1,784 matches
-
căpătaseră proporții mitice (lupta luminii cu întunericul, introducerea armelor care își trag puterea distructivă din înseși energiile fascinante care alimentează soarele și stelele, cea nucleară), toate ca expresie a nostalgiei unei lumi premoderne așa cum era închipuită în lumea modernă.317 Gilbert Durand atrăgea atenția asupra "exploziilor mitice în istorie", precipitate istorice care survin atunci când instituțiile unei civilizații nu se adaptează la lenta evoluție a viziunilor asupra lumii.318 Lucian Boia profită de această deschidere teoretică, înaintând ideea că toate fantasmele mitologiei
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de lumi și de idei, universul se încăpățânează să existe (în ciuda lui Marx), într-un tangou fără pauză cu miturile pe care le susține (ori mai degrabă care îl susțin, căci relația e la fel de ambiguă ca în zorii civilizației). Dacă Gilbert Durand considera că secolul XX a alunecat treptat de la un "prometeism sleit" (pozitivismul) la miturile decadente ale lui Dionysos, "pentru ca în cele din urmă să reînvie o vastă mitologie hermetistă"336, Angelo Morretta se apropie de romantismul eliadesc: "lipsindu-ne
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mitice și a le aplica îndârjit situațiilor de viață, mai cu seamă politice.375 Îngrădirea libertății de imaginație a individului, fie în mod explicit, fie implicit, prin perfid automatism camuflat în libertatea de conștiință, însemnă anchilozarea societății. După cum spunea și Gilbert Durand, "civilizația noastră raționalistă și cultul ei pentru demistificarea obiectivă se vede înecată în fapt de resacul subiectivității vexate și al iraționalului. În mod anarhic drepturile la o imaginație plenară sunt revendicate atât de multiplicitatea psihozelor, de apelul la alcoolism
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Narațiunea și imaginea sunt aceleași, dar ele vibrează la alte niveluri ale conștiinței și ale percepției, în medii mai mult sau mai puțin receptive, așa încât nuanțele simbolului variază și ele în funcție de termenii cuprinși în relația din care este constituit."419 Gilbert Durand afirma că simbolul poate fi definit pe trei paliere: aspectul concret al semnificantului (sensibil, ilustrat, figurat), caracterul optimal (sugerarea, "epifanizarea" semnificantului) și imposibilitatea perceperii semnificatului (simbolul este un sistem de cunoaștere indirectă, ori directă, dar pe un alt plan
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pregnant în formele simbolice ale esteticii, moralei sau istoriei. Mitul este făcut din pregnanța simbolurilor pe care le pune în povestire: arhetipuri sau simboluri adânci, sau doar simple sinteme anecdotice."422 Mitul este îmbinarea reciprocă dintre imagine și simbol, afirmă Gilbert Durand 423, imaginea, vizuală sau verbalizată, fiind, conform lui Wunenburger, intermediarul între percepție și concept, un "continuum indivizibil între un sens propriu și unul figurat, care dezvăluie o veritabilă profunzime semantică".424 Deși sunt parte a unui câmp autonom, cu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
noi: nu este doar o diferență de grad, ci și de natură, fiind implicată o "imaginație a erorii" care, "construindu-și propriile obiecte, se desfășoară într-un orizont al sufletului pe care tocmai ea îl creează". Pe de altă parte, Gilbert Durand consideră că "viața politică și civilă nu a fost la adăpostul valului seismic al mareei mitologice a liturghiilor intensificate de puterea mediatică. [...] Conducătorii puritani, anxioși, nu au putut îndigui presiunile imaginarului politic și nici noua teogonie a cultului personalității
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
însă, a făcut rău acestei industrii, umplând-o de ridicol).659 Tot în anii '60, nemulțumirile unora dintre artiștii implicați în industria comics răbufnesc în contextul tulburărilor sociale și politice care au bulversat Occidentul. Artiști precum Robert Crumb, Victor Moscoso, Gilbert Shelton, Clay Wilson, Robert Williams, "Spain" Rodriguez sau Harvey Kurtzman consideră că mass-media oficială erau blocate în reflexe și clișee care sufocă imaginația și inventivitatea. Ei își caută libertatea totală de expresie și încep să creeze benzi desenate psihedelice, în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care a reinventat banda desenată (așa cum alți artiști au reinventat muzica în aceeași perioadă), punând în discuție toate tabu-urile societății occidentale în serii ca Fritz the Cat sau Mr. Natural, care au generat adevărate isterii în rândul admiratorilor 668. Gilbert Shelton a parodiat modelul super-eroului în hilara sa creație The Wonder Warthog, the Hog of Steel, în 1961, cu trimitere acidă la Superman, dar a creat și alte serii de succes, ca The Adventures of J(esus) și Furry Freak
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XX. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, trad. Lucian Dinescu, Polirom, Iași, 2003. Dumézil, Georges, Cele patru puteri ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Georges, Cele patru puteri ale lui Apolo, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. Paul G. Dinopol, Univers, București
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1999. Dumézil, Georges, Uitarea omului și onoarea zeilor, trad. George Anania, Univers Enciclopedic, București, 1998. Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie, trad. Corin Braga, Dacia, Cluj, 2004. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, trad. Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, București, 2000. Durand, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, trad. Irina Bădescu, Nemira, București, 1998. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. Paul G. Dinopol, Univers, București, 1978. Eliade, Mircea, Fragmentarium, Humanitas, București, 2003. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri. Eseu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
2000. Edensor, Tim, National Identity, Popular Culture and Everyday Life, Berg, Oxford, 2002. Fiske, John, Understanding Popular Culture, Routledge, London, 1996. Gheo, Radu Pavel, Despre science fiction, Tritonic, București, 2007. Gibson, William, Neuromantul, trad. Mihai Dan Pavelescu, Univers, București, 2008. Gilbert, Henry, Robin Hood, trad. Maria Iliescu, Adevărul Holding, București, 2010. Guerron-Montero, Carla, "Tarzan was an Eco-Tourist" (recenzie), în American Anthropologist, vol. 109, nr. 4, 2007, pp. 780-781. Heilbrun, James, "The Competition between High Culture and Popular Culture As Seen in
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
661. 187 Ibidem, p. 661. 188 Isus poate fi perceput ca Mesia doar datorită mitologiei Vechiului Testament, tot așa cum Napoleon a fost comparat cu titanul înlănțuit pe stâncă doar datorită revirimentului mitului prometeic la finele secolului al XVIII-lea, opinează Gilbert Durand în Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, pp. 18-29, passim. Durand preia demonstrația lui Pitirim Sorokin, cel care a indicat moștenirea iluministă și șocul Revoluției Franceze, care de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al XIX-lea au scos în prim-plan mitul lui Prometeu, titanul blasfemator, revoltatul prin excelență, contestatarul, hoțul secretului puterii divine, binefăcătorul oamenilor pedepsiți pe nedrept, mit care a constituit "biografia mitică a lui Napoleon", conform expresiei lui Jean Tulard. Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 21. 189 Ibidem, pp. 24-25. 190 Ibid., p. 28. 191 Idem, Introducere în mitodologie, p. 39. 192 Ibidem, p. 36. 193 Ibid., p. 26. 194 Ibid., p. 37. 195 Ibid., pp. 429-430. 196 Raoul Girardet
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în Renaștere se schimbă macazul, tensiunea constantă între fascinația față de senzualitate și pasiune pe de o parte și pietism și ascetism pe de alta fiind o importantă sursă a modernității, consideră Robert Ellwood, The Politics of Myth, p. 20. 264 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 11. 265 Obiectivitatea, "Știința", mecanicismul, pozitivismul s-au instalat cu evidente caracteristici ale mitului: imperialismul și opacitatea la lecțiile schimbărilor. "Obiectivitatea a devenit, în mod paradoxal, cult fanatic și pasionat care refuză confruntarea cu obiectul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 29. Dacă pentru raționaliști mitul și știința sunt incompatibile, pentru romantici mitul nu poate fi dislocat, arta, ideologia, visul, literatura, știința, fiind varietăți ale mitului și nu alternativă la acesta, afirmă Robert Segal, Theorizing about Myth, p. 137. Ilustrativ, Gilbert Durand vorbea de Gaston Bachelard ca de cel care "își dădea seama cu toată stupoarea unui universitar educat în seraiul pozitivist că rațiunea științifică, Știința, își croia adevărurile în ordinea imensă a viselor și a conștiinței poetice". Figuri mitice și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fiind doar gândirea care se pune voluntar în slujba ideologiei (ca de exemplu Heidegger în primele 10 luni, Céline sub ocupație etc.). Mitul nazist, p. 30. 293 Ibidem, p. 28. 294 Apud Victor Kernbach, Mit, mitogeneză, mitosferă, p. 8. 295 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. Nu este mai puțin adevărat că și "Fenomenologia spiritului" hegeliană e o epopee, la fel ca ale lui Marx, terminându-se cu organizarea statului prusac (ori societatea fără clase în cazul marelui bărbos), dar
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un picior în fiecare barcă, a arhaicului și a modernității", fiind silit să se păstreze receptiv la propriul context, deoarece mitul aparține întotdeauna unui trib și unui moment, iar morala sa nu este exprimată, ci implicită. Ibid., p. 7. 318 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. La sfârșitul secoului XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vieți fără repere sub o Lege străină și nerecunoscută, cu reguli fantastice ori absurde din punct de vedre cultural, al cărui expresie tip este umorul negru, "al spânzuratului" (Kafka, Hašek, Kundera). Ibid., p. 26. 335 În Ibid., p. 12. 336 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, p. 31. 337 Angelo Morretta, Mituri antice și mitul progresului, p. 12. 338 Said Arezki, Mitul american, în Pierre Brunel, op. cit., vol. 1, p. 46. 339 Anne-Lorraine Villeroy, Visul american, în Pierre Brunel
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stereotipizând, omogenizând, conferind o viziune pesimistă asupra lumii, singura șansă de mântuire rămânând cea individuală. Trebuie "să citim și semnele timpului", din care să ne extrapolăm miturile viitorului, să "decidem care din lumile posibile ar fi cea mai bună". 376 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. "Epoca noastră, spintecătoare de mituri și de mistică, se vrea dedicată regimului antitezei și, prin aceasta, tuturor tentațiilor exagerării hiperbolice.", mai spune autorul francez. 377 "Dacă mitul este o lume alternativă creată de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
face parte din el, deoarece el există doar în virtutea acelui insesizabil aflat la temelia sa: "faptul de a analiza prin intermediul intelectului un simbol seamănă cu exfolierea unei cepe pentru a căuta ceapa". ibid., p. 60. 419 Ibid., p. 63. 420 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, p. 17. 421 Ibidem, pp. 21-22. Durand continuă raționamentul: "conștiința simbolică își atinge cel mai înalt nivel de funcționare așa cum presimțise Hegel odată cu arta, cu filozofia, cu religia. Opera de artă, sistemul filozofic
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
amintite de către Girardet. 451 Idem, Jocul cu trecutul, pp. 36-37. 452 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, p. 165. 453 Michel Maslowski în Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki, op. cit., p. 28. 454 Apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 344. 455 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 8 respectiv p. 14. 456 Angelor Morretta, Daimon și supraom, p. 91. 457 Ibidem, pp. 88-89. 458 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 459 Lucian Boia, Mitul democrației, p. 146. Autorul trage următoare
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki, op. cit., p. 28. 454 Apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 344. 455 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 8 respectiv p. 14. 456 Angelor Morretta, Daimon și supraom, p. 91. 457 Ibidem, pp. 88-89. 458 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 459 Lucian Boia, Mitul democrației, p. 146. Autorul trage următoare concluzie: "omul actual se scaldă în imaginar și trăiește în mare măsură prin intermediul altora", căutând satisfacție facilă prin spectacol, care este factor de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
R.S. (1988). The relationship between coping and emotion: Implications for theory and research. Social Science and Medicine, 26, 309-317. Frank, J.D. (1973). Persuation and healing. Baltimore: John HopkinsUniversity Press. Gauld, A. (1992). The history of hipnotism. Cambridge: Cambridge University Press. Gilbert, D.T., Malone, P.S., și Krull, D. (1993). Unbelieving the unbelievable: Some problems in the rejection of false information. Journal of Personality and Social Psychology, 59, 601-613. Gleitman, H. (1990). Basic Psychology. New York: W.W. Norton și Co. Gleitman, H., Fridlund
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sinteză (bilanț, cont de profit și pierdere și note explicative) și mai puțin asupra tehnicilor de înlăturare a acestui fenomen de manipulare a cifrelor. Din perspectiva autorilor care au studiat contabilitatea creativă putem reține următoarele viziuni: Barthăs de Reyter și Gilbert Gérald (1992) consideră că imaginația ingineriei financiare moderne creează fără încetare noi produse sau montaje, care sunt propuse directorilor de întreprinderi. Uneori, aceste montaje au drept obiectiv, principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, considerate penalizatoare atunci când se folosesc pentru dimensionarea
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]