27,010 matches
-
observa, dar nimeni nu îndrăznea să se băge în viața și în sufletul ei. Nu mai fusesem pe acele drumuri câțiva ani, ca apoi, având ocazia să trec pe lângă acele gospodării, să nu pot crede ochilor ce vedeam. Pe locul gospodăriei lui moș Ion Vinaru, am văzut o priveliște care inspira tristețe și frică fiecărui trecător. Oamenii din sat, cu adevărat, mai degrabă preferau să înconjoare, numai să ocolească acel loc, să nu treacă pe lângă el. Totul părăsit, urât și distrus
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apoi anunțară poliția și primăria despre cele întâmplate. După această întâmplare, bunica copiilor îi luă la ea și casa rămase de izbeliște. Încercară mai multe familii să trăiască în ea, dar nu rezista nimeni, se petreceau lucruri stranii în acea gospodărie. Până la urmă, toți plecau de acolo. Peste vreo câțiva ani, băiatul mai mic începuse a veni din când în când pe acasă. Apoi, se vedea tot mai mult pe acolo. Se adunau mai mulți și făceau diferite lucruri murdare și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să fie uimit de câtă muncă erau capabile acele două mâini slăbuțe ale ei. Să se uimească de puterea, voința și dragostea cu care le făcea și le reușea ea pe toate, îmbinând munca intelectuală cu grijile și datoriile din gospodărie, de mamă și soție. S-a gândit mult, le-a cântărit bine pe toate și, într-o bună zi, a hotărât că cel mai bine ar fi ca Maria să se întoarcă acasă la copii și să plece el pentru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
152 Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
MIDPROB Comunitate de romi cu probleme severe NONPROB Comunitate de romi fără probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul 2005 la nivelul comunităților de romi de cel puțin 20 de gospodării, localizate relativ compact QLIFEUR Indice al calității vieții la nivel de comună sau oraș Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în Româniatc "Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în România" O inovație socialătc "O inovație socială" „Dezvoltarea comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aplicarea strictă a definiției adoptate, și Bucureștiul este o comunitate, cu cei aproape două milioane de locuitori pe care îi are, ca și un sat de 30-100 de persoane. Cele două așezări sunt comunități locale în sensul că sunt grupări de gospodării cu localizare diferită. Locuitorii satului se știu însă între ei, reprezintă, foarte probabil, o comunitate de intercunoaștere, ceea ce nu este cazul pentru orașul-capitală. Diversitatea ocupațională și socială este, de asemenea, incomparabil mai mare în Capitală decât în sat. O conștiință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
chiar (manifestă în 1972-1974); și etapa finală, de „saturație”, când se revine la un număr redus de asociații (vezi figura 3). Societățile care apar și se difuzează în zonă după 1966 au avut o serie de precedente. În 1906-1907, cinci gospodării din Axente Sever adoptă (cu ajutorul unui inginer italian, folosit, se pare, în scopuri similare la Șeica Mare) un sistem interfamilial de aducțiune a apei potabile în curți, de pe dealul apropiat. Instalația nu era prevăzută cu nici un dispozitiv de filtrare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort menajer pentru satisfacerea cărora apa curentă este o necesitate; - prezența unor condiții naturale favorabile, adică a unor surse de apă aflate la un nivel superior în raport cu viitoarele gospodării consumatoare și la o distanță nu prea mare de acestea; - prezența unor indivizi sau organizații care să îndeplinească funcții de inițiere și organizare a acțiunilor de realizare a apeductului; - prezența unei populații cu grad de calificare tehnică relativ ridicat; - prezența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a situației”: percepând decalajul pe o anumită componentă dintre condițiile rurale și cele urbane de viață, unii membri ai comunității iau o atitudine activă (ceea ce Mac Iver denumește „evaluare dinamică”), declanșând astfel procesul de schimbare a situației. Puterea economică a gospodăriei condiționează, pe de o parte, intensitatea aspirației în acest domeniu, iar pe de altă parte, posibilitatea angajării grupului familial în realizarea unui atare proiect. În unele cazuri, aspirația de confort se cumulează cu cerințe de ordin mai stringent, precum obținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Agârbiciu, societatea nr. 1 din Șoala) este stimulată direct inițiativa de constituire a societății. (Amintim în acest sens că în perioada 1970-1972 se creează din inițiativa primăriei un comitet menit să organizeze sistemul de aducțiune a apei potabile pentru toate gospodăriile din sat care până atunci nu aveau apă curentă. Deși proiectul nu reușește, rămâne totuși semnificativ pentru gradul de activism al primăriei, al primarului în special, în cadrul acestei acțiuni comunitare.) Pentru întărirea autorității lor, a funcției de control pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la menținerea asociației, distribuția apare ca fiind similară: din totalul de 58, 42 sunt angajați în industrie, 10 în sectorul serviciilor, unul în agricultură și 5 sunt pensionari. Această distribuție reproduce, în mare, distribuția socioocupațională a capilor de familie ai gospodăriilor înscrise în asociații în satul Axente Sever: din totalul de 362, 70,9% lucrează în industrie, 9,1% în sectorul serviciilor, 6,6% în agricultură, 10,4% sunt pensionari, iar 1,9% femei casnice. În grupul de inițiere a primei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au determinat pe cele șase familii să se retragă din asociație; ele și-au justificat acestcomportament prin existența unor nevoi gospodărești care nu permiteau blocarea unor fonduri pentru acțiuni cu reușită incertă. Având în vedere consolidarea economică redusă a acestor gospodării, justificarea pare întemeiată. La Șeica Mare un proiect de înființare a unei societăți a eșuat din cauza, printre altele, „heterofiliei”1 dintre cei care urmau să devină membri ai acelei asociații. Tipuri de agenți comunitaritc "Tipuri de agenți comunitari" Distincția dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participarea la acțiunile comunitare organizate de primării este mai ridicată în cazul în care: - încrederea în primar este mai mare; - încrederea în ceilalți oameni are un nivel mai ridicat; - religiozitatea este mai accentuată; - stocul de educație este mai ridicat în gospodărie; - starea materială a gospodăriei este mai bună; - satul este de tip central în cadrul comunei, și nu periferic etc. Din analiza menționată rezultă că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
organizate de primării este mai ridicată în cazul în care: - încrederea în primar este mai mare; - încrederea în ceilalți oameni are un nivel mai ridicat; - religiozitatea este mai accentuată; - stocul de educație este mai ridicat în gospodărie; - starea materială a gospodăriei este mai bună; - satul este de tip central în cadrul comunei, și nu periferic etc. Din analiza menționată rezultă că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea în activitățile publice organizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în primar și centralitatea satului în cadrul comunei. Există și alți factori relevanți, de natură individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relevanți, de natură individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea la lucrările comunitare organizate de primărie. Dacă cineva din gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci există o mai mare probabilitate ca participarea comunitară instituțională (organizată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea la lucrările comunitare organizate de primărie. Dacă cineva din gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci există o mai mare probabilitate ca participarea comunitară instituțională (organizată de primărie) să fie mai redusă. Faptul ar putea fi explicat prin relația dintre activitățile antreprenoriale la nivel de gospodărie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci există o mai mare probabilitate ca participarea comunitară instituțională (organizată de primărie) să fie mai redusă. Faptul ar putea fi explicat prin relația dintre activitățile antreprenoriale la nivel de gospodărie și activitățile comunitare organizate de primărie. Primăria ca instituție de guvernare locală este un gen de interfață între birocrația locală și cea extralocală. Primăria este foarte importantă pentru antreprenor sau patron din perspectiva taxelor și a modului de aplicare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
legături de interes între oamenii primăriei și cei de afaceri. Eșecul afacerii proprii poate fi pus, în anumite împrejurări, întemeiat sau nu, și pe seama modului în care funcționează primăria. Aceasta ar putea fi una dintre explicațiile participării comunitare reduse pentru gospodăriile în care s-au înregistrat eșecuri ale afacerilor. O altă ipoteză inițială a cercetării referitoare le conexiunea dintre participarea comunitară și rețelele de interese este susținută de faptul că există o relație pozitivă și semnificativă între participarea comunitară instituționalizată șiexistența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
factorii cu influență indirectă). Modelul este multidimensional și multinivel. Este multidimensional pentru că analizează participarea comunitară în funcție de mai multe dimensiuni - inițiere, luare a deciziei, execuție și evaluare. Caracterul multinivel decurge din faptul că variabilele luate în considerare se referă la comunitate, gospodărie și individ. Modelul ANtreprenoriat social - DEfinire a situației sociale - (informații despre) Oportunități, adică ANDEO - este conceput cu dublu rol, teoretic și practic, aplicativ. Sub aspect teoretic poate funcționa ca instrument de cumulare a informației din domeniu, iar sub aspect practic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
La nivelul lor, populația are o compoziție foarte puțin favorabilă dezvoltării - cu nivel redus de educație, pondere mare a ocupării în agricultură, puțini salariați, pondere redusă a persoanelor în vârstă de muncă și localizare în comunități de dimensiune redusă. Dotarea gospodăriilor și calitatea fondului locativ nu depind direct de gradul de izolare. Ceea ce contează pentru calitatea fondului locativ sunt în special stocul comunitar de capital uman, nivelul mediu de educație și de ocupare salarială, neagricolă a populației locale (figura 12). Indicele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
servicii de transport și comunicare, servicii comerciale). Deși nu se înregistrează decât distanța până la cel mai apropiat oraș, este foarte probabil că în spatele valorilor pe care le au acești indicatori se află încă alte două tipuri de distanțe: de la majoritatea gospodăriilor din sat la locul unde funcționează instituția sau serviciul de referință și distanța de la satul în cauză la cel care este centru de comună. Caseta 13tc "Caseta 13" Grila FRDS pentru identificarea satelor săracetc "Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mie în perioada 1995-1998. 7. Mai mult de 30% din populația sa depășește vârsta de 60 ani. 8. Numărul aparatelor TV la suta de locuitori este mai mic de 4. 9. Nu există telefon în sat. 10. Sub 2% dintre gospodării posedă automobil proprietate personală”. Varianta II Un sat este sărac dacă satisface cel puțin trei dintre următoarele 8 criterii: 1. „Mai puțin de 50% dintre gospodării au acces la apă potabilă în curte sau la poartă. 2. Mai mult de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai mic de 4. 9. Nu există telefon în sat. 10. Sub 2% dintre gospodării posedă automobil proprietate personală”. Varianta II Un sat este sărac dacă satisface cel puțin trei dintre următoarele 8 criterii: 1. „Mai puțin de 50% dintre gospodării au acces la apă potabilă în curte sau la poartă. 2. Mai mult de 60% dintre gospodării nu sunt conectate la rețeaua de electricitate. 3. Mai mult de 50% dintre copiii dintre clasele I-IV și/sau V-VIII fac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]