2,069 matches
-
de aortă, stenoza mitrală congenitală și transpoziția corectată a marilor vase. Sindromul de preexcitație Wolf-Parkinson-White este de asemenea prezent în aproximativ 10% din cazuri [5]. Dintre anomaliile asociate noncardiace, amintim: micrognația, megacolon, keilo-gnato-palatoschisis, agenezie de rinichi stâng, lipsa coborârii testiculelor, hernie inghinală bilaterală, urechi jos inserate. CLASIFICARE ANATOMICĂ Carpentier și colaboratorii au descris patru tipuri de boală Ebstein, în funcție de severitatea reducerii de volum a ventriculului drept funcțional și de gradul de obstrucție a tractului de ejecție al VD: Tipul A - volumul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
insuficiența arterială ; c. hipervâscozitate sanguină; d. hipovolemie importantă; e. venodilatație inclusiv iatrogenă; f. meiopragia pereților venoși cu dilatație; g. stenoze sau obstrucții venoase; h. valvule venoase absente sau deteriorate; i. suprimarea sau diminuarea pompei musculare; j. diminuarea presei abdominale (eventrații, hernii); k. diminuarea sau inversarea presiunii negative intratoracice; l. ortostatism prelungit. TVP este frecvent întâlnită la bolnavii cu insuficiență cardiacă dreaptă, la pacienții cu imobilizări (inclusiv cei cu aparate gipsate, hemiplegici, paraplegici), la cei cu ascită importantă, la bolnavii cu sindrom
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pot manifesta clinic prin: dureri toraco-abdominale, sughiț permanent, stare subfebrilă, semne pleurale și digestive. Din punct de vedre radiologic, se prezintă ca o masă opacă, voluminoasă, situată la baza hemitoracelui. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intaroperator. LEZIUNI SUBDIAFRAGMATICE Herniile hiatale Clasificare Reprezintă pătrunderea permanentă sau intermitentă a stomacului în torace, la nivelul mediastinului visceral, prin hiatusul esofagian. Există mai multe clasificări: anatomică, după mecanismul de producere, a autorilor anglosaxoni. După autorii anglosaxoni [18], herniile hiatale pot fi: prin alunecare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pune doar intaroperator. LEZIUNI SUBDIAFRAGMATICE Herniile hiatale Clasificare Reprezintă pătrunderea permanentă sau intermitentă a stomacului în torace, la nivelul mediastinului visceral, prin hiatusul esofagian. Există mai multe clasificări: anatomică, după mecanismul de producere, a autorilor anglosaxoni. După autorii anglosaxoni [18], herniile hiatale pot fi: prin alunecare (tip I), prin rostogolire (paraesofagiene, tip II), mixte (tip III) (asocieri între I și II) și hernii hiatale cu alte organe decât stomac (tip IV) (colon, epiploon, splină, intestin subțire, epiplon) (fig. 7.30). Herniile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
hiatusul esofagian. Există mai multe clasificări: anatomică, după mecanismul de producere, a autorilor anglosaxoni. După autorii anglosaxoni [18], herniile hiatale pot fi: prin alunecare (tip I), prin rostogolire (paraesofagiene, tip II), mixte (tip III) (asocieri între I și II) și hernii hiatale cu alte organe decât stomac (tip IV) (colon, epiploon, splină, intestin subțire, epiplon) (fig. 7.30). Herniile prin alunecare (tip I) constituie marea majoritate a herniilor hiatale (90-95%) [16]. Se instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
herniile hiatale pot fi: prin alunecare (tip I), prin rostogolire (paraesofagiene, tip II), mixte (tip III) (asocieri între I și II) și hernii hiatale cu alte organe decât stomac (tip IV) (colon, epiploon, splină, intestin subțire, epiplon) (fig. 7.30). Herniile prin alunecare (tip I) constituie marea majoritate a herniilor hiatale (90-95%) [16]. Se instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
rostogolire (paraesofagiene, tip II), mixte (tip III) (asocieri între I și II) și hernii hiatale cu alte organe decât stomac (tip IV) (colon, epiploon, splină, intestin subțire, epiplon) (fig. 7.30). Herniile prin alunecare (tip I) constituie marea majoritate a herniilor hiatale (90-95%) [16]. Se instalează în decada 4-5 de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome provocate de refluxul gastro-esofagian: disfagie, dureri, regurgitații, disfonie, parestezii faringiene, tuse cronică nocturnă sau simptome provocate de volumul herniei: dispnee paroxistică în timpul mesei (compresiune pe plămân), palpitații, dureri de tip anginos (fenomene de compresiune pe cord) sau sughiț incoercibil (fenomene de iritație frenică). Examenul radiologic cu bariu Efectuat fie în poziție verticală, fie în poziții speciale (Trendelemburg și Brombart
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
iritație frenică). Examenul radiologic cu bariu Efectuat fie în poziție verticală, fie în poziții speciale (Trendelemburg și Brombart), cu sau fără manevre de provocare (Valsalva și Muller) arată prezența supradiafragmatică a cardiei, însoțită sau nu de prezența refluxului gastro-esofagian. În herniile hiatale mari, fixate, în ortostatism se poate evidenția o masă opacă, ovalară, situată deasupra cupolei diafragmatice stângi, iar din profil situată retrocardiac. Endoscopia digestivă Evidențiază prezența refluxului gastro-esofagian în esofagul inferior, confirmă lărgirea unghiului Hiss, evaluează gradul de competență al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
O presiune mai mică de 10 mmHg semnalează un sfincter esofagian inferior incompetent, ce antrenează refluxul gastro-esofagian. Scintigrafia esofagiană Este un test neinvaziv, utilizat mai ales în practica pediatrică, ce măsoară cu acuratețe mai mare clearance-ul esofagian și refluxul gastro-esofagian. Hernia retrocostoxifoidiană (Morgagni-Larrey) Anatomie Are la bază existența unui deficit embriologic de muscularizare a părții anterioare a diafragmului. Defectul anatomic poate varia, de la o simplă zonă de slăbiciune până la absența porțiunii sternale a diafragmului (orificiul Larrey foarte larg). Apar cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
a diafragmului. Defectul anatomic poate varia, de la o simplă zonă de slăbiciune până la absența porțiunii sternale a diafragmului (orificiul Larrey foarte larg). Apar cel mai frecvent la femei, pe partea dreaptă mai ales și de cele mai multe ori prezintă sac herniar (hernii fetale). Cel mai frecvent găsim în sacul herniar marele epiploon sau colonul transvers. Manifestări clinice Aproximativ 30-50% sunt asimptomatice (descoperire radiologică întâmplătoare la adult). La nou născuți se manifestă zgomotos, prin insuficiență respiratorie severă. La copii și adolescenți cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
supradiafragmatică a epiploonului (fig. 7.31) sau a unui viscer cavitar. Aceasta din urmă poate fi confirmată de tranzitul baritat eso-gastric sau de clisma baritată. Examenul CT Secțiunile transversale pe care le efectuează nu permit un diagnostic foarte precis al herniei diafragmatice, fiind greu de diferențiat prezența unui viscer abdominal situat sub un diafragm ascensionat față de prezența supradiafragmatică a unui viscer abdominal: semnul „gulerului” (constricția viscerului respectiv la locul de trecere prin diafragm). Examenul RM Reprezină metoda imagistică de elecție pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
locul de trecere prin diafragm). Examenul RM Reprezină metoda imagistică de elecție pentru investigarea peretelui toracic și a diafragmului (datorită secțiunilor sagitale pe care le realizează și datorită posibilității de separare a diferitelor structuri: grăsime, mușchi, os) (fig. 7.32). Hernia postero-laterală (Bochdaleck) Anatomie Se realizează fie prin agenezia totală a părții postero-laterale a diafragmei (hernii embrionare, fără sac, cu hernierea precoce, din perioada fetală, a viscerelor abdominale în torace), fie prin aplazia musculară a membranei pleuro-peritoneale (hernii fetale, cu sac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
toracic și a diafragmului (datorită secțiunilor sagitale pe care le realizează și datorită posibilității de separare a diferitelor structuri: grăsime, mușchi, os) (fig. 7.32). Hernia postero-laterală (Bochdaleck) Anatomie Se realizează fie prin agenezia totală a părții postero-laterale a diafragmei (hernii embrionare, fără sac, cu hernierea precoce, din perioada fetală, a viscerelor abdominale în torace), fie prin aplazia musculară a membranei pleuro-peritoneale (hernii fetale, cu sac, cu hernierea mai tardivă a vicerelor abdominale în torace). Optzeci la sută dintre aceste hernii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fig. 7.32). Hernia postero-laterală (Bochdaleck) Anatomie Se realizează fie prin agenezia totală a părții postero-laterale a diafragmei (hernii embrionare, fără sac, cu hernierea precoce, din perioada fetală, a viscerelor abdominale în torace), fie prin aplazia musculară a membranei pleuro-peritoneale (hernii fetale, cu sac, cu hernierea mai tardivă a vicerelor abdominale în torace). Optzeci la sută dintre aceste hernii apar pe partea stângă. Lărgimea defectului variază de la 1-2 cm până la absența completă a hemidiafragmului. Manifestări clinice Sunt caracteristice perioadei neonatale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
hernii embrionare, fără sac, cu hernierea precoce, din perioada fetală, a viscerelor abdominale în torace), fie prin aplazia musculară a membranei pleuro-peritoneale (hernii fetale, cu sac, cu hernierea mai tardivă a vicerelor abdominale în torace). Optzeci la sută dintre aceste hernii apar pe partea stângă. Lărgimea defectului variază de la 1-2 cm până la absența completă a hemidiafragmului. Manifestări clinice Sunt caracteristice perioadei neonatale și copilăriei, fiind rare la adulți. Predomină la băieți. Poate apare izolată sau asociată altor malformații congenitale: plămân hipoplazic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
-3 săptămâni. Prezența cateterului în cavitatea peritoneală poate determina apariția unor complicații ce necesită de multe ori rezolvare chirurgicală. Apariția, la bărbat, a unui edem important al organelor genitale externe cu scăderea cantității de dializat efluat este urmarea apariției unei hernii inghinale, cu transvazarea lichidului din cavitatea peritoneală, printr-un mecanism nu foarte bine precizat. Laparoscopia exploratorie permite precizarea și localizarea herniei, după care va fi realizată izolarea și ligatura sacului peritoneal și cura herniei inghinale. Peritonita „de cateter” reprezintă una
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
bărbat, a unui edem important al organelor genitale externe cu scăderea cantității de dializat efluat este urmarea apariției unei hernii inghinale, cu transvazarea lichidului din cavitatea peritoneală, printr-un mecanism nu foarte bine precizat. Laparoscopia exploratorie permite precizarea și localizarea herniei, după care va fi realizată izolarea și ligatura sacului peritoneal și cura herniei inghinale. Peritonita „de cateter” reprezintă una din complicațiile redutabile ale dializei peritoneale continue. Determinată de obicei de către un singur microorganism (S. Aureus, S. epidermitis, Candida Albicans) este
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
dializat efluat este urmarea apariției unei hernii inghinale, cu transvazarea lichidului din cavitatea peritoneală, printr-un mecanism nu foarte bine precizat. Laparoscopia exploratorie permite precizarea și localizarea herniei, după care va fi realizată izolarea și ligatura sacului peritoneal și cura herniei inghinale. Peritonita „de cateter” reprezintă una din complicațiile redutabile ale dializei peritoneale continue. Determinată de obicei de către un singur microorganism (S. Aureus, S. epidermitis, Candida Albicans) este considerată mai degrabă o peritonită primară; frecvența mare a implicării germenilor cutanați sugerează
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.; hernii diafragmatice sau ale peretelui abdominal; hematopoietice: eritrocitoză. Frecvența cu care se întălnesc aceste manifestări în ADPKD este variată în diferite surse și dependentă de preocuparea și posibilitățile de a le pune în evidență, mai ales la pacienți asimptomatici. Deoarece ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferite manifestări ale efectului de masă și compresiei: stomacului (epigastralgii, grețuri, senzație de sațietate), căilor biliare (icter, colestază, colici biliare), venei porte sau venei cave inferioare (hipertensiune portală și ascită, colestază, edeme și tromboze la membrele inferioare); mai pot apărea hernii abdominale și chiar simptome respiratorii (3, 8, 9). Spre deosebire de rinichi, funcția renală este păstrată, chiar în cazurile cele mai evoluate, datorită capacității de regenerare. 4. Complicații Boala polichistică hepatică se poate exprima și prin complicații ale chiștilor (infecții, hemoragii intrachistice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un defect de concentrare care duce la poliurie și polidipsie, dar acest defect este mai caracteristic pentru ARPKD. Manifestările extrarenale ale ADPKD la copil sunt rareori prezente; au fost totuși raportate cazuri de chiști hepatici, anevrisme intracraniene și fibroelastoză endocardică; hernia inguinală a fost semnificativ mai frecventă la copii cu ADPKD comparativ cu cei fără ADPKD din aceleași familii (4). Toate aceste manifestări, atunci când sunt prezente, pot ajuta la diferențierea clinică între ADPKD și ARPKD (7, 15). Analizele de laborator la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
timp, modificările structurale (numărul de chiști, implicarea bilaterală) progresează, dar RFG rămâne normală la toți (4, 9). De aceea, ei vor fi evaluați periodic pentru a stabili prezența hipertensiunii, a anomaliilor cardiace, a chiștilor hepatici sau în alte organe, a herniilor. Nu se va face însă un screening de rutină pentru anevrisme intracraniene, din cauza complicațiilor arteriografiei cerebrale; se vor avea în vedere doar familiile cu istoric pozitiv și se va recurge eventual la RMN. Nu se știe cum evoluează infecțiile urinare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
introdusă intraperitoneal, realizându-se o ascită artificială pe durata tratamentului. Devine, astfel, evident faptul că limitarea volumului intraabdominal prin masele renale mărite de volum are un impact negativ asupra eficienței metodei. în plus, creșterea presiunii intraabdominale ar determina apariția unor hernii abdominale, favorizate și de anomaliile țesutului conjunctiv frecvente în ADPKD (vezi patogenia și manifestările extrarenale). în pofida acestor potențiale dezavantaje, 7-10% din totalul bolnavilor cu rinichi polichistic și IRC folosesc ca metodă de supleere dializa peritoneală. Aproximativ 8% din pacienții aflați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau decât în cazul hemodializei? La bolnavii cu rinichi polichistic și dializă peritoneală este posibilă apariția hemoperitoneului prin ruptura unui chist renal în cavitatea peritoneală, acesta fiind frecvent asociat și cu prezența unei leucocitoze importante (diagnostic diferențial cu carcinomul renal). Herniile (în special ale liniei albe), frecvent asociate, nu afectează semnificativ desfășurarea și eficiența dializei peritoneale (Yamamoto et al. 1992; 1/4 subiecți din cazuistica Centrului de Dializă Iași prezintă hernia liniei albe, fără ca aceasta să reprezinte un impediment pentru efectuarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]