-a apărat Paul, doar că... Pariez că nu-ți amintești ce profesiune am declarat eu că mi-aș dori, l-a întrerupt Geta... Instantaneu, pe Paul l-a încercat un sentiment de jenă fiindcă într-adevăr nu-și amintea... Asta pentru că tu n-aveai pe-atunci ochi pentru mine, a mai adăugat Geta, în ochi cu o lucire de șiretenie candidă. Privind-o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
am declarat eu că mi-aș dori, l-a întrerupt Geta... Instantaneu, pe Paul l-a încercat un sentiment de jenă fiindcă într-adevăr nu-și amintea... Asta pentru că tu n-aveai pe-atunci ochi pentru mine, a mai adăugat Geta, în ochi cu o lucire de șiretenie candidă. Privind-o drept în față, Paul a constatat cu surprindere că Geta, spunând asta, nu cocheta, ci că reproșul ei părea să fie real. În clipa următoare însă a fost cuprins de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
jenă fiindcă într-adevăr nu-și amintea... Asta pentru că tu n-aveai pe-atunci ochi pentru mine, a mai adăugat Geta, în ochi cu o lucire de șiretenie candidă. Privind-o drept în față, Paul a constatat cu surprindere că Geta, spunând asta, nu cocheta, ci că reproșul ei părea să fie real. În clipa următoare însă a fost cuprins de îndoială, fiind nevoit să recunoască în sine că n-avea cum să fie sigur că Geta nu cocheta. Și în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
constatat cu surprindere că Geta, spunând asta, nu cocheta, ci că reproșul ei părea să fie real. În clipa următoare însă a fost cuprins de îndoială, fiind nevoit să recunoască în sine că n-avea cum să fie sigur că Geta nu cocheta. Și în general că nu avea habar ce se ascunde, de cele mai multe ori, dincolo de cochetăria feminină. Joacă, glumă sau ceva cu bătaie lungă? Nu, nu-i adevărat că n-aveam ochi pentru tine, a spus Paul fără să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu o farfurioară în mână, ceru permisiunea să treacă printre masa lor și masa învecinată căci locul de trecere se pare că era prea strâmt. Paul fu nevoit să de ridice și să-și tragă scaunul. Când se reașeză, privirea Getei parcă se mai îmblânzise. Îi spuse: Trebuie să recunosc însă că tu n-aveai ochi nici pentru altele. Cel puțin, eu nu cunosc vreo colegă care să te fi cucerit. Deși au fost vreo două care au încercat. Zău? se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
da, e de acord cu asta. Cu condiția ca la întrebările respective să nu fii capabil să dai un răspuns. Nu să cunoști răspunsul, dar să-l treci sub tăcere. Se abținu însă de la un asemenea comentariu, temându-se că Geta ar putea să-și facă impresia că el își dă aere. N-o vedea pe ea dispusă să intre în detalii, să despice firul în patru. Pe de altă parte însă, dacă era adevărat ce spunea ea, era curios să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
curios să afle ce colege îl plăcuseră și el nu prinsese de veste. În loc de toate astea însă, spuse: Îmi pare rău dar chiar nu-mi amintesc ce răspuns ai dat atunci la discuția din clasă. Ei nu, am glumit, spuse Geta conciliantă. Declarasem atunci în extemporal că vreau să... Începuse deja să mănânce din prăjitură și îi zâmbi, având grijă ca, înainte de asta să-și treacă limba peste dinți pentru ca Paul să nu-i vadă dinții mânjiți cu cremă de ciocolată
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
iei din partea de care nu m-am atins. Dar să știi că nu sunt contagioasă. Absolut deloc. Paul fu din nou nevoit să se dezvinovățească; în clipa următoare întinse mâna și luă cu lingurița, ostentativ, chiar din locul unde lingurița Getei săpase adânc în prăjitură. Geta îi urmări atent fața și păru să găsească în gestul lui vitejesc și precipitat un nou motiv să se amuze. Și care era profesiunea la care te gândiseși? reluă Paul. Și în aceeași clipă se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
m-am atins. Dar să știi că nu sunt contagioasă. Absolut deloc. Paul fu din nou nevoit să se dezvinovățească; în clipa următoare întinse mâna și luă cu lingurița, ostentativ, chiar din locul unde lingurița Getei săpase adânc în prăjitură. Geta îi urmări atent fața și păru să găsească în gestul lui vitejesc și precipitat un nou motiv să se amuze. Și care era profesiunea la care te gândiseși? reluă Paul. Și în aceeași clipă se gândi că replica ei avea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Și care era profesiunea la care te gândiseși? reluă Paul. Și în aceeași clipă se gândi că replica ei avea să fie "Ghici!". Dar se înșelă. Sper că n-ați râs prea tare când am spus ce intenție aveam, spuse Geta. Nu, nu cred, de ce să fi râs? spuse Paul. Hai mai ia din prăjitură, îl îndemnă Geta. Ajută-mă să-mi păstrez silueta. Și reluă după ce Paul mai luă o linguriță: fiindcă am spus că vreau să studiez dreptul. Nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
replica ei avea să fie "Ghici!". Dar se înșelă. Sper că n-ați râs prea tare când am spus ce intenție aveam, spuse Geta. Nu, nu cred, de ce să fi râs? spuse Paul. Hai mai ia din prăjitură, îl îndemnă Geta. Ajută-mă să-mi păstrez silueta. Și reluă după ce Paul mai luă o linguriță: fiindcă am spus că vreau să studiez dreptul. Nu mi se pare nimic de râs în asta, spuse Paul simțind că afișează o convingere nițel cam
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o linguriță: fiindcă am spus că vreau să studiez dreptul. Nu mi se pare nimic de râs în asta, spuse Paul simțind că afișează o convingere nițel cam exagerată. De ce să nu studiezi dreptul? Păi nu l-am studiat, spuse Geta apăsat. Asta-i altceva. Dar nu văd de ce să nu-l fi putut studia. Geta spuse atunci ceva cu totul neașteptat: Ție ți se pare că am corp frumos? Trecând peste tresărirea din primul moment, Paul își aminti instantaneu de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de râs în asta, spuse Paul simțind că afișează o convingere nițel cam exagerată. De ce să nu studiezi dreptul? Păi nu l-am studiat, spuse Geta apăsat. Asta-i altceva. Dar nu văd de ce să nu-l fi putut studia. Geta spuse atunci ceva cu totul neașteptat: Ție ți se pare că am corp frumos? Trecând peste tresărirea din primul moment, Paul își aminti instantaneu de poza de grup a clasei lor la absolvire. Și-o aminti pe Geta așezată în fața
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
putut studia. Geta spuse atunci ceva cu totul neașteptat: Ție ți se pare că am corp frumos? Trecând peste tresărirea din primul moment, Paul își aminti instantaneu de poza de grup a clasei lor la absolvire. Și-o aminti pe Geta așezată în fața grupului, în prim-plan, chiar pe pardoseală, aplecată ușor pe-un șold, cu picioarele strânse sub corp și sprijinindu-se de pardoseală cu mâna întinsă. Erau ea și încă o colegă, Luli Constantinescu, singurele din clasă purtând uniforme
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ea și încă o colegă, Luli Constantinescu, singurele din clasă purtând uniforme de atlaz negru într-o vreme când uniformele nu erau obligatorii, și alese în mod vădit, ele două, să ocupe poziția aceea privilegiată datorită fizicului lor plăcut. Brațul Getei cu care se sprijinea de pardoseală își amintea Paul era ușor îndoit din cot spre interior, adică invers decât firesc, spre șold, atât era de elastică. Îi spuse Getei: Maică-mea te-a remarcat în poză. Geta își miji ochii
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
două, să ocupe poziția aceea privilegiată datorită fizicului lor plăcut. Brațul Getei cu care se sprijinea de pardoseală își amintea Paul era ușor îndoit din cot spre interior, adică invers decât firesc, spre șold, atât era de elastică. Îi spuse Getei: Maică-mea te-a remarcat în poză. Geta își miji ochii. În care poză? Cea de la absolvire. Cu toată clasa și cu profesorii... Mă rog, o parte din ei. A! poza în care stau întinsă pe jos. Ei, nu chiar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lor plăcut. Brațul Getei cu care se sprijinea de pardoseală își amintea Paul era ușor îndoit din cot spre interior, adică invers decât firesc, spre șold, atât era de elastică. Îi spuse Getei: Maică-mea te-a remarcat în poză. Geta își miji ochii. În care poză? Cea de la absolvire. Cu toată clasa și cu profesorii... Mă rog, o parte din ei. A! poza în care stau întinsă pe jos. Ei, nu chiar pe jos. Stai așa, pe-un șold... De
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
rog, o parte din ei. A! poza în care stau întinsă pe jos. Ei, nu chiar pe jos. Stai așa, pe-un șold... De fapt, mai mult așezată, cu picioarele într-o parte. Așa să fie, cum zici tu, spuse Geta. Într-adevăr, n-au binevoit să vină toți profesorii. Dar nici noi n-am fost toți. Câțiva nu erau deloc sociabili, ca să nu spun mai mult... Și adăugă cu un interes plin de însuflețire: și vasăzică așa, mama ta m-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
m-a remarcat? Păi zicea că ai un... corp frumos. Paul o spusese poticnit și se grăbi să dreagă impresia de stângăcie: și cu asta cred că ți-am răspuns la întrebare. Ba nu cred că mi-ai răspuns, spuse Geta. Mi-ai spus părerea mamei tale, dar nu și pe-a ta. Se-nțelege că-i și părerea mea. Mie nu mi se pare că-i chiar de la sine înțeles. În definitiv, ripostă Paul, de ce ți se pare atât de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Să aflu părerea ta? Și asta... dar și să ai neapărat un corp frumos. De ce-i așa de important? Știu că voi femeile vreți să arătați întotdeauna bine, dar... Ai fost vreodată într-o sală de judecată? îl întrebă abrupt Geta. Nu, nu cred... spuse Paul. Dar poate că am văzut prin filme. Da, sunt sigur că am văzut în câteva filme cum arată o sală de judecată într-un tribunal. De pildă în "Procesul maimuțelor". Am văzut și eu "Procesul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cred... spuse Paul. Dar poate că am văzut prin filme. Da, sunt sigur că am văzut în câteva filme cum arată o sală de judecată într-un tribunal. De pildă în "Procesul maimuțelor". Am văzut și eu "Procesul maimuțelor", spuse Geta. Dar acolo judecătorul și cei doi avocați erau cu toții bărbați. Dacă ai fi fost într-o sală de judecată pe viu, cum s-ar zice, ai fi remarcat că femeile avocat arată bine, fără excepție. Chiar foarte bine. Sunt drăguțe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
corp frumos? Păi ziceai că-l ai. Eu n-am spus asta, te-am întrebat pe tine. Știi bine că ai corp frumos. Știu oare? Cu toții ne cunoaștem calitățile și defectele, spuse Paul. Bine-ar fi să fie așa, spuse Geta fără să arate vreo umbră de regret că lucrurile stau altfel... Deci mama ta a remarcat că am corp frumos! Asta fiindcă în poză sunt în prim-plan. Dacă n-aș fi stat acolo, cu siguranță nu m-ar fi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
părut mai degrabă... Cum ți-am părut? Mai degrabă... apatică. Apatică! Dumnezeule, Paul, dar tu ești complet aiurit! Apatică, eu! Pe Paul izbucnirea ei îl lăsă perplex. Pe moment, nu-i găsi nicio explicație. Încercă să și-o amintească pe Geta în clasă, răspunzând la întrebări, participând la discuții, dar nu reuși să reconstituie nimic din toate astea. Singura imagine pe care o păstra despre ea era aceea a unei fete placide, c-un zâmbet abia schițat fluturându-i neîncetat pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
schițat fluturându-i neîncetat pe buze, ușor languroasă, care trata notele proaste și în general eșecurile de la școală ca și cum ar fi privit-o nu pe ea, ci pe o altă persoană, eventual vag cunoscută. Dar acum avea în fața ochilor altă Getă, plină de viață, exuberantă chiar. Își aminti că auzise spunându-se despre fete că se schimbă mult mai timpuriu și mai profund decât băieții. Iată acum dovada. Încercă să minimalizeze cele spune mai înainte. Ei, poate că n-am folosit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
chiar. Își aminti că auzise spunându-se despre fete că se schimbă mult mai timpuriu și mai profund decât băieții. Iată acum dovada. Încercă să minimalizeze cele spune mai înainte. Ei, poate că n-am folosit cuvântul cel mai potrivit. Geta se uită lung la Paul c-un zâmbet care îi aminti de zâmbetul ei de la școală, ușor disprețuitor. Ce caraghios ești, Paul. Caraghios, de ce? Pentru că de când te cunosc am avut tot timpul impresia că trăiești pe altă lume. Din prăjitura
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]