3,100 matches
-
unde: • CYCLE - clauză care împiedică încheierea citirii variabilelor editate, atunci când cursorul depășește primul sau ultimul obiect creat cu GET. Dacă utilizatorul se plasează pe ultimul obiect GET și apasă <Enter> sau <TAB>, cursorul se va depla sa pe primul obiect GET. Pentru a încheia o comandă READ ciclic se apasă tasta <Esc> sau tastele <CTRL>+<W>. • MODAL - este clauza care previne activarea ferestrelor care nu sunt implicate în execuția comenzii READ. • VALID expr L | expr N - clauză care validează valorile in troduse în
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
a încheia o comandă READ ciclic se apasă tasta <Esc> sau tastele <CTRL>+<W>. • MODAL - este clauza care previne activarea ferestrelor care nu sunt implicate în execuția comenzii READ. • VALID expr L | expr N - clauză care validează valorile in troduse în câmpul GET, la terminarea comenzii READ. Dacă expresia logică returnează valoarea adevărat (.T.) comanda READ se încheie. • WHEN expr L1 - clauza condiționează execuția comenzii READ de evaluarea expresiei logice. Dacă expresia returnea ză valoarea fals comanda READ este ignorată. 9.1.2. Structura
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
74 ani și 0,74 după 75 ani [8]. Diferitele studii [9] sau raportări ale unor registre naționale, precum Swedish National Quality Register for Stroke Care (24 633 cazuri de accidente vasculare cerebrale), Swedish National Perspective (19 547 pacienți), GWTG (Get With The Guidelines Stroke) Program (383 318 pacienți) [10-12], confirmă că pacienții de sex masculin diagnosticați cu accidente vasculare cerebrale tind să fie mai tineri și în același timp să prezinte mai frecvent mai mult de două accidente. În schimb
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
71: 137-145 23. Kramer Johansen J, Myklebust H, Wik L, et al. Quality of out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation with real time automated feedback: a prospective interventional study. Resuscitation 2006; 71: 283-292 24. Jacobs I. Mechanical chest compression devices - will we ever get the evidence? Resuscitation 2009; 80: 1093-1094 25. Eldridge S, Kerry S, Torgerson DJ. Bias in identifying and recruiting participants in cluster randomised trials: what can be done? BMJ 2009; 339: b4006 <reflist>
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Carus (probabil este vorba de L. Tarius Rufus, consul în 16 î. Hr.) ajutând armata regelui-client Rhoemetalces al odrisilor să-i respingă pe sarmați peste Dunăre. Activitatea militară se întensifică în perioada următoare, determinând schimbări importante la Dunărea de Jos, unde geții, presați de sciți, bastarni și iagyzi sunt nevoiți să se regrupeze “de pe o parte pe alta a Nistrului “, așa cum afirmă Strabon. Astfel, conform datelor furnizate de geograful antic, la vest de Nistru sunt localizați iazygii, între Borysthenes și Tanais roxolanii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
iraniene, începând cu sciții în sec. VII î.e.n, continuând cu sarmații din sec. I î.e.n. înainte, și sfârșind cu alaniipe vremea marilor migrații germano-slave și turano-mongolice” . Reacția autohtonă urmează de fiecare dată aceluiași curs: „La Dunărea de Jos, Geții sedentari sunt în luptă cu scythii migratorii, pe care nu reușesc a-i opri, dar pe care mai târziu [...] îi supun și îi asimilează reîntinzând stăpânirea getică până la Borysthernes. E o stare de lucruri care se va repeta întocmai; întâi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
dar pe care mai târziu [...] îi supun și îi asimilează reîntinzând stăpânirea getică până la Borysthernes. E o stare de lucruri care se va repeta întocmai; întâi cu celții și bastarnii de la Nistru, apoi cu sarmații și la sfârșit cu goții. Geții vor rămâne pe loc suportând cu răbdare, la adăpostul pădurii, toate aceste migrații venind din stepa de NE și le vor birui păstrându-se statornic în tot ținutul de la Dunărea de Jos, până la începutul secolului al V-lea e.n. ”. Dar
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
așa încât avem de a face cu o adevărată migrație de nomazi, cu femei, copii, turme și căruțe.” 3 Rezultatul imediat este cât se poate de vizibil și cu urmări extrem de importante pentru evoluția ulterioară a Daciei: „Orientarea spre SV a geților din sudul și estul Carpaților, din cauza presiunii exercitate asupra lor de sarmații și bastarnii din Moldova nord-estică și din Basarabia sudică, se manifestă în ciocnirile din ce în ce mai dese, pe care și ei le au, la rândul lor, cu celții, illyrii, thraco-macedonenii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
la rândul lor, cu celții, illyrii, thraco-macedonenii și apoi romanii din sud-vestul Daciei.”6 Explicația ca atare este reiterată de către Pârvan în mai multe pasaje, bunăoară în fragmentul în care observă că „înaintarea sarmată din stepa ucraineană spre sud-vest creează geților din cîmpia munteană pe vremea lui Augustus împrejurări tot așa de grele, ca acelea provocate de celto-bastarni prin a. 200 î.e.n.” . Evenimentele din regiune sunt percepute ca fiind interdependente, astfel că „marea năvălire bastarnică din a. 29” îi apare eminentului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
consider, reckon, view, regard (deem to be) "a interpreta, a judeca": "She views this quite differently from me"; "I consider her to be shallow"; "I don't see the situation quite as negatively as you do"; * S: (v) learn, hear, get word, get wind, pick up, find out, get a line, discover, see (get to know or become aware of, usually accidentally) "a afla": "I learned that she has two grown-up children"; "I see that you have been promoted"; * S: (v
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
view, regard (deem to be) "a interpreta, a judeca": "She views this quite differently from me"; "I consider her to be shallow"; "I don't see the situation quite as negatively as you do"; * S: (v) learn, hear, get word, get wind, pick up, find out, get a line, discover, see (get to know or become aware of, usually accidentally) "a afla": "I learned that she has two grown-up children"; "I see that you have been promoted"; * S: (v) watch, view
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interpreta, a judeca": "She views this quite differently from me"; "I consider her to be shallow"; "I don't see the situation quite as negatively as you do"; * S: (v) learn, hear, get word, get wind, pick up, find out, get a line, discover, see (get to know or become aware of, usually accidentally) "a afla": "I learned that she has two grown-up children"; "I see that you have been promoted"; * S: (v) watch, view, see, catch, take in (see or
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
this quite differently from me"; "I consider her to be shallow"; "I don't see the situation quite as negatively as you do"; * S: (v) learn, hear, get word, get wind, pick up, find out, get a line, discover, see (get to know or become aware of, usually accidentally) "a afla": "I learned that she has two grown-up children"; "I see that you have been promoted"; * S: (v) watch, view, see, catch, take in (see or watch) "a se uita (la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
inspirat din religia dacilor, dar și afirmațiile istoricului iudeu Iosephus Flavius, care în Antichități Iudaice, vorbește despre izbitoarele asemănări dintre morala și religia aspră a călugărilor daci numiți ktiști și polistai și secta esenienilor evrei, care s-au inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii sensului lexemului în forma cea mai scurtă, din refrenul de mai sus Iah, prilejuiește și evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Don Norman, p. 265. 23 Don Norman, în The LNR approach to human information processing, Cognition 10 Elsevier Sequoia SA Lasanne, 1981, pp. 235 -240. 24 Chomsky, Réflexions sur le langage, Maspero, 1977. 25 What I see is what I get. 26 În Mind, vol. XLIX, nr. 236, 1950. 27 În Human Problem Solving, New Jersey, Englewood Cliffs, Prentice Hall, Inc., 1972. 28 Human Problem Solving, op.cit., p. 5. 29 Trebuie citit articolul Joanei Pomian în Quaderni (nr. 1, "Genèses de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Îl mai văzusem în anii trecuți, dar am dorit să văd tezaurul de la Ilinova din județul Mehedinți, descoperit în anul 1982, în urma unor săpături. Totul este lucrat din aur masiv, de o mare finețe artistică. Face cinste strămoșilor noștri traco geți. Totul ar fi fost minunat, dacă în ziua de 10 iunie n-aș fi participat la înmormântarea geologului Șt. (Nucu) Vancea, fiul unei nepoate din Iași, Didica (născută Todicescu). Dânsul , pe timpul verii, avea muncă de teren în munții Făgăraș, în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fac- mentu- mărfurilor turii, lui Felul și numărul Valoarea ----------------------- eviden- de Data actului (factura, totală a Cota icm.. Cota icm.. țiate vărsare reali- bon, raport de încasării Cap.... Cap.... separat la bu- zării producție etc.) Nr.crt... Nr. crt.. (chel- get a din Lista din Lista tuieli de impozi- cotelor de cotelor de transport, tului impozit impozit ambalaj pe cir- etc.) culația mărfu- rilor �� (dispo- ziție de pla- tă, �� chitan- ța etc.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 6 7 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Total încasări
NORMĂ nr. 262.754 din 1 decembrie 1991 privind aşezarea, tehnica de calcul, evidenţa şi vărsarea la bugetul administraţiei centrale de stat a impozitului pe circulaţia mărfurilor şi accizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108118_a_109447]
-
impulsul decisiv care a evacuat sociologii din claustrarea lor camerală, invitându-i să "iasă afară și să își murdărească mâinile cu cercetare adevărată", după cum le recomanda R.E. Park studenților săi (cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii, apoi geții). Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența genetică a romanilor (Albineț, 1845, p. 1). Chiar și Moldovan, în calitate de legatar al ideilor Școlii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechiu din sud-estul european. Strămoșii noștri Dacii sau Geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu în țările pe care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
le cunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu în țările pe care le ocupă acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Geții au fost și un popor de elită al antichității. [...] Suntem apoi cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contemporane. Preocupate mai mult de input, decît de output, mai mult de întrebări, decît de răspunsuri, analizele participării politice au luat în considerare mai degrabă motivațiile participării (pentru a aminti un adevărat clasic în materie, How and Why Do People Get Involved in Politics? [Milbrath și Goel, 1977]), în detrimentul consecințelor, asupra participanților, asupra alegerilor, pe care vor să le influențeze, sau asupra sistemului politic în general. Nici măcar cercetătorii formelor de participare heterodoxe, neconvenționale [Barnes, Kaase ș.a., 1979] nu au știut sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]