1,208 matches
-
tineri de ambele sexe, ieșeau la haltă unde se “difuzau” știrile, noutățile sau bârfele. Fiecare sat din zonă avea câte o poreclă, de obicei cu caracter ironic, iar acea a satului Livadia era ,Tri mă tri”. Atunci când opreau trenurile în haltă unii pasageri din tren strigau pe fereastră porecla satului ,Tri mă tri”, iar răspunsurile de pe peron nu erau dintre cele mai frumoase sau aruncau în direcția lor cu , câte ceva”, chiar pietricele. Unii din tren mai strigau , uite mă luna”, legat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
află în sudul județului, pe malurile Trotușului, la sud-est de orașul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Borzești Bacău și de halta Borzești Bacău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefan cel Mare se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,95%), cu o minoritate de romi
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
și Balta Albă, ultimul constituind, împreună cu zona înconjurătoare, o rezervație naturală geologică și zoologică. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila. Comuna este traversată și de calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de halta de mișcare Balta Albă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balta Albă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,59%). Pentru 4,29% din
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
nord, pe valea Bălănesei, către și . Pe teritoriul comunei, din DJ203L se ramifică șoseaua județeană DJ102F, care urmează cursul râului Sărățel, ducând spre rezervațiile Vulcanii Noroioși și spre Mânzălești. Prin comună trece calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de halta Berca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%). Pentru 4,27% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
Ciolanu, către comuna Tisău din depresiunea Nișcov, și mai departe spre Merei și stațiunea Sărata-Monteoru, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de halta Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măgura se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,6%), cu o minoritate de romi (13,74%). Pentru
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
Merei, acest drum se intersectează cu altă șosea județeană, DJ205, care o leagă spre est de (DN10) și spre est de Pietroasele și . Comuna nu este străbătută de căi ferate, deși pe teritoriul comunei Stâlpu, învecinată în sud, se află halta CFR "Băile Sărata-Monteoru", pe linia Buzău-Ploiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Merei se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,44%), cu o minoritate de
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
în competiție pentru câștigarea premiului Academiei Regale de Pictură și Sculptură - "Prix de Rome", dar nu obține decât premiul al doilea. Primele sale opere datând din acest an aveau să fie tablouri cu teme militare: "Tabăra mobilă", "Escorta", "Recrutul" și "Halta". În 1712 se înscrie din nou la concursul organizat de Academie, reușind să câștige premiul finanțat de rege, constând într-o călătorie la Roma. Mai mult decât atât, Watteau este primit în rândurile Academiei ca membru titular. Tema operei pe
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
care duce spre nord-est către Jirlău și Valea Râmnicului (ultima în județul Buzău) și spre sud și sud-est către Ulmu, Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN21). Prin comună trece și calea ferată Buzău-Brăila, pe care este deservită de halta Baza IFF. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Surdila-Greci se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,41%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
contra torenților sau alunecărilor de teren. În estul satului, de la nord la sud, terenul este plan de aceea și densitatea caselor este mai mare. Ulițele satului sunt neregulate și sinuoase tot din cauza terenului avut la dispoziție. Ulița principală începe de la halta CFR aflată la estul satului și se termină la vest, la baza din nord a pădurii. În ultimii trei ani, prin efortul primăriei Ștefan cel Mare, toate aceste drumuri intra-sătești au fost acoperite cu balast și piatră spartă (macadam
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
cu trenul erau nevoiți să se ducă până la gara Bălteni (4 km.sud) sau la gara Bârzești (4 km.nord). În deceniul III al secolului XX, în urma intervențiilor proprietarului de atunci, Gogu Petrescu, a fost construită și dată în folosință halta Brăhășoaia. Locuitorii satului, indiferent de etnie, au participat la toate războaiele, mai puțin la cel de independență deoarece, după cum se știe, n-a fost decretată o mobilizare generală. La răscoala din 1907 aici s-a înregistrat o participare limitată și
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au descoperit urme
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
La Mărtinești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2N, care o leagă spre vest de Sihlea, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de haltele de mișcare Tătăranu și Obilesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătăranu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,46%), cu o minoritate de romi
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
de suflete) dețin câte o vacă de lapte, iar un număr de 12 familii au 109 oi. Populația a îmbătrânit odată cu plecarea tineretului la oraș, iar de spor natural pozitiv nu se poate vorbi. La 2 km vest se află halta CFR Brăhășoaia dată în axploatare în deceniul III al secolului XX, în urma intervențiilor fostului proprietar al moșiei Brăhășoaia Gogu Petrescu. Pe teritoriul satului Ștefan cel Mare nu au fost boieri, oamenii păstrându-și, în general, proprietățile primite în 1878, chiar
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
află lunca Șiretului () delimitând județul Suceava de județul Botoșani,() iar la vest se află o zonă de deal împădurita, dincolo de care se găsește Comună Dolhești,()(). Satul este îngemănat cu satul Poiana din orașul Dolhasca, cele două localități fiind practic lipite. Halta Corni se află pe magistrală CFR 500 Vicșani-București Nord și deservește cele două localități. Satul e împărțit de localnici în trei părți denumite după cum urmează: Acest sat este un sat de pictori cunoscuți în România, Ioan Grigore, Costin Neamțu, Liviu
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
Monografia satului Dolhestii Mari" scrisă de învățătorul Petru Sandovici Hatmanul Sendrea, Portarul Sucevei, cumnatul lui Ștefan cel Mare, înmormântat în Biserică din sat (? - m. 1481 în Bătălia de la Râmnic) Satul este deservit de linia de cale ferată Dolhasca - Fălticeni prin Halta Dolhestii Mari. Există câteva linii de microbuz leagă satul de Fălticeni, Dolhasca și Pașcani.
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Suceava și la est Râul Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani și de Fălticeni, pe drumul județean DJ 290 ce duce spre Suceava, dar și pe drumul comunal DC 65. Cu trenul se poate ajunge până în halta Bănești. Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forță de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultură și zootehnia. Solurile
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
geografică a satelor Dărmănești, Mărițeia Mare, Mărițeia Mică și Dănila le asigură o ună legătură de transport prin șoseaua națională și cea județeană, ce duce spre orașele Suceava, Rădăuți, Siret; precum și prin nodul de cale ferată de la Dărmănești și prin halta Dănila. Suprafața comunei este de 5.051 ha, din care satul Dărmănești ocupă 1800 ha, satul Măriței 1.700 ha, satul Călinești Enache 500 ha, satul Călinești Vasilache 300 ha, satul Dănila 500 ha și satul Mărițeia Mică 251 ha
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
comună Siminicea, situată la 4 km nord, de Dumbrăveni, se realizează prin drumul județean DJ 208 B. Același drum realizează și legătura cu comună Verești situată la 7 km sud. Comună Dumbrăveni beneficiază și de accesul la cale ferată prin halta Bursuceni, integrată într-un sistem de tranzit național și transfrontalier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
între anii 1959 - 1989) și muzeului local (existent între anii 1979 - 1989). Cultul religios este predominant ortodox. Comunicațiile sunt asigurate de căile rutiere modernizate DC 5 via Radovan, sau via Segarcea, de calea ferată Craiova - Calafat cu legătură la stația halta Dealu Robului.
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
zona Falaștoaca, DN5A se intersectează cu șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud la Prundu și spre nord la Colibași și Vărăști. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
națională DN5, care leagă Giurgiu de București, precum și de șoseaua națională DN5B, care leagă Giurgiu de Ghimpați. Prin comună trec și liniile de cale ferată București-Giurgiu (pe care este deservită de stația Frătești) și Videle-Giurgiu (pe care este deservită de halta de mișcare Bălănoaia și de halta de călători Cetatea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frătești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,4%), cu
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
București, precum și de șoseaua națională DN5B, care leagă Giurgiu de Ghimpați. Prin comună trec și liniile de cale ferată București-Giurgiu (pe care este deservită de stația Frătești) și Videle-Giurgiu (pe care este deservită de halta de mișcare Bălănoaia și de halta de călători Cetatea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frătești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,4%), cu o minoritate de romi (5,45
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord la Izvoarele, Răsuceni și în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de halta de călători Oncești și de stația Stănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,8%). Pentru 4
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
1968, comunele au trecut la județul Ilfov, iar comuna Oncești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Stănești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Stănești se află „Crucea de la Haltă”, monument istoric memorial sau funerar de interes național, datând din secolul al XVII-lea, ce avea semnificația unui reper de frontieră între Țara Românească și Imperiul Otoman (raiaua Giurgiului). Acesta se află lângă halta de cale ferată Oncești. În rest
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
comuna Stănești se află „Crucea de la Haltă”, monument istoric memorial sau funerar de interes național, datând din secolul al XVII-lea, ce avea semnificația unui reper de frontieră între Țara Românească și Imperiul Otoman (raiaua Giurgiului). Acesta se află lângă halta de cale ferată Oncești. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Valea Gurbanului” (din spatele școlii din Ghizdaru până la
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]