1,645 matches
-
de muncă crește, locurile de muncă tot, femeile se bagă în politică, homosexualii ies liber la paradă, demnitarii nu iau mită, preoții nu au burtă. Totul mulțumită Progresului... Datorită progresului, oamenii sunt mai deștepți, se crede. Tot mai des auzi gospodine sau tineri bărbați, șoferi pe rutele care leagă satele moldave cu capitalele Europei zicând că, în ziua de azi, copiii sunt mai deștepți. Copiii de azi, zic ei, intră în computer, navighează pe internet, butonează tot ce găsesc. Nu-s
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
le regăsim și la alți reprezentanți ai perioadei creștinismului primar. Majoritatea Sfinților Părinți fac referire în lucrările lor la educația fetelor. Pentru acestea este propusă o educație mai aspră, bazată pe vocație, în conformitate cu rostul lor (acela de a fi bune gospodine și a-i crește pe copii). Dacă sunt astfel crescute, ne arată Sfântul Ioan Gură de Aur, se mântuiesc nu numai ele, ci și bărbații și copiii...căci dacă rădăcina e bună sunt bune și semințele” Despre gloria deșartă și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
exemplară și o soție fidelă este și Vitoria Lipan, eroina romanului sadovenian „Baltagul”. Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și o conduce cu strașnic braț. Ordonată, meticuloasă, cu un deosebit simț practic, ea orânduiește totul cu o abilitate și cu o exactitate demne de invidiat, încât niciunul din amănunte nu-i
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
convingem pe alți oameni să gândească ca noi sau să acționeze așa cum acționăm noi Cel mai evident exemplu de acest fel îl reprezintă reclamele. Cei care se ocupă cu publicitatea intenționează să ne convingă ca o anumită categorie de oameni gospodinele, de pildă, să cumpere un anumit produs sau serviciu. De obicei, agenții de publicitate caută să schimbe opiniile și atitudinile oamenilor cu privire la produsul sau serviciul oferit. Comunicarea persuasivă este cel mai comun mod să realizăm ce dorim de la cineva; de la
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
gospodari", preferați de vechile noastre manuale școlare, înscriși în tradiția unor Sully, Colbert sau Poincaré. De aici, în legenda despre Pinay și interesul hotărîtor acordat coșului familiei: în contrast cu neîncrederea în dosare, "Paris-Match" atribuie noului președinte al Consiliului "o memorie de gospodină în ceea ce privește costul unui kilogram sau al livrei de carne, de unt, de spanac". De aici și importanța acordată riscurilor monetare: prima sarcină încredințată lui Pinay este aceea a "redresării francului" și, probabil, nu este lipsit de semnificație faptul că împrumutul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Dina, acum bunică și ea, s-a căsătorit În Prelucă cu vărul meu Ion, al lui Sandu Țăran, tovarășul meu de joacă și de trăsnăi din anii copilăriei.Pe Dina am cunoscut-o ca fiind o femeie vrednică și bună gospodină.Mutați mai târziu În zona de centru a comunei, și-au durat o gospodărie pe măsura prestigiului Înaintașilor. Mai erau În acest cătun câteva gospodării: a lui Natea Petru al Catrinei, a lui Țifrea, venit aici din Bilbor, a lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu să fie În legătură cu Paștele? Sau cu pasca, acel preparat culinar pe care Îl fac gospodinele noastre de Sfintele Paști? Nu prea au făcut avere urmașii Pașcului și erau nu mai puțin de șase suflete, trei feciori: Vasile, Constantin și George morți cu toții de mai mult timp, și trei fete: Onița, Anuța și Ana. Onița, dacă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu o doamnă din Toplița. Până la urmă, Simion a luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se tot opune, pleacă el acolo la ea În Zencani. S-a dovedit În cele din urmă a fi o gospodină foarte bună dar a rămas mereu cu nostalgia Topliței. Când a murit a fost Înmormântată acolo În Zencanii ei, așa cum Își dorise. Încă era tânără și frumoasă când a plecat din Preluca pentru totdeauna. Simion se odihnește și el sub
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cele două mondiale. Aceasta era Preluca În urmă cu un veac, cătun În care am văzut și eu lumina zilei și care mi a rămas În memorie așa cum era În vremea copilăriei mele, cu bărbați harnici și femei frumoase și gospodine vrednice. De acolo, din Preluca, priveau ei dimineața cum răsare soarele. Acolo au muncit generații după generații și acolo Își dorm somnul de veci prelucanii sub crucea de piatră alături de moșii și strămoșii lor. Zăpode Zăpode este cătunul cel mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dus și Întors. La capătul brazdei se opreau la comanda hoo! Și brazdele se Înmulțeau În urma lor, lucind În soare. În pădurea din apropiere se auzea cântecul cucului și al pupezei și astfel ziua trecea mai repede. La amiază venea gospodina cu merinde, iar boilor li se dădea un braț de fân adus de cobile Într-o virincă (cearșaf din cânepă). Da ceva palincă ai adus, Năstăsie? Întreba gospodarul. Adus dară! răspundea tânăra nevastă. Noa, atunci Îi bine! După acest dialog
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa o petreceau, la arat și semănat, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se puneau cartofii În cuiburi, după ce În fiecare cuib se așeza gunoi de grajd. Cuiburile se făceau după ce pământul era arat și grăpat. La punerea cartofilor nici femeile nu erau scutite. Tot acum se semăna inul și cânepa din care gospodinele aveau să țeasă pânza atât de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru Întreaga familie, după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
meniți dinainte, Însemna că vor deveni drăguți (prieteni mai intimi). Dacă nu, Însemna că nu vor deveni drăguți. Torsul fuiorului de in sau cânepă se făcea și prin clăci, un mod de Întrajutorare. Fuiorul se dădea acasă la mai multe gospodine și se stabilea o dată când se adunau găluștele. De obicei această dată nu trebuia să fie În Postul Crăciunului. Când se adunau găluștele, se dădea o masă și apoi urma jocul. Atunci trebuia numaidecât să vină și flăcăii. Altfel cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală le făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi era pomana porcului, iar apoi se făceau cârnații, cartaboșii, toba, etc. În această perioadă toată casa era numai o zdroabă. Totul trebuia să iasă ca la carte. Altfel, ce fel de bucate punea gospodina pe masă În ziua de Crăciun? Cu ce Își servea musafirii? De multe ori bărbații care lucrau la pădure, veneau acasă doar În preajma Crăciunului sau la tăierea porcului. Atunci venea cu bani și cu cadouri pentru nevastă și pentru copii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ținea cu sfințenie, pe mesele gospodarilor se revărsa acum cornul abundenței. Ca și de Crăciun, În cuptoarele din ogrăzile gospodarilor În ziua de Ajun ardea focul În tot satul. Sacrificiul mielului de Paști și ouăle roșii adăugau acel plus imaginației gospodinelor. Până după miezul nopții, când bărbații și femeile se Întorceau de la Slujba de Înviere cu coșul plin cu bucate sfințite, nimeni nu avea voie să se atingă de mâncare. Acum, spre apropierea zorilor, când se Întorcea lumea de la biserica din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
demult situația era invers. Odată fixată data nunții, care nu putea să aibă loc decât duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această scurtă perioadă s-ar testa calitățile ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei, acesteia i se da zestrea care se Încărca În care trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sat de răzeși care neam de neamul lor și-au apărat ocina și truda muncii. Am fost martor când un grup de oameni de pe la Galbeni Tecuci au pătruns în Giurgioana și din casă în casă, le luau degetele gospodarilor sau gospodinelor, le ungeau cu cerneală și așa iscăleau „de bunăvoie” intrarea în Gospodăria Agricolă Colectivă. Rezultau degete și mâini rupte, îi nenoroceau în bătaie pe cei mai îndărătnici, îi sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul pumn de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ei. Afirmația existenței unei crize a familiei sau a destrămării instituției familiei se referă la familia celui de-al Doilea Val, nu la varietatea formelor de familie. Comparația se face cu o celulă formată din soț susținător al familiei, soție gospodină și câțiva copii mici, acesta fiind familia nucleară idealizată de populația celui de-al Doilea Val. Îndemnați spre refacerea acestui tip de familie, observăm că acest ideal a devenit acum anacronic [20]. O societate în continuă mișcare sau în tranziție
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
curtea copilăriei mele cozonaci mai gustoși și mai frumoși ca ai noștri. De altfel, veneau toți vecinii, chipurile, cu mostre de-ale lor, știind că vor primi de la mama, cozonac de-al nostru pe săturate. Mai vezi astăzi câte o gospodină, supărată după o noapte albă că nu i-a crescut cozonacii! Ba, unele nici nu se mai omoară, cumpără, pur și simplu, de la cofetărie și basta, fără complicații, așa, ca să spună că n-a trecut Paștele fără cozonac și pască
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu celălalt pantof. Și izvorașul venea chiar de sub ușa mea! Iată nenorocirea pe care o prevăzusem chiar de când coborâsem din tramvai. Deodată am simțit în gură gust de castravete murat și pe jumătate putred, care a fost uitat de o gospodină într-un fund de dulap trei ani. Am dat să deschid ușa cu cheia yală când am auzit mai multe voci, foarte distincte, pentru că mă pândise când am venit acasă și acum, cu ușile deschise, urlau, fiecare câte ceva. Și vă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oamenii noștri. Doară știți că s-a adus apa în sat prin conductă și s-au pus cișmele. - Știm, ce mare noutate, răspunse cel care voia să plece acasă. - Păi noutatea de-abia acum vine. Vă întreb, ați văzut vreo gospodină să ia apă cu găleata de la cișmea? - Nu, răspunse al treilea cu mirare.Și știți de ce? continuă primul. Pentru că ei consumă apă tot de la fântâni. Zic că apa-i pe gratis, de ce să mai plătească la primărie pentru apa de la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
modelul oriental). Bărbații generează o viziune plurală și nedeterminată, fondată pe aplicarea unei scheme de independență occidentală. Apartenența grupală este totuși departe de a fi exclusivă, conform unei definiții prototipice a unui ansamblu social. Un prototip este o figură centrală (gospodina) în jurul căreia variază formele de includere mai mult sau mai puțin periferice ale elementelor (gospodina salariată, femeia divorțată salariată...) unui grup. Bărbații și femeile, limitați în interiorul entităților lor de apartenență cu frontiere vagi, sînt mai mult sau mai puțin apropiați
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
independență occidentală. Apartenența grupală este totuși departe de a fi exclusivă, conform unei definiții prototipice a unui ansamblu social. Un prototip este o figură centrală (gospodina) în jurul căreia variază formele de includere mai mult sau mai puțin periferice ale elementelor (gospodina salariată, femeia divorțată salariată...) unui grup. Bărbații și femeile, limitați în interiorul entităților lor de apartenență cu frontiere vagi, sînt mai mult sau mai puțin apropiați de un prototip. Ne centrăm, în acest caz, pe varietatea reprezentărilor mai mult decît pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
explicație chiar înainte și chiar în momentul acțiunii majore provocate? În urma unui faimos experiment efectuat de Freedman și Fraser ("Compliance with pressure: the foot-in-the-door technique", Journal of Personality and social Psychology, vol. 4, nr. 2, 1996, pp. 195-202), 76% dintre gospodinele care au lipit în prealabil un autocolant pe una din ferestrele casei în favoarea acțiunilor de prevenție rutieră au acceptat să li se pună în grădină un panou publicitar care ocupa tot spațiul, în favoarea aceleaiași cauze. Atunci când pentru micul gest (ne
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]