60,324 matches
-
și ale compozițiilor rafinate, ca descendent al marii școli de poezie românească, al spiritelor tutelare Eminescu, Blaga, Bacovia; urmaș ce nu pune preț pe originalitatea protagonismului debordant, dovadă autocalificarea de poet jertfelnic "necunoscut,/ nepăsător,/ pe crucea dată/ tuturor". Din climatul grav, de captivitate purgatorială poetul se ridică la sentimentul religios al naturii și al firii, se eliberează spre rugăciune, prin căință și adorație, întru thaumaturgica dezlegare a izvoarelor, sinonimă cu desăvârșirea muzicală a ideii poetice. Ispășirea și reculegerea, retragerea din lume
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
era direct legată, la început, de festivitățile care tindeau să reapropie politic România și Republica Moldova. Caracterul festivist și ineficient al aruncării de flori în apele Prutului a fost însă simțit ca aflîndu-se în evident contrast cu nerezolvarea adevăratelor probleme, a gravelor crize politice și economice: s-a creat astfel, de la început, un context depreciativ pentru reutilizarea expresiei. Formula podul de flori (de peste Prut) a căpătat un caracter emblematic, desemnînd în mod succint demagogia politică din raporturile dintre cele două state: "dacă
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne depășea puterile și ne speria. Și, totuși, dincolo de aparenta lor neaplicare la prezent sau de formula lor oarecum bombastică, eseurile conțineau un cult al cărții (al cititului și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
rampă, scoțând tunurile ruginite ale xenofobiei. Prin intrigi ascunse și manevre încă neelucidate, forțele malefice au asmuțit minoritățile conlocuitoare, una împotriva alteia. În acele zile incendiare, la Târgu Mureș au avut loc lupte de stradă, fără precedent, urmările fiind deosebit de grave. Pe caldarâm zăceau oameni desfigurați. Scopurile acelor confruntări au fost multiple, nu mă voi opri, de această dată, asupra lor. În principal, s-a urmărit declanșarea unui conflict de anvergură, menit să urgenteze reînființarea Securității. Tenebroasa instituție, de care românii
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
ani, Cezar Zdrăfculescu, se pregătește să moară, calm, senin, făcând o excursie la Sinaia și vizitând-o pe o cunoscută a sa, Agripina Boboc, o femeie trecută și ea de mult de prima tinerețe. Bărbatul nu suferă de nici o boală gravă, nu este amenințat de nimeni și nici nu intenționează să se sinucidă. Totuși el simte că urmează să se despartă de viață și vrea să se despartă lin și ceremonios, eventual să și sărbătorească despărțirea. Cezar Zdrăfculescu a făcut armata
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
a ne juca în vorbe, există urâțenii frumoase (Stendhal, de pildă!) și frumuseți fără miez, pe scara care duce de la urâțenia hidoasă la fericita frumusețe clasică. A considera că însumarea urâtului în gama esteticului este o cucerire modernă ascunde o gravă eroare, urâțenia l-a atras pe artist de îndată ce și-a creat instrumentele. Urâțenia nu doar ca element de comparație și nici întru exploatarea strașnicei sale expresivități generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
mai putea furniza. Dar de la acel punct încolo, lucrurile s-au schimbat fundamental. Între Uniune și membrii ei, pe de o parte, și între Uniune și acțiunea artistică reală, pe de altă parte, au început să apară diferențieri profunde și grave conflicte de interes. Resimțind tot mai dur impactul cu o economie informă și într-un declin galopant, dispărînd subit cumpărătorii tradiționali, în primul rînd instituțiile de stat cu funcții propagandist-ideologice, în absența desăvîrșită a unei piețe de artă, fie ea
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
apare cînd le confundăm, cînd idiosincrasia se încăpățînează să dureze monumente publice (și fie izbutește, prin capriciu de tiran, fie cade în ridicol), ori cînd raționamentul impersonal solicită adeziuni individuale, participări personale și chiar intimiste. Iar confuzia devine mult mai gravă atunci cînd e preluată de inși care nu au nici un fel de relație cu literatura, nici una personală, nici una profesională.
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
la planurile de construcție a imaginii în care ele au fost integrate. Și nu este surprinzător că se întîmplă acest lucru, pentru că Ressu se implică în lucrările sale mult mai puternic decît ar presupune, în mod firesc, actul artistic. Cu grave carențe de imaginație și fără acea detașare născută din conștiința relativismului oricărui act simbolic, pictorul se transformă într-un observator crispat și atribuie artei sale consistența realității însăși. În această prespectivă el este mult mai puțin sensibil la elementele de
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
Gabriela Țepeș Poezia lui Ioan Floră se oferă cititorului în cheie simbolică. Dincolo de mijloacele "prozastice" (narativ, descriptiv, dialogic) care îi structurează discursul, ceea ce se reține încă de la primă lectură sînt două "figuri" dominante, metafore ludice sau grave, după caz: bufnita și cîrtita. Ele polarizează, de altfel, întreaga încărcătură afectiva a poeziei. Interesantă, în cazul primului simbol, e construcția lui printr-un amestec de decupaje descriptive, adevărate planșe de morfologie a obiectului și a mediului sau ("Bufnita avea
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
rîndul ei, Saviana Stănescu compune în șoaptă, dintr-un amestec de cruzime copilăreasca, de clorofila și de perversiuni textuale suprarealiste, siluete spectrale de Infante, de idealități feminine; care, ca la Arcimboldo, se zămislesc dintr-un chiot ludic și sfîrșesc în grave tonalități metafizice.
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
Iași, Ed. Moldova, 1996, precum și culegeri de publicistica. Din aceste șase cărți, numai primele două sunt convingătoare din punct de vedere estetic. În cuprinsul lor figurează numeroase poeme care reușesc să impună o atmosferă de sărbătoare sacra. Poetul are vocea gravă a unui preot care slăvește existența. Și tot că un preot, el repeta anumite enunțuri, până când le transformă într-o muzică obsesiva: Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime/ Aripile
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
ironice ori glume pentru inițiați (că la Lodge, de exemplu), ci, printr-o translație literala cumva, reflecții despre moarte. Nu fantoșa intelectualului depășit ori a profesorului cu morgă, priviri goale și vid interior reprezintă subiectul românului, ci moartea, în sens grav și absolut. De altfel, așa se deschide Românul Oxfordului, ca un memorial explicit: "Doi din cei trei au murit de cînd am plecat de la Oxford, si asta mă face să mă gîndesc, în chip superstițios, că poate m-au așteptat
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Însă revenind la ediția critică Eminescu, odată încheiată în 1994, singura decizie care s-ar impune ar fi reluarea ei, pentru că timpul a dezvăluit atîtea erori de sistematizare (de pildă, împărțirea liricii în antume și postume), erori de lecțiune, lacune - grave - de paternitate la secțiunile publicistica și traduceri. Dar, nenorocire imensă, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru o asemenea colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
cîteva luni.Pe mulți i-am vazut în examenele de semestru și de an, în spectacolele de absolventa, pe unele scene profesioniste. Am remarcat, de multe ori, inexpresivitatea, lipsa chefului, nu mai vorbim de rostire, o imobilitate și cel mai grav, o necunoaștere a propriului corp și a resurselor lui. Or, tocmai asta a reușit Puric într-un an, cît școală propriu-zisă n-a izbutit în patru: învierea corpului și a conștiinței că el există, că poate fi lucrat, că poate
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
primul rînd lipsa rimei între versurile 1 și 3 (există totuși o asonanta, a vocalei "u", menținută și în strofa următoare), ceea ce permite o lectură continuă a catrenului că un distih; în această interpretare, încălcarea persistă, dar e mai puțin gravă, căci apare în poziția cezurii mediale. Textului citat i se pot adăuga desigur și alte exemple: cele pe care le voi invocă în continuare nu reprezintă rezultatul unei investigații sistematice, deci e foarte posibil să lipsească unele cazuri semnificative; cele
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
ordinii spirituale. Pentru Vasilica Chifu pictură este, in primul rînd, un document existențial. Departe de vuietul străzii, de convulsiile clipei și de freamătul istoriei nemijlocite, ea se concentrează exclusiv asupra propriilor sale neliniști lăuntrice. Amestec de exuberanta meridionala și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism, temperamentul sau artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează viziunile într-un spațiu nedeterminat și în afara
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
iar Cojocariu una a dialogului interior/exterior și a tensiunilor dintre volumul calm și detaliul imprevizibil. De figurativ se apropie Titi Ceară, cu o propunere vag zoomorfa, si Laurențiu Mogosanu cu o structură antropomorfa, ambele în aceeași măsură ironice și grave. O adevarată sinteză a simpozionului, atît prin complexitatea formală cît și prin barocismul imaginației, este lucrarea lui Sava Stoianov. De mari dimensiuni, ea reunește orizontală cu verticală, linia dinamică, neliniștita, cu cea perfect statică, plinul cu golul, expresia terna a
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
la o școală de teatru. Și m-am dus la una particulară, pe care am frecventat-o vreo două luni în clandestinitate. Se numea Conservatorul "Lira". După ce mi-am dezvăluit taină, nimeni nu a crezut că am facut un lucru grav, dar erau convinși că este ceva pasager. Pînă cînd voi începe activitatea de inginer. Eu prindeam însă, din ce in ce mai tare, gust de teatru. Mă interesam. Alergăm la spectacole, la tot felul de conferințe literare, de arte plastice, la expoziții, la cenacluri
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
primul week-end de dupa decernare, tocmai filmul cîștigător a dispărut de pe afiș! Exact în primul week-end, cînd, e de presupus, marele public ar fi avut timpul și elanul să meargă să vadă cîștigătorul! Nu este, desigur, nici singură nici cea mai gravă stupiditate din peisajul cinematografic autohton, în care vorbele sînt multe și premierele sînt rare că eclipsele (de altfel, și în materie de cinema, vom fi, în ^99, un fel de "capitala mondială a eclipsei"). Ca să facem un cadou de Paști
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
efect că România una promite la negocieri și alta face după încheierea lor, de unde și tot mai severă depunctare a țării noastre în ceea ce privește seriozitatea promisiunilor economice de tot felul. Faptul ca atare ar putea avea consecințe economice dintre cele mai grave asupra României. Un semnal a fost căderea leului care, timp de cîteva zile, a zguduit băncile, casele de schimb valutar și a dus la creșterea bruscă a prețurilor, pe fondul neștiinței publice a negocierilor cu instituțiile financiare internaționale. Într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
și prietenii dumitale, însă eu voi fi alături de voi atunci când veți fi cei mai puternici"), îl face pe Călinescu să afirme, pe drept cuvânt, ca " Nu putem aplica la nesfârșit două jumătăți de măsură: ceea ce la dreapta e considerat eroare gravă, pată de neșters, orbire impardonabila, la stanga ar fi excitație juvenila, păcat (benign) de tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare metamorfoza suferită de vajnicii combatanți în numele "Cărticicăi roșii". În descrierea freneziei tinerilor maoiști francezi ("cei mai mulți copii de bani gata") în
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
muncitoare, unii dintre ei se duc "la baza", devin simpli muncitori în uzine. Nu toți trec proba: Tiénot Grumbach intra la Citröen și, în trei luni, slăbește 12 kilograme: Roger Linhardt se angajează la Renault dar, curând, alunecă într-o gravă derivă psihică. André Glucksmann găsește o soluție ingenioasă: înaintea manifestațiilor de stradă, se freacă pe mâini cu lanțul de la motoreta ca să aibă aerul unui muncitor care tocmai a plecat de la strung. s...ț Godard toarnă filmul La Chinoise într-un
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
să urmăresc polemicile din Senat. L-am văzut pe Jack Lahovary, generalul zvelt și simpatic. Vorbea cu temperament, îi întrerupea vijelios pe adversarii liberali, dar, mă rog, era Jack Lahovary. Nu lipsea nici Gheorghe Cantacuzino-Nababul, venerabilul șef al Partidului Conservator, grav și plin de el însuși. Râdea cu burtă și cu favoriții. Lângă el, generalul Gh. Manu, și el cu burtă proeminenta, de curcan, dar cu un aer de tată de familie, înțelegător și bun, firesc în toate mișcările lui, care
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
nerușinate. Chiar dacă n-am avut Constituție și legi care să derive din ea, am avut, totuși, o perfectă continuitate a Codului Penal! Or, atrocitățile comise de Miron Cozma la ordinul lui Ion Iliescu și al colaboratorilor acestuia constituiau infracțiuni la fel de grave și atunci, ca și acum! Dacă justiția noastră ar fi renăscut că adevărat, n-ar fi trebuit să-și afle hodina decât după ce va fi dus ideea de dreptate până-n pânzele albe. Cu atat mai mult cu cât e vorba
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]