1,698 matches
-
treceți Dunărea, luați cel puțin garanții; încheiați un tractat cu Rusia pentru a stipula avantajele ce trebuie să tragă statul român dintr-un război costisitor și plin de pericole. Este o jale de a citi răspunsurile ce ne dau atunci guvernanții noștri, precum și acuzațiunile ce ei aruncau în contra noastră, pentru a atrage asupra opozițiunii mânia Rusiei! Oare a spune asemenea adevăruri și a constata asemenea fapte este a face insinuări falșe? Și întrebăm pe "Romînul": Nu ar fi mai prudent de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încordare oarecare există între Rusia și Germania, ar fi un act nu tocmai prudent de provocațiune din partea Germaniei și cu totul imprudent din partea noastră. Nouă îndeosebi ni se pare că "Binele public" e jertfa unei mistificațiuni bine mânuite de cătră guvernanții roșii. Pentru a stâmpăra turburarea produsă în România prin convenția de răscumpărare roșii cred de cuviință a spune: Iată prețul ce l-am obținut noi prin răscumpărare, alianța Germaniei și implicite a Austro-Ungariei". "Binele public", făcîndu-se organul de propagare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu alte lucruri, și mai cornorate, care să-i ia ochii din capul locului, pentru ca răscumpărarea să treacă repede și fără multă vorbă în domeniul faptelor pe jumătate uitate. Cu ce ni se vor mai lua ochii de către iubiții noștri guvernanți? Cu drumul de fier spre Dobrogea, cu podul peste Dunăre, cu Banca de Scompt și Circulațiune. Se știe că socoteala noastră răzășească despre marile întreprinderi de transport și comunicațiune e cam simplă, însă cu atât mai adevărată. Noi zicem așa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de reprendre par là leș principes révolutionnaires jusque dans le sein de la Russie" (s. Ven.C.)80. Reconsiderarea de către Poartă Otomană a atitudinii sale față de politică franceză în problema poloneză a constituit, însă, doar un mare eșec pur diplomatic, de vreme ce guvernanții francezi nu urmăreau, în realitate, nici atunci refacerea statului polonez, în beneficiul poporului polon, în primul rând, deoarece îl disprețuiau 81, tot așa cum nici Napoleon Bonaparte nu și-a propus, vreodată, în mod serios, un astfel de obiectiv. Fixarea graniței
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
față de instituțiile media care au acumulat datorii uriașe la stat, posibilitatea reeșalonării, chiar a anulării acestora, dar și amenințarea cu întreruperea acestui tratament preferențial se pot constitui în factori de presiune asupra lor, fapt ce poate modifica atitudinea acestora față de guvernanți. V.3.2. Manipularea și jurnaliștii La nivelul jurnaliștilor, formele de manipulare sunt camuflarea rolului și autocenzura. V.3.2.1. Camuflarea rolului jurnalistului Jurnaliștii au un rol central în construcția textului, prin urmare și în manipularea specifică. Aceștia pot
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
asigurările guvernului că politica sa va continua neschimbată”. În continuare se preciza faptul că mișcarea filogermană a crescut “continuu” în România, iar Franța a pierdut pe “cel mai sincer, cel mai demn aliat“ din Balcani. Era respinsă explicația dată de guvernanții români potrivit căreia Titulescu fusese înlocuit deoarece “era necesară constituirea unui guvern compus numai din membrii partidului liberal iar Titulescu nu era membru al acestui partid”. Ziarul considera că motivul real al îndepărtării ministrului de externe român rezulta din faptul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și ambasadorul sovietic în capitala franceză Vladimir Potemkin, Tratatul de asistență mutuală între Franța și Uniunea Sovietică. Acest document stipula faptul că 53 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, op. cit , p. 8. 54 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996, p. 111. 55 Armand Călinescu, Însemnări politice 1916 - 1939, (editor: Alexandru - Gheorghe Savu Ă, București, Editura Humanitas, 1990, p. 228. 56 Ibidem. 39 36 în situația în care unul dintre cele două state ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
45 42 indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța României cu URSS se impune ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatu Ă, Iași, Editura Junimea, 1982, p.133. 67 64 Referindu-se la această demitere, Manuilski, un reprezentant al guvernului sovietic declara: ”Mare prostie au făcut guvernanții români, burghezia română și Carol al II-lea ... dacă nu l-ar fi dat afară din guvern pe Titulescu în vara anului 1936, este foarte probabil că pactul de asistență mutuală dintre Uniunea Sovietică și România, al cărui text era
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și România, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002. 4. Durandin Catherine, Istoria Românilor, Iași, Editura Institutul European, 1998. 5. Ekrem Mehmet Ali, Relațiile româno - turce între cele două războaie mondiale, București, Editura Științifică , 1993. 6. Mamina Ion, Scurtu Ioan, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996. 7. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, București, Editura Fundației România de Mâine, 2007. 8. Sima Horia, Guvernul național român de la Viena. Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994. 95 85 Lucrări speciale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și ambasadorul sovietic în capitala franceză Vladimir Potemkin, Tratatul de asistență mutuală între Franța și Uniunea Sovietică. Acest document stipula faptul că 53 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, op. cit , p. 8. 54 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996, p. 111. 55 Armand Călinescu, Însemnări politice 1916 - 1939, (editor: Alexandru - Gheorghe Savu Ă, București, Editura Humanitas, 1990, p. 228. 56 Ibidem. 39 36 în situația în care unul dintre cele două state ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
45 42 indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța României cu URSS se impune ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatu Ă, Iași, Editura Junimea, 1982, p.133. 67 64 Referindu-se la această demitere, Manuilski, un reprezentant al guvernului sovietic declara: ”Mare prostie au făcut guvernanții români, burghezia română și Carol al II-lea ... dacă nu l-ar fi dat afară din guvern pe Titulescu în vara anului 1936, este foarte probabil că pactul de asistență mutuală dintre Uniunea Sovietică și România, al cărui text era
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și România, București, Editura Univers Enciclopedic, 2002. 4. Durandin Catherine, Istoria Românilor, Iași, Editura Institutul European, 1998. 5. Ekrem Mehmet Ali, Relațiile româno - turce între cele două războaie mondiale, București, Editura Științifică , 1993. 6. Mamina Ion, Scurtu Ioan, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996. 7. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, București, Editura Fundației România de Mâine, 2007. 8. Sima Horia, Guvernul național român de la Viena. Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994. 95 85 Lucrări speciale
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele filosofiei iluministe se întrezăresc cu limpezime în întreaga țesătură textuală a Abecedarului lui Pleșoianu. Luminismul lockean se împletește însă cu un patriotism ardent, reperabil de îndată ce autorul menționează sentința "Pentru lege și patrie facem război" (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spune cu certitudine că măcar o treime din dijma luată de la iobagi a acaparat-o proprietarul parizianului Château des Fleurs (ăsta om norocos!). Oricum ar fi, nepăsătorul P. l-a crescut princiar pe cuconașul luat de suflet, i-a angajat guvernanți și guvernante (neîndoielnic, foarte drăguțe), pe care, fiindcă veni vorba, le aducea chiar el de la Paris. Însă ultimul vlăstar al neamului boieresc respectiv era idiot. Guvernantele de la Château des Fleurs nu i-au fost de folos și până la douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a Țării Ungurești. E absolut aceeași rasă, cu absolut aceleași înclinări și aptitudini. Dar în București și în orașele de pe marginea Dunării s-au ivit un element etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți. Acestea sunt rămășițele haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu și Ypsilant și resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. Din această seminție nouă fac parte oameni ca Giani, Carada, C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răi ai Copiilor de pe natură citează pe Ștefan la început, pe Mihai la coadă în procese comerciale. Ce are - a face una cu alta? Țăranul din Vrancea, de la Vaslui, s-a bătut cu calitățile înnăscute rasei lui din timpi strămoșești. Guvernanții din București l-au tratat însă cu calitățile înnăscute rasei lor, l-au lăsat să moară de foame și să degere de frig în câmpiile Bulgariei. Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
l-au lăsat să moară de foame și să degere de frig în câmpiile Bulgariei. Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și sub stoluri de corbi rotitori, într-o nespusă părăsire, vitejii reversibili și guvernanți din București destupau sticle de șampanie în onoarea mironosițelor de strade și berării cari împluseră pe-atunci capitala. Erau ctitori d-nia lor de așezăminte de bună cuviință. Nu ni se mai citeze războiul. Nicicând deosebirea dintre rasa autohtonă și cea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
I al Capitalei 86 de alegători cari să voteze orbește pentru un om cu desăvârșire obscur și de nici o însemnătate publică ca acel d. Culoglu, pe care nimenea nu-l știe? Se vede că libertatea de care s-au bucurat guvernanții de - a - și exercita prestidigitația împrejurul urnei au umplut-o cu voturi. În zilele noastre oamenii cred mult mai lesne în repejune de manipulație decât în minuni. [7 - 8 august 1881] ["ADEVĂRUL CĂ ÎN DECURSUL... "] Adevărul că în decursul acestor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neamul românesc în genere. Politica brevi manu, fără consultarea instinctelor de conservare ale tării, e de modă în sferele noastre determinante. Vom avea ocazia să mai vorbim de avantajele problematice și de inconvenientele serioase și reale a simpatiilor cu cari guvernanții noștri vor a ne ferici din partea d-nilor maghiari. [29 august 1881] ["FOILE NOASTRE OFICIOASE... "] Foile noastre oficioase au încercat a reduce importanța vizitei contelui Andrassy la aceea a unui simplu act de curtenie. E lesne a zice că misiuni importante
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zilei: Darea în judecată a ministeriului. Ușile se vor deschide la o oră. Carte de intrare nu sunt necesare! Lumea așteaptă cu nerăbdare să vadă dacă guvernul francez va interzice acest meeting îndreptat în contra sa. Știm atâta, că la noi guvernanții de astăzi strigă necontenit: libertatea absolută a presei, libertatea întrunirilor, tot absolute libertăți! Prin urmare ei nu interzic absolut nimic. De ce? Pentru că șiretlicul lor bizantin, instinctiv la sălbateci și la imbecili, le spune că oamenii de treabă nu se ocupă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parte, bătuți în afară pe de alta, condamnați a purta în spinare o generație care trăiește tocmai prin această dezorganizare și discompunere, noi vedem sorții de izbândă ai luptei noastre naționale împuținîndu-se din ce în ce. Nu putem aștepta de la guvernanții noștri să ne priceapă, ba e mare îndoială daca există mulți oameni în toată țara cari să se fi convins că mergem din rău în mai rău. Oamenii eminamente practici, cari văd în politică numai ocazia de - a - și face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
domeniul sănătății publice nu se poate să nu realizezi că problemele de fond rămân aceleași, desigur raportate la realitățile zilelor noastre. Și atunci, din nou citându-l pe Eminescu, putem spune la fel de oportun și astăzi „aceste rele strigătoare la cer guvernanții le lecuiesc cu decoct de mușețel? Ridicol”. Factorii de risc social și sănătatea copilului „A crește un copil sănătos este În egală măsură o știință și o artă, dar și o datorie morală ce revine deopotrivă familiei și societății”. Starea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Împotriva terorismului, alinierea la legislația comunitară oferă Însă celor care dețin puterea politică niște motive excelente pentru a restrânge din nou accesul cetățenilor la datele de interes public, pentru a-și redobândi monopolul (l-au pierdut oare cândva?) asupra informației. Guvernanții noștri par să cunoască foarte bine lecția lui Foucault: cunoașterea Înseamnă putere. În acest context, desigur, arhivistul nu poate decât să aplice legea. El proiectează și gestionează, cu hărnicie, sisteme tot mai sofisticate de conservare a secretelor, sisteme care, iată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]