1,560 matches
-
locul de muncă. Trenurile halucinau pe șine la bunăvoința mecanicilor de locomotivă, sătui de-atâta disciplină feroviară (...). Alergând dintr-o piață în alta, mitingiștii nici nu mai aveau timp să treacă pe-acasă, ca să-nghită ceva, și se mulțumeau cu gogoșile calde și cu sucurile de import (kiwi, maracuja, mango) care invadaseră chioșcurile răsărite la fiecare colț de stradă. Așa se face că gogoșeriile deveniseră primele semne la vedere ale liberei inițiative, ale capitalismului biruitor. În timp ce, în ascuns, vulpoii adevărați își
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
omul vorbește aiurea, dar habar n-avem în ce constă mai exact aiureala. E clar că spusele politicianului nu au sens prin simplul fapt că reprezintă o minciună crasă. Vorbitorul este un ipocrit, un individ care dezinformează, un vînzător de gogoși. Așa cum delicat ar formula chestiunea un om de știință sau un epistemolog, afirmațiile respectivului nu corespund cu faptele reale. Noi însă nu vom urma acest fir - în parte fiindcă nu avem la dispoziție un număr suficient de pagini pentru a
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
cu totul remarcabil, aflat la a doua ediție, dar trecut neobservat de critica noastră de întâmpinare, ar fi meritat, categoric, o altă receptare. Nu e însă nici prima, nici ultima dată când volume importante sunt ignorate senin, în timp ce rebuturi și gogoși editoriale sunt ridicate în slăvi. Marketing-ul, promovarea, PR-ul editorial, reclama pe care un autor știe să și-o facă au devenit elemente decisive în traiectoria unei cărți. Titlul era, oricum, suficient de pregnant și de iconoclast pentru a
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
celor vii, dați-i otrava vieții, pînă la uitare totală, așa cum trec acum prin piața orașului fără să fiu văzut, dar scuipat de ochii din care ies sforile care țes pînza cu care sunt acoperit pînă ce strigătul se face gogoașă de păianjen strivit de piciorul mînios al dumnezeului local care trage zilnic apa peste fruntea lui plină de lesturi cui să-i pese de cîntecul mic, de furnică, în goana greierului istovit de speranță! Stau, trup fărîmițat de o mie
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
altă poveste care nu încape aici. E de ajuns să arăt că printr-o muncă asiduă de zi și noapte, cu furca și fusul în mână, cu suveica și cu stativile de țesut pânză de in și perdele din mătasea gogoșilor, cu traistele pline cu oale de mâncare, la muncitorii de la câmp, a ajuns să facă o gospodărie fruntașă și să o ducă până la moartea tatei și după aceea încă vreo zece ani, după ce trecuse prin persecuțiile regimului și defăimarea cuvântului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le aruncă ocheade, tați de împrumut sau copii smulși din gogoașa normalității, temperatura textului rămâne ridicată și curtează uneori incandescența. într-un peisaj literar cu multe zone aride, într-un timp în care încă scriu (și sunt publicați) atâția veleitari cu ifose, într-o țară unde eradicarea anemiei și a rahitismului
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
contestă dreptul la existență dacă ești om obișnuit, dar nimeni nu trebuie să facă confuzie între tine, sfânt, erou și geniu. Oamenii sunt egali în fața legii, adică trebuie respectați ca atare, dar nu confundați, nu făcuți identici, că e o gogoașă... Nimeni nu-ți contestă dreptul la o viață normală dacă porți masca de om. Numai că, dacă ești mediocru, nu trebuie să te instalezi în vârf, pentru că nu e nici în interesul tău. Acolo trebuie să stea cei dotați. Sfântul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
stăm. ȚUȚEA DESPRE ȚUȚEA Eu nu sunt un om pitoresc, eu sunt un om grav. Cred că sunteți de acord că, la rangul minții mele, nu sunt pitoresc. Dar în presă apar pitoresc. Și moare de plăcere mass-media când citește gogoșile astea. Zice: aoleu, ce drăguț e ăsta! Eu nu sunt un om drăguț, eu sunt un om solemn. I-am spus eu părintelui Stăniloae că nu mă consider un Socrate. Dar cum vă socotiți? Popă, zic. Și unde aveți parohia
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
așteptam ca Bourean și Florean să-mi tragă trupul inert. Printr-o smuncitură carul se puse în mișcare. Tata stătea în față, iar frati-miu mergea mândru pe lângă boi. Var-mea rămăsese acasă cu promisiunea de a ne face gogoși. Mânați de vocea stăpânului, boii mergeau liniștiți. - Stați mă, ei arăcan de mine că m-ați grăbit. Uitai să pui sarea. Mama sărise ca arsă din bucătăria de vară și venise spre poartă cu sarea în mână. - Apoi, arz-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
spună pe un țăran guraliv și pe un soldat viteaz: — Ce-oți fi găsit la treptele-alea oare? — Stau cu fârtați de-ai mei la șezătoare. Dalele astea chiar m-au fermecat, că-n toată lumea țarină n-am aflat În gogoși mai roditoare. Ba până și marele nostru don Miguel de Cervantes, Dumnezeu să-l ție În veșnica-I lumină, a lăsat scris În a sa Călătorie În Parnas: Adio, promenadă San Felipe, unde citesc ca-ntr-o gazetă venețiană tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de seară, formula ei, după o zi de muncă, fiind: „Vino și bagă în tine!“ Niciodată calitate, măsură, rafinament, ci numai cantități de disperată supra vie țuire: mormane de cartofi prăjiți, doi cârnați, patru ochiuri, varză murată și, la ocazii, gogoși sau baclavale. Am umblat toată copilăria în pantaloni burlănoși, trenin guri cârpite, fesuri cu ciucur, cămăși roase la gât și teniși găuriți, total in diferent la sfintele cutume ale micii bur ghezii inter belice. Tot așa, n-am fost deprins
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prin toate canalele cu popularitate, se creează valori de violență și scabros, de prost gust sau chiar de "porno", de minciuni și omor, se propun imitației "VIP"-uri corupte, agramate, cu succese facile sau, mai nou, ilicite, necinstit ănfăptuite, ori gogoși uleioase an zahăr dubios, care să asigure succese electorale? Printre cei 23 de milioane - acum, minus un milion! - este cert (simplu calcul al probabilităților) că există valori reale, morale și competențe, care nu sunt "mediatizate", cunoscute, oameni care poate că
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
studentului“. Sunt denumiri de prăjituri, neadaptate la limba română. Studentenbrot are în germană sensul de „chec cu smochine, migdale, stafide și alune“, la fel ca în română, conform rețetei; pe nussbrot nu l-am găsit în dicționarele germane consultate. Craflă „gogoașă“, cu variantele crafnă și croafenă, vine din germ. Krapfen, cu același sens. Și acesta apare în Cartea de bucate a Sandei Marin, dar nu îl găsesc în niciun dicționar, deși este un împrumut adaptat. Un cuvânt interesant este guguluf, numele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Transilvania sau din graiurile germane din Banat ori din Bucovina: raipelț „chibrituri“, șlapi „papuci de casă“, șpais „cămară de alimente“, sunt cuvinte șvăbești. În sfârșit, există și cuvinte din germana austriacă: ainpren „rântaș“ < germ. Einbrenn(e), crofnă „(un fel de) gogoașă“ < germ. Krapfen, alături de părădaisă „roșie“, ringlotă „(soi de) prună“. Unii dintre acești termeni au pătruns în limba literară: crenvurșt < germ. Krenwürstchen, parizer < germ. Pariser, șpriț < germ. Spritzer și chiar ștrudel < germ. Strudel. Cuvinte din limba romaní Un volum al colecției
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fractalul nesfârșit al vieții mele) și până și cea mai vagă senzație de foame sau de neliniște nu erau decât motive și pete colorate din acest covor ce se-nfășura și se desfășura în sine însuși, învelindu-mă ca o gogoașă de mătase sau ca fâșiile unei mumii pestrițe. Și până și eu, fluturele mumificat, eram doar un motiv ce-mpestrița cu lâna sângelui meu canavaua. La intrarea în labirint veghea Anca, în donjonul ei singuratic, cu țeasta ei tatuată acoperită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
urmă din nou în uriașa și cețoasa sală a statuilor. O străbătu iarăși diametral, oprindu-se de mai multe ori ca să înnopteze, lungită pe podeaua lustruită, trecu pe lângă mormântul de cuarț din centru, unde larva se înfășurase deja într-o gogoașă de fire multicolore și se văzu pe treptele nenumărate care duceau spre ieșire. Când zări iarăși lumina zilei izbucnind printre chiparoșii melancolici din cimitirul Bellu, Maria își făcu cruce. În tramvai trebui să înfrunte privirile gloatei care se holba la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca o vedenie de coșmar. Acum, din tumoarea cât un craniu de nou-născut, exfoliată și picurând, ieșea, zbătîndu-se ușor, o ființă sticloasă. Ofițerul, aplecat înainte și-ncordat tot, văzu acel viermișor cum se proptește în piciorușe să se prelingă din gogoașă, cu antene ca două ace cu gămălie și ochi negri și mați, cum, complet eclozat, se cățără-n creștetul fetei, scuturîndu-se de lichid și cu pântecul umflîndu-se și subțiindu-se alternativ, și cum această pompare despăturește încetul cu încetul o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ani, când brusc, într-o clipire din ochi, pe când stăteam într-o zi, ca de obicei, pe lada de la studio, cu tălpile pe caloriferul de sub imensa fereastră, am înțeles că exist, că sânt Mircea, că sânt Că remodelarea lentă, în gogoașa neotenică dintre zece și șaptesprezece ani, lenea aceea, zborul acela planat, mă schimbaseră din omidă în fluture, e drept, încă prizonier cojii tari, străvezii ca o cornee, mulată perfect pe umflăturile ochilor mei, pe firele piciorușelor și pe inelele pântecului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari din această zonă și vor rămâne ca lucrări de artă de o mare valoare. O parte din ele se pot vedea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
melasă și nu putea vorbi. Într-un târziu, reuși să articuleze: ― Nu înțeleg de ce insiști asupra caracterului religios al întreprinderii noastre. Isidor, rotunji un cerc cu degetele împreunate ale mâinii stângi. ― Pentru că așa este. Domnul Dumnezeul nostru... ― Lasă-mă cu gogoșile astea! La câți bani v-am dat, măcar aveți bunul-simț și nu mă amețiți cu bolboroselile voastre de babe. Uite cum înțeleg eu lucrurile: pentru nenorociții ăia de jos, clone sau nu, religia e importantă pentru că urmează să le dea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
uciderea calului? o mai întrebă pe Malaberga. E limpede: o alegere, o hotărâre de neînlăturat, fără întoarcere. — Ptiu! făcu Khaba. După mine, toate astea sunt baliverne. Vrăjitoarea asta are limba prea lungă. Hotărâri definitive! Alegeri de neînlăturat! Ce vorbe mari! Gogoșile astea să le vinzi țărănoilor de prin părțile voastre, babă neghioabă! Malaberga se aprinse și șuieră spre el ca o viperă: — Mânca-ți-ar furnicile creierul! Tu-mi spui mie babă? Neghioabă? Țeastă de hun! Porni să se ridice, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
burtica Ricăi și crea mai frumos ca oricând comuniunea om-animal în acel colț de rai binecuvântat, unde sora mamei, „mamatușa”, ne aducea de fiecare dată lapte proaspăt muls la orele serii și pâine aburindă, coaptă pe vatră, alteori turte sau gogoși însiropate. Acestea sunt primele mele imagini ce-mi picură în acest imens creuzet al amintirilor, completate de prezența bunicilor Radu și Alexandrina Tudor, părinții mamei mele. Puțină lume era în măsură să poată identifica și asocia numele de familie în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într-un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și ouă vopsite. Joi, tot pe la orele după-amiezii, ne reîntâlneam pentru a finaliza procesiunea. Scoteam păpușa de lut din pământ ceea ce simboliza sincron dezgropăciunea și învierea, ulterior aruncând corpul Caloianului fie într-o fântână, fie lăsat să plutească pe luciul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
doar în viță stropite cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu dulceață și pudrate din abundență, iar în final veneau cornetele cu cremă de ecler. Acum gândesc, oare când își găsea mama timp pentru toate? Totdeauna era condițională în ceea ce-și propunea, avea ce-i drept și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
burtica Ricăi și crea mai frumos ca oricând comuniunea om-animal în acel colț de rai binecuvântat, unde sora mamei, „mamatușa”, ne aducea de fiecare dată lapte proaspăt muls la orele serii și pâine aburindă, coaptă pe vatră, alteori turte sau gogoși însiropate. Acestea sunt primele mele imagini ce-mi picură în acest imens creuzet al amintirilor, completate de prezența bunicilor Radu și Alexandrina Tudor, părinții mamei mele. Puțină lume era în măsură să poată identifica și asocia numele de familie în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]