2,209 matches
-
Articolul UNIC Se acordă drapelul de luptă Batalionului 193 Grăniceri "Alexandru Ioan Cuza" Galați. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------------------
DECRET Nr. 452 din 7 septembrie 1996 privind acordarea drapelului de lupta Batalionului 193 Graniceri "Alexandru Ioan Cuza" Gala��i. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115407_a_116736]
-
Articolul UNIC Se acordă drapelul de luptă Batalionului 161 Grăniceri "Pontul Euxin" Agigea. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------------
DECRET Nr. 451 din 7 septembrie 1996 privind acordarea drapelului de lupta Batalionului 161 Graniceri "Pontul Euxin" Agigea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115405_a_116734]
-
imagine dintr-un text în proză. E vorba despre interviul: „În cazarma lui Ceaușescu”, apărut în revista franceză Libération. Imaginea din el, care m-a obsedat multă vreme este aceea în care țara apare ca o cetate la zidurile căreia grănicerii păzesc cu puștile îndreptate spre interior. Nu bănuiam atunci că în această cazarmă armata ar putea primi ordin să tragă în poporul pe care are menirea să-l apere. Deși am fost poate cea dintâi care am pus semn de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu pot nici să-l omor, nici să-l învii pe Helgomar. Trebuie să-l las așa, pentru că el este o idee. C.Ș.: Securitatea îi spune Victoriei că mormântul lui este imediat dincolo de graniță, că a fost împușcat de grăniceri în timp ce încerca să treacă la unguri. Da? A.B.: Da. C.Ș.: El reapare totuși la un moment dat și spune: „Eu sunt Helgomar, sunt în viață. Victoria este nebună, am vrut să scap de ea și atunci m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
în România, Poarta redacta un protest la care aderau și reprezentanții Puterilor Garante 421. Venirea lui Carol în țară nu a însemnat în mod automat o liniștire a spiritelor. Astfel, chiar pe 10 mai izbucnea la Calafat o răscoală a grănicerilor, la a căror "calmare" contribuise și un regiment din Craiova condus de Gh. Magheru. Aserțiunea potrivit căreia mișcarea era una îndreptată împotriva lui Carol este exagerată, dacă avem în vedere că și înainte de 1866 existaseră răscoale ale grănicerilor, iar ministrul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
răscoală a grănicerilor, la a căror "calmare" contribuise și un regiment din Craiova condus de Gh. Magheru. Aserțiunea potrivit căreia mișcarea era una îndreptată împotriva lui Carol este exagerată, dacă avem în vedere că și înainte de 1866 existaseră răscoale ale grănicerilor, iar ministrul de externe P. Mavrogheni îl informa pe I. Bălăceanu despre îndemnurile la revoltă pe care turcii le adresau soldaților de la nordul Dunării 422. Pe fondul unei crize economice foarte serioase care determinase guvernul român, pentru a atenua efectele
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nordul Dunării 422. Pe fondul unei crize economice foarte serioase care determinase guvernul român, pentru a atenua efectele foamei, să cumpere porumb din Bulgaria și Transilvania distribuit apoi țăranilor 423, izbucnea la 11 ianuarie 1866 o răscoală foarte serioasă a grănicerilor care cereau dreptate, dar și să rămână proprietari pe locurile pe care le lucrau în acel moment 424. Sosirea unor telegrame de felicitare, din întreaga țară, pentru alegerea ca domn a lui Carol, în condițiile amintite, contribuia la întărirea sentimentului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de la Paris și insistența pentru a i se acorda dreptul de a interveni militar, invocând încălcarea drepturilor sale de țară suzerană. Chiar dacă guvernul otoman nu primise acordul Puterilor Garante pentru inițiativa amintită, factorii decizionali de la București hotărau concentrarea batalioanelor de grăniceri și dorobanți și acordarea unui credit de 8 milioane de lei ministerului de război. Nefiind suficientă această sumă, guvernul român se vedea nevoit să apeleze la emiterea bonurilor de tezaur și la împrumutul național 427. Pe aceste dificultăți se baza
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
I, (Ediție îngrijită de Stelian Neagoe), București, Editura Scripta, 1993. Memoriile Principelui N. Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997. Michelson, Paul, E., Conflict and Crisis. Romanian Political Development 1866-1871, New York and London, Garland Publishing Inc., 1987. Mihordea, Vasile, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956. Neumann, Victor, Istoria evreilor din România, Timișoara, Editura Amarcord, 1996. Neusner, Jacob, Iudaismul în timpurile moderne, București, Editura Hasefer, colecția Iudaica, 2001. Nichita, Adăniloaie, Cîncea, Paraschiva, Iordache, Anastasie, Iosa, Mircea, Isar, Nicolae, Popescu, Anicuța
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
20 mai, 1866, p. 2. 420 T.W. Riker, op. cit., p. 515. 421 Gh. Cliveti, op. cit., p. 90; Badea Mangiru, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a., p. 70. 422 Vasile Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956, p. 9. 423 Ibidem. 424 Ibidem, p. 28; Răscoale ale grănicerilor au fost și la 1859 și la 1862. Ibidem, p. 22. 425 Paul Lindenberg, op. cit., p. 27. 426 N. Corivan, op. cit., p. 211
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
90; Badea Mangiru, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a., p. 70. 422 Vasile Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956, p. 9. 423 Ibidem. 424 Ibidem, p. 28; Răscoale ale grănicerilor au fost și la 1859 și la 1862. Ibidem, p. 22. 425 Paul Lindenberg, op. cit., p. 27. 426 N. Corivan, op. cit., p. 211. 427 Memoriile Regelui Carol I, pp. 69-70. 428 Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 27. 429 Nicolae
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
la 24 ianuarie 1859, intitulat "Jos Masca", în Arhiva Națională, Iași, fond Primăria Iași, foi volante, 1866, fila 1. 444 Chiriță, Grigore, Societatea din Principatele unite române în perioada constituirii statului național (1856-1866), București, Editura Academiei, 2004; Vasile, Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956; Paraschiva, Cîncea, Opoziția parlamentară față de alegerea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României, extras din Culegerea de studii și articolelor de istorie, vol. X, București, 1967; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
întoarcem cu 95 de ani în urmă: "Luni, 17 mai 1920. La orele 9,30, trenul regal intră în gara Cernăuți. Din toate piepturile izbucnesc urale nesfârșite. Muzica militară intonează Imnul Regal, iar o companie cu drapel din Regimentul 3 Grăniceri dă onorul. [...]. M.S. Regele (Ferdinand s.n. V.P.) în uniformă de grănicer, purtând buzduganul, însoțit de A.S.R. Principesa Elisabeta, de dl. General Averescu, [...] trec în revistă compania de onoare. Primarul orașului, Părintele G. Șandru, a prezentat pâinea și sarea, rostind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
La orele 9,30, trenul regal intră în gara Cernăuți. Din toate piepturile izbucnesc urale nesfârșite. Muzica militară intonează Imnul Regal, iar o companie cu drapel din Regimentul 3 Grăniceri dă onorul. [...]. M.S. Regele (Ferdinand s.n. V.P.) în uniformă de grănicer, purtând buzduganul, însoțit de A.S.R. Principesa Elisabeta, de dl. General Averescu, [...] trec în revistă compania de onoare. Primarul orașului, Părintele G. Șandru, a prezentat pâinea și sarea, rostind un călduros discurs de bună venire" (Constantin Bostan). Se pare că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
guler. M-am luptat cu el. Am vrut să-l iau în brațe și să fug cu el. N-am putut, era dresat să dea cu capul. L-am strâns de testicule, iar el m-a apucat de mână și grănicerii m-au prins. N-am mai avut ce face. Credeam că fraierul meu din Cosmești a trecut, dar el s-a ascuns la 20 de pași de mine. În loc să fugă. Bătaie cu paturile de armă. Eu am spus că sunt
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Buzatu. Construcția masivă din stânga intrării se numește „Palatul de pe ziduri”și este opera arhitectului Kubelca, din anul 1812. După cum aflăm de la Gheorghe Băileanu, în acest palat a funcționat cândva o clinică de oftalmologie, după care o vreme au fost încartiruiți grănicerii. Cred că ai băgat de seamă, dragul meu, că iar am probleme. De această dată, cu numele ctitorului „Galatei de gios”(Frumoasa). Mă întreb dacă acesta purta numele de Isac Melentie Balica ori au existat doi boieri, unul Isac și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu vîltori; CARANSEBEȘ. - castru roman „Tibiscum”; - m. arh. - biserica „Sfîntul Gheorghe” 1449; - m. arh biserica „Sfîntul Ioan Botezătorul” secolul al XIX-lea; - m.arh. casa comunității de Avere; - m. arh. Clădirea Consiliului popular Orășănesc (secolul XIX); - m. arh. Fosta cazarmă a grănicerilor (secolul XVIII); - muzeul orășănesc (istorie, etnografie și folclor); - locul nașterii unor personalități ale neamului nostru: Ioan Dragalina, istoricul Patriciu Dragalina, cărturarul C. Diaconovici - Loga, etnograful Romulus Vuia; - m. m. - monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie și foclor: vatră folclorică și etnografică, - formație de dansuri laureată; - din 1764 aici a funcționat Regimentul I de grăniceri, avănd În subordinea sa 84 de comune; - a funcționat din 1851 o școală grănicerească unde a Început activitatea de Învățător Ioan Pop-Reteganul (1853-1905); - aici a scris Liviu Rebreanu o parte din romanele „Ion” și „Ciuleandra”. - Pensiunile turistice: Anca, Angela, Ileana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de partid istoric și declamând tupeist că a fost disident!), ușa trântită a cadristului care răcnea că "pentru mine, stagiarii din promoțiile ultimilor trei ani NICI NU EXISTĂ" și, nu în ultimul rând, poate, imaginea cea mai vie dintre toate: grănicerii care stăteau cu arma îndreptată împotriva propriilor cetățeni, să nu cumva să părăsească lagărul. Așa se și chema oficial: lagărul țărilor socialiste! Dar nostalgia mea nu se regăsește pe aceste coordonate. Singurul meu exercițiu de visător profesionist, singura mea porție
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
s-a dovedit fals. Așa. Plecăm deci la București, cu toate formularele acelea mult așteptate. La aeroport, se descoperă că de pe pașaportul meu lipsește o ștampilă. Părinții mei sunt de-acum în avion, iar eu stau dincoace de ghișeu cu grănicerii și fără ștampila aia blestemată. Norocul meu - s-ar putea să te aștepți deja la asta! - e că unchiul meu ne însoțea: a telefonat undeva și, nu știu prea bine cum, am urcat și eu în avion. În ultima secundă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Popor” (pag. 696). Un observator obiectiv ar fi văzut că dictatorul trece cu vederea un eveniment (tot „istoric”, desigur!) pe care propaganda comunistă l-a stors la maxim doar când i-a convenit: 1907, și că aceeași propagandă uita că grănicerii din România comunistă își îndreptau armele spre „poporenii” care „alegeau libertatea”, ca să nu mai vorbim de faptul că armata va deschide focul contra cetățenilor civili în decembrie 1989. Suntem curioși ce va scrie istoricul despre acestea în următorul volum. Deocamdată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Popor” (pag. 696). Un observator obiectiv ar fi văzut că dictatorul trece cu vederea un eveniment (tot „istoric”, desigur!) pe care propaganda comunistă l-a stors la maxim doar când i-a convenit: 1907, și că aceeași propagandă uita că grănicerii din România comunistă își îndreptau armele spre „poporenii” care „alegeau libertatea”, ca să nu mai vorbim de faptul că armata va deschide focul contra cetățenilor civili în decembrie 1989. Suntem curioși ce va scrie istoricul despre acestea în următorul volum. Deocamdată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
României. Potrivit Codului de procedură penală, trecerea frauduloasă a frontierei era și este o infracțiune de drept comun, dată în competența organelor de cercetare penală ale fostei miliții, respectiv, ale actualei poliții, precum și a organelor de cercetare penală speciale (de grăniceri, îndeosebi). Cu toate acestea, activitatea informativ-operativă pentru prevenirea, descoperirea și contracararea acțiunilor de acest gen era dată, potrivit ordinelor și instrucțiunilor de muncă de atunci, în competența organelor de securitate, respectiv, a celor de informații interne, problematica fiind denumită, generic
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ineditului lor, luând în tot mai multe situații prin surprindere Securitatea, dar și pe celelalte autorități cu atribuții în domeniu. Cu alte cuvinte, apusese perioada în care una sau două-trei persoane se aventurau orbește spre frontieră, sperând să păcălească vigilența grănicerilor. Acum, în deceniul IX, se pleca organizat, în grupuri conduse de călăuze ce cunoșteau perfect traseele de urmat, pe uscat sau prin traversarea Dunării, călăuze bine plătite în lei ori în valută și care, uneori, reușeau să-și atragă chiar
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în deceniul IX, se pleca organizat, în grupuri conduse de călăuze ce cunoșteau perfect traseele de urmat, pe uscat sau prin traversarea Dunării, călăuze bine plătite în lei ori în valută și care, uneori, reușeau să-și atragă chiar complicitatea grănicerilor. Se pleca fraudulos și pe mare, „evazioniștii” reușind să se ascundă în diverse nave comerciale, cu sau fără ajutorul marinarilor de la bord. Dintr-un caz complex la a cărui instrumentare am participat în perioada respectivă, menționez o acțiune de acest
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]