3,185 matches
-
le arunca. Reflectându-se În luciul camioanelor de carne. Hălcile de vită și de porc, Învelite În tifon, pătate de sânge. Lucrurile comestibile vor fi mereu respectate de un om care aproape că murise de foame. Muncitorii, și ei, În halate albe, lați În umeri și vânoși, un personal bine clădit, oamenii măcelarilor. Lângă râu mirosul era echivoc. Nu știai sigur dacă mireasma de crud se trăgea de la mal sau de la sânge. Iar aici Sammler văzuse cândva un șobolan pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Făcuse favoruri Mafiei. Făcuse anumite operații. Banii existau cu adevărat. Nu avea timp să se gândească la toate astea, Însă. Închise telefonul și Întorcându-se de la tejgheaua de marmură descoperi că doctorul Cosbie Îl aștepta. Fostul fotbalist de succes cu halatul lui alb strângea din buze. Fața golită de sânge și ochii de un albastru impersonal erau antrenați să transmită mesaje de chirurg. Mesajul era clar. Se terminase. Când a murit? spuse Sammler. Chiar acum? În timp ce ca un prost o Împingeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Oh, haideți, au zis ei tărăgănat când am intrat. O mică mulțime se adunase în ușa bucătăriei și când m-am uitat, l-am văzut pe Richard întins pe masa din bucătărie. Sheba stătea peste el, îmbrăcată în doctoriță, cu halat și mască. Îl „opera“ spre deliciul celor zece băieței și fetițe plini de curiozitate care stăteau în fața ei. — Acum, zicea ea cu un puternic accent german, am eztraz ochii. O să vă laz pe toți să vă uitați cu atenzie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
casa asta, îmi dau seama. Timpul pe care l-am petrecut aici a fost teribil de scurt, sigur. Dar și foarte intens și cumva minunat într-un fel. Mă tot uit la lucruri, vrând să mi le întipăresc în minte: halatul de mătase bleu șters pe care Sheba îl lasă mereu drapat pe canapea sau grămadă în hol; faianța marocană antică din bucătărie; cuierele îmbrăcate în catifea din dulapuri. Sigur, memoria nu e o facultate prea obedientă. Nu poți să hotărăști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
în plâns. Întoarce-te la soțul tău. Numa’ lui îi ești bună. După asta, Irene a început să aibă probleme cu somnul. Naji îi săruta cearcănele de sub ochi și-i făcea masaj la umeri. I-a cumpărat cel mai urât halat de casă din flanel pe care Irene îl văzuse în viața ei și i-a spus că, înfășurată în el, o să doarmă ca un îngeraș. Ceea ce, în mod surprinzător, s-a și întâmplat. Acum Naji i-a zis: În țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Era imposibil ca femeia aia să se apropie la mai puțin de doi metri de ea. Irene s-a uitat la Jina, care înlemnise. Din clipa în care se cunoscuseră la cursul de pictură, când Irene și-a dat jos halatul de pe ea, iar Jina i-a făcut cu ochiul, Irene simțise față de ea un devotament pe care rareori îl nutrise față de vreun bărbat. Jina era o femeie cu destul defecte ca să fie plăcută și cu destule calități și carismă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-ți cadă în palme toți fluturi ai fi un copil să crezi că dilara e moartă mărturii din livada cu meri 2 marți ce rost are să-ți mai vorbesc despre existența ființelor vii de ce să-ți mai explic ce caută halatul dilarei pe mine de ce mi-am desenat cu ojă pe buze unghiile ei nu nu e moartă în ea sunt toate punctele cardinale și toate expedițiile se fac de jur împrejur toată viața am făcut ocolul dilarei acum îmi spui
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Nefericirea doctorului Nepoatei mele, doctor Daniela Lepădatu Toți oamenii sunt fericiți și sănătoși, doctorii, asemeni cocorilor, pleacă înainte de lăsarea zăpezii, gata cu rețetele, obligați să le prafeze, cu salariul mai mic decât a omului ce face, mândru, în oraș, curățenie, halatul alb se destrmă o dată cu vremea, n-au loc în spital, bugetul se taie de către parlamentarii ce le au pe toate. Doctorul învață și tace, cui să spună povestea nopților albe? frigul întoarce și ultima carte, telefonul sună de peste hotare, sosește
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
patruzeci de ani, cu priviri plictisite, obosită după o zi lungă de muncă și enervată că noii elevi tot continuau să vină chiar și în miez de noapte. Era o femeie cu forme rotunde ce cădeau în valuri de sub un halat de culoarea cerului spălăcit. Scuipa semințe ca un golan în timp ce ne tuflea în brațe câte trei pături și o lenjerie de pat, apoi ne scria la fiecare numele într-un caiet studențesc silabisindu-le cu voce tare. În acea cameră
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
revăd cu oamenii ăștia! Eu nu te-am crescut un derbedeu și sper din tot sufletul că nu ai de gând să calci pe urmele lui taică-tu. Să ai grijă să nu lipsești de la ore fiindcă purcica asta în halat o să caute să te dea afară din școală! Mi-a spus dirigintele tău ce putere de decizie are și e bine să te ferești de ea. Evit-o! Vezi-ți de carte și nu uita de ce ai plecat până în celălat
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cînd se machia, fără urmă de timiditate. Un chip conștient de faptul că este privit, cu un zîmbet fluturînd pe gura ușor Întredeschisă, ochii voalați, gînditori, privind visători În zare. M-a mai surprins o fotografie de-a ei În halat de casă transparent; fiind făcută În contra luminii, conturul trupului ei se zărea perfect. Ciudată femeie! Oare EL a fotografiat-o sau... ? Trebuie să vedem cum stau lucrurile. Amestecate printre acestea, deși mai rar, se mai găseau și fotografii ale altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
opt ani, - sunată în trompete de hârtie sau carton, în care striga cu toată convingerea, fără să știe, pentru trezirea generațiilor. Mai târziu, o dulce melancolie - sub o pavăză înșelătoare, spontan glumeață, îi va susține tinerețea și viața, încercată în halatele oamenilor de spital, lângă suferințele atâtor bolnavi, și-și va aduce aminte ca-n vis de tinichelele și trâmbițelele copilăriei. În anul acela casa era dominată de aureolele tatălui și ale fraților, în timp ce mama - fosta domnișoară Marcela Lunacearschi, bucuroasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și cu unu fac doi, niciodată trei cum se întâmplă - mi-ați spus odată - în profesia dumneavoastră atunci când interpretați legile, dacă nu cumva glumeați. Credința dumneavoastră este creația închipuirii firii dumneavoastră. Vorbind, îmi aruncă pe jos două pulovere și un halat plușat, fără nici un control sau scuză și se așeză pe scaunul astfel golit, picior peste picior, aprinzându-și țigara pe care o ținuse, împreună cu altele, într-o tabacheră de piele cu schelet metalic de culoare galbenă, poate suflat în aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
tot mai rar, ocolire a unei răni încă neînchise, dar prezența lui era mereu vie, amintită de pâlpâirea candelei împrospătată în fiecare seară, iar el venea în somnul doamnei Pavel, în papuci de pâslă să nu facă zgomot și cu halatul călduros de diftină, căci îi era puțin frig; ea nu destăinui nimănui taina, de teamă să nu săvârșească o gravă impietate, era liniștită de această intimitate, o mulțumire ce i se vedea pe față, că prietenele ce continuau s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și încă repede. Eu sunt capitalist, moșule. Sunt un capitalist bun. Aici e vorba de cerere și ofertă. De ce să i te opui? Uite-ți pantalonii Arătă spre ușă. — O, domnul Goodney, am auzit eu vocea melodioasă a doamnei în halat alb. — O să termini repede, nu-i așa? Sissy Skolimowsky e programată la ora patru și doar știi cum e ea. Știam cum e Sissy Skolimowsky. Era campioana mondială. Așa că m-am echipat în camera alăturată. Tricoul de un roșu turbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
O dată, chiar, am deschis ochii ca să mă trezesc cu o sulă zdravănă, care mi se bălăngănea la doi centimetri de nas, ca într-o secvență de film porno. A urmat o bătaie cu prosoapele timp de zece minute. Gagicuța în halat chiar și-a băgat capul pe ușă și a țipat la ei prin aburul care umpluse baia... N-am mai putut suporta. Mi-am adunat scâncind hainele, pe care le-am înghesuit în punga luată pe gratis. M-am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
She-She. Oferise simțurilor sale tot felul de atenții și tratații. — Hei, She-She, spuse Moby. Martin, care e cu mine, e scriitor englez. — Dea? făcu She-She. — Dea, am făcut eu. M-am ridicat, cu pielea mea cenușie, cu burta măreață și halatul înflorat, cu părul meu de culoarea cerului Londrei - sub bubuituri, sub vuiet. * — Nu ești excitat am fost eu întrebat zece minute mai târziu. — Da și nu. — Ei, hai. Ooo, trebuie să fii atât de excitat. — Pai, cam așa ceva, am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sinistru de elegantă vizită la un ginecolog. De ce nu te faci mai comod? spuse ea, cu o nuanță de indignare batjocoritoare în glas. M-am afundat ascultător, încă un centimetru sau doi, în perna densă și pufoasă. — Nu, scoate-ți halatul! Într-un minut vom fi iar împreună. Așa că am rămas gol, în umezeala sufocantă a camerei, așteptând-o pe She-She și regretând sincer că nu-mi încercasem norocul cu Moby. Dacă aș fi în locul tău, îmi spuse She-She după ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cafea în poală, pe jumătate asfixiat de ce putea să însemne patosul napolitan. Locul fojgăia de copii - bebeluși și țângăi, sugari, tineri șleampeți. Mai erau cel puțin trei tipi cu figură de tată în bucătăria de alături, îmbrăcați în maieuri sau halate, aplecați peste sticlele de vin fără etichetă și pastele aburinde din sosul sângeriu. Cu ei mai erau chiar și două cerșetoare îmbrăcate în negru, așezate pe scaunele cu spătare înalte de lângă ușă Cu ei mai erau chiar și două cerșetoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
place discuția asta murdară. Nu pot să dorm. N-am nici o șansă. Eu nu puteam să dorm, dar Selina putea. E bună și la așa ceva, un somn desăvârșit, cu o față de copil. M-am dus în cealaltă cameră, îmbrăcat cu halatul meu cel scurt. Mi-am turnat ceva de băut Am privit în jurai mea, în căutarea unor indicii Când m-am întors de la aeroport - ieri s-a făcut săptămâna - apartamentul avea un aer ușor dezordonat, de parcă cineva ar fi tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dacă par puțin cam agitată, dar Lorne m-a regulat toată ziua. Vine imediat. Am urcat o scară în spirală. Am urcat de la pământ la stele. Lorne își făcu apariția pe covorul mare, în al noulea cer, îmbrăcat într-un halat alb, întinzându-mi din mâneca largă o mână care tăia aerul condiționat. Se răsuci, cuprins de o grabă tăcută și îmi arătă spre fereastra înclinată - acesta era balconul lui, loja lui particulară, deasupra Manhattan-ului asudat. Îmi turnă ceva de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de rivalitatea lor și plâng îmbrățișate. Generic de final. — Lorne, am spus eu, trebuie să fug. De fapt, a mai trecut o oră până când Thursday mi-a deschis ușa să plec. La capătal discuției despre scenariu, Lorne a dat cu halatul pe care îl purta de pământ și m-a întrebat cu lacrimi în ochi: — E ăsta corpul unui bătrân? Eu am tăcut. Din întâmplare, răspunsul la întrebarea lui Lorne era da. Mi-am agitat o mână, după care am coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lacheu adormit se agita tardiv printre obiectele de anticariat și aparatura electronică din camera înaltă și m-am înfipt în ușa dublă a dormitorului. Am înșfăcat ambele mânere rotunde - și am tras... Fielding stătea nemișcat lângă pat, îmbrăcat cu un halat negru. În spatele lui, întins gol pe pat, cu fața întoarsă, trupul de abanos al unui băiat. Eram cât se poate de șocat, ca atunci când descoperi adevăratele obsesii ale altcuiva, dar eram deja furios de-a dreptul și mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aflat vizavi și mi-am întors scaunul în așa fel încât să pot vedea uitata copertină. — Dă-mi... cum le zice? am cerut eu. Vin alb și sifon. — Ești sigur? mă întrebă barmanul. Era un irlandez mare, osos, cu un halat alb și curat, ca un măcelar la începutul săptămânii, gata să-și înceapă săptămâna însângerată. În mâna lui, în mâna lui de măcelar, se clătina o halbă cu scotch. — Sigur că sunt sigur. Puse încrezător băutura deoparte. Unde ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ca pe roate cu starurile pe care poți conta deja. Ei, hai. Calmează-te. În după-amiaza asta m-am dus în Queensway spre a-mi îngriji frizura. Cincisprezece lire pentru că am fost atins de mâna unei femei. Pipița echipată cu halat și-a petrecut degetele prin părul meu și a spus cu vocea ei prostească: „Se împuținează“. „Cu toții ne împuținăm“, am răspuns eu. Cu toții, fluturând batiste sau făcând semne cu mâna, sau doar trimițând o bezea, cu toții ne ofilim, ne împuținăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]