1,394 matches
-
puțin frumoasă, exact așa cum l-au pictat Rembrandt sau El Greco. Am aflat cu durere că poetul Marin Sorescu a murit, fiind înmormântat chiar în ziua Premiului Nobel. Ironie a sorții. Eram încă la liceu când Marin mi-a publicat un grupaj de poeme în revista nou înființată Viața studențească, făcându-mi o mare bucurie prin încurajarea de a continua să scriu. Apoi, el a scris prima cronică la cartea mea de debut. Soarta a făcut să locuim pe aceeași stradă. Mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
descrie neliniștea debuturilor și să urmărească, din interiorul pregătirii unui spectacol sau a unui rol, evoluția interpreților, mai ales a celor tineri. Asta ne-a propus regizorul artistic Mihai Zaborilă în volumul Licăriri și, în bună măsură, ne propune în grupajul de articole și cronici adunate sub un generic decis și incitant:u Panoramic artistic. Având numeroase informații despre viața artistică ieșeană (muzicală în primul rând, dar și teatrală) și preocupat cu obstinație de personalitățile trecutului mișcării muzicale (Florica Mărieș, Julieta
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vom abține cât ne va sta în putință de la comentarii, presărând doar pe ici pe colo câteva note dar rezervându-ne, desigur, dreptul unui final personal. Contextul Ziarul Universul din 28 iunie 1926 integrează amintirea frizerului Dumitru Cosmănescu într-un grupaj de o pagină întreagă, subtitrată mare:,, Cu colaborarea redactorilor și misionarilor Fundației Culturale PRINCIPELE CAROL”, care mai cuprinde texte de Vasile Voiculescu, I.Gr. Oprișan, o amintire după Th. Stefanelli și, atenție! un text semnat G. C., care este chiar George
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
între colaboratorii constanți se numără Rosa Del Conte, Domnica Palade, Ion Făgărășanu, Viorel Trifa, Petre Vălimăreanu, Al. Galeriu, D. Petrescu. Secțiunea literară sporește valoarea periodicului prin prezența, în fiecare număr, a lui Aron Cotruș și a lui Vintilă Horia. Alături de grupajele permanente de informații din și despre țară și exil - „Țara pe rug”, „Țara în bejenie” -, trei rubrici sunt consacrate literaturii și culturii: „Cultura în pribegie”, „Publicații românești”, care semnalează și comentează periodicele apărute în exil, și, sporadic, „Lângă tâmpla poeților
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
emisiunile pe care le-a realizat se numără „O carte, câteva idei, un autor”, „Studioul de poezie”, „Europa - lumea spre care ne îndreptăm” sau „Gânduri creștine”. A debutat cu traduceri din poezia lui Evgheni Evtușenko în „Cronica” (1963), iar un grupaj de versuri, Ceruleum, îi apare, mult mai târziu, în volumul colectiv Incantații (1989). Își strânge poeziile în cărțile Planetă la marele bal (1995), Într-o bună dimineață (1999), Despre libertatea calului (1999) ș.a. O rememorare încărcată de emotivitate și admirație
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
odată cu numarul 49/1946, cănd încetează și participarea unor nume marcante ale culturii și literaturii. Colaborează cu versuri Margareta Dorian, Vladimir Colin, Emilian Bucov, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Magda Isanos, Nina Cassian ș.a. Numărul 11/1945 cuprinde un grupaj de poeme din Ilarie Voronca și Dimitrie Stelaru. Versuri mai semnează Eusebiu Cămilar, Ben Corlaciu și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
nr. 217, 1 octombrie 1914, p. 1. acest material ar constitui un foarte prețios avut documentar.“42 În a doua jumătate a anu lui 1921 intențiile sale se conturează mai clar, organizându-se în jurul unei idei centrale: va scrie un grupaj de 12 portrete ale unor oameni pe care i-a cunoscut („Bineînțeles că părții me morialistice îi voi da o deosebită aten țiune, căci oricât de puțin preț ar pune unii pe acest material documentar, în el istoriograful găsește, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e un fapt irecuzabil. Și ar fi un efort zadarnic de a încerca să se amăgească și de a-și înșela cititorii. Poezia e o treabă de înaltă responsabilitate”. Numărul în care au apărut aceste rînduri se deschide cu un „grupaj” din poemele lui Rojdestvenski, dintre care primul, fără titlu, evocă felul particular de a înțelege „angajarea”: „Eu am scris și scriu la comandă, comanda zăpezilor, a ploilor, / a drumului ce merge șerpuind, / a norilor ușori care se refugiază” etc. Venite
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
retorica zgomotoasă, cu banalități și gesticulație agitatorică. Scriu și ei uneori pe teme date, dar în regim metaforic, cu un plus de abilitate „tehnică”. Gradul de „expunere” e minim în raport cu ceilalți, deoarece poemul comandat e, de obicei, inclus într-un grupaj, camuflat de poeme pe teme proprii. Lucrurile acestea n-ar fi posibile fără complicitatea (o formă a stimei) unor redactori. Poeții insuficienți afirmați nu beneficiază de ea. Amărîții, fac ceea ce li se cere fără nici o măsură de protecție... estetică. Ei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tipografică era concentrată la Regiune. 396 În 1968, lui Mihail șerban Îi apărea romanul Fete bătrîne, Însă nu la „Meridiane”, ci la Editura pentru Literatură, București. 397 E vorba de volumul O femeie și o picătură de Întunerec, cuprinzând un grupaj de nuvele bine scrise de Teodor Tatos și apărute În perioada interbelică. Pe lângă preocupările de pictor - cu rezultate evidente -, Teodor Tatos era și un remarcabil condeier, remarcat de Octavian Goga, care a vrut să-l ia colaborator la București, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ar fi cuvenit, nu mai adăuga, de fapt, nici o neliniște suplimentară, făcea doar parte din sarcasmul fatalității care continua, suverană, să-și facă mendrele cu noi toți. Am suplinit, În disperare de cauză, lectura noului volum cu cea a unui grupaj de poeme apărut În 1997, ultimul pe care Îl citisem din creația Marianei Marin. Regăsirea a fost promptă și m-a răsplătit Întru totul. Ce poetă, Îmi spuneam... Citeam și reciteam, privind ardentele hieroglife pe care biciul destinului le Întipărise
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că destinatarul nu a putut fi găsit (să se fi mutat, oare, Între timp, profesorul Nemoianu? Eu i-am scris pe adresa: 406 Branch Dr., Silver Spring, Md. 20901). La sfârșitul lunii iulie Îi voi preda lui Aurel Rău Întregul grupaj pe care i l-am promis și de care el s-a arătat deosebit de Încântat; menționez că este vorba de numărul dublu (7-8) al revistei, care va apărea, probabil, la sfârșitul lunii august sau Începutul lunii septembrie. În legătură cu viața literară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
parte, o lume lentă, tânjitoare, pe o vreme leneșă, În care orice fermitate și luciditate se destramă. O rațiune dinamică stă față În față cu o lume lipsită de dinamism, aproape inertă”. Ion Simuț a publicat după 1989 și un grupaj de scrisori primite de la mai vârstnicul coleg. În primul deceniu postcomunist, destui dintre foștii prieteni și admiratori ai lui Paul s-au Închis Însă Într-o tăcere conjuncturală opacă, alții s-au grăbit să se „curețe” de conecția inoportună. * M-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
făcut parte din juriile Uniunii Scriitorilor și Editurii Dacia. De asemenea, a prefațat cărți și antologii ale debutanților în literatură și a colaborat cu articole la Dicționarul scriitorilor români. Din poezia sa, revista londoneză „Poetry World” (1986) a publicat un grupaj de poeme tălmăcite în limba engleză de Ștefan Stoenescu. Începând să scrie versuri de timpuriu, F. este prezent în „Gazeta de la Turda pentru tineret” mai cu seamă cu critică literară, chiar sub genericul unei rubrici, „Prezentări literare”. Vasile Iluțiu, directorul
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Munteanu semnează „Viața cărților”, mai târziu Dorin Tudoran începe să țină o „Cronică a debuturilor”. Redactorul-șef publică versuri, interviuri cu scriitori (Eugen Barbu). Ponderea materialului pe teme literare și artistice crește treptat. O rubrică intitulată „Civilizația ochiului” prezintă, prin grupaje de reproduceri însoțite de un comentariu succint și relativ accesibil, valori ale picturii românești contemporane. Sunt publicate, în serial, fragmente din memoriile lui Șerban Cioculescu (apărute ulterior în volum). Mai târziu, în redacție vine George Arion, care inițiază o consistentă
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
comuna natală, este, între 1960 și 1964, elev al Liceului „Traian” din Drobeta-Turnu Severin. Din 1964 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, pe care le va absolvi în 1969. În 1966 debutează în revista „Ramuri” cu un grupaj de versuri însoțit de o prezentare a lui Miron Radu Paraschivescu. Frecventează cenaclul Junimea al facultății, condus de George Ivașcu. Lucrează ca redactor, secretar general de redacție și redactor-șef la „Viața studențească” până în 1974, când redacția se contopește cu
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
apoi în broșurile Naționalismul în presă (1938) și Primejdia iudaică (1939). Publicistica intensă nu-i diminuează însă activitatea de creație. La intervale regulate dă în „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Familia”, mai târziu în „Curentul magazin” și în „Revista română”, grupaje ample, aparținând poemului Cântecul Omului, din care se tipăresc Helada (1935), Roma (1936) și Evul Mediu (1937). Romancierul se manifestă cu Fântâna cu chipuri (1933). În anii 1938 și 1939, D. este numit director general al teatrelor naționale și secretar
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
soluția salvării: „un lucru este sigur: numai prin ceea ce va supraviețui în spirit de la țăranii români va asigura supraviețuirea poporului român, popor prea puțin numeros pentru a avea altă posibilitate de supraviețuire decât în spirit” (Țăranii, 1976). Paginile literare cuprind grupaje de versuri, proză și comentarii istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
sunt N. Petra, V. Posteucă, N. Novac, I. Iancu Păltinișeanu, Vasile Gherasim, Dorina Ienciu, Doina Oșteanu, Sergiu Grossu, Zahu Pană, I. Cârja, Matei Sberga, Leonida Lututovici ș.a. Sporadic, publică versuri Ștefan Baciu și Vintilă Horia. D. prezintă, de asemenea, mari grupaje de poezii scrise în închisorile comuniste, multe nesemnate. Paginile de proză sunt semnate de Mira Simian, Toader Ionaș, John Halmaghi, Mardarie Popinciuc, Viorica Stavilă ș.a. Cu mențiunea că a fost scris pentru un post de radio, apare aici și un
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
la cotidianul „Viața nouă” din Galați (1950-1968) și a fost director al Casei Centrale de Creație Populară (1968-1970). După debutul în ziarul „Ancheta” din Brăila, cu un articol despre dramaturgul expresionist german Ernst Toller (1939), G. este prezent cu un grupaj de poeme în caietul Azur (Brăila, 1940). Volumele pe care le va publica începând din 1960, când îi apar versurile din placheta De-o vârstă cu țara, evocă liric, în tonalitate convențională, grandilocventă și cu risipă de metafore, cu prețiozități
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Augustin Cozmuța, iar coordonatori - V.R. Ghenceanu, Gheorghe Pârja, Alec Portase. Intenționând să ofere o imagine cât mai cuprinzătoare a vieții culturale maramureșene, publicația abundă în note și comentarii teatrale, muzicale, plastice, dar nu neglijează nici literatura. În paginile ei apar grupaje de versuri, însoțite de bune prezentări, ale unor poeți ca Gheorghe Chivu, Ion Iuga, Ioan Dragoș, Ion Baiaș, Ion Burnar, Ioana Dinulescu, parodii de Gheorghe Roman, proze scurte de Ștefan Jurcă, Nicolae Goja ș.a., cronici literare de Augustin Cozmuța, traduceri
GRAIUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287330_a_288659]
-
Ocupă funcția de vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1966-1970), este corespondent special în Franța (1970-1971), reporter la „Almanahul «Scânteia»” (1970-1980), vicepreședinte al Asociației Cineaștilor (1974-1990), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la Varșovia (1993-1999). Debutează la „Flamura Prahovei” (1948), cu un grupaj de schițe și povestiri, iar editorial, cu volumul de reportaje Scrisoare din Moscova (1954). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1973), cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1983). I se acordă Premiul „Italia” (1968), Premiul de Excelență al Asociației
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
continuând spiritul „Kalendelor” interbelice. În 1968 a debutat cu poezie - care-i va defini dominant profilul de scriitor - în „Argeș”, semnând Dorel Cristea; în 1971, la rubrica „Vă propunem un nou poet” a „României literare”, Geo Dumitrescu îi publica un grupaj de poeme semnate George Buzinovski. A continuat să colaboreze susținut cu poezie la cele două reviste care l-au lansat și cu critică și publicistică literară la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna”, „Magazin”, „Contrapunct”, „Longitudini”, adoptând și
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
de text și critica textului. Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (1994), antologie alcătuită și comentată de C., nu este doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului”, adică, pe lângă Luceafărul, alte optsprezece poeme care au același tipar metric. În grupaj este inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre cele mai modeste, ca valoare literară, din toată
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului”, adică, pe lângă Luceafărul, alte optsprezece poeme care au același tipar metric. În grupaj este inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre cele mai modeste, ca valoare literară, din toată opera eminesciană. Un al doilea grupaj reunește integrala celor 31 de sonete, repartizate în două categorii: sonete lirice
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]