1,662 matches
-
anterioare, de voievozii precedenți și nu de fiii lui Sed Ahmet. Dar, în actul de promisiune a prestării jurămânului feudal, el făgăduiește că va da ajutor în contra prușilor numai 400 de călăreți înzăoați și cu sulițe, iar în contra tătarilor din Hoarda lui Sed Ahmet va pleca cu întreaga cavalerie moldovenească. În ce privește „pe fiii lui Sed Ahmet, odinioară hanul tătarilor, pe care-i avem sau am putea să-i avem - declară Petru Aron - să-i dăm și să-i extrădăm însuși domnului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Ștefan, fiul lui Bogdan al II-lea și prins din față de Hadji Ghirai, hanul Crimeii, Petru Aron a secundat pas cu pas politica lui Cazimir, până acolo încât a trebuit să accepte instalarea la Cetatea Albă a fiului hanului Hoardei de Aur, Kuciuk Mahomed, (1423-1459), care să ia vama principală de 1.000 de mărci de argint anual și să lase libertate deplină negustorilor care vor merge în Tartaria. În privilegiul comercial acordat liovenilor, în 29 iunie 1456, se vede
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR Reinstalarea fiului hanului la Cetatea Albă trebuie pusă în legătură, totuși, mai mult cu ivirea pericolului turcesc și presiunile Înaltei Porți decât ca o consecință a alăturării de politica poloneză. Să nu uităm că, încă înainte de 5 octombrie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de mitropolitul Teoclist și Petru Aron, a hotărât și trimiterea sumei. Situația aceasta a fost moștenită de Ștefan cel Mare. În anul 1459, când Kuciuk Mahomed murea, pentru a lăsa loc lui Ahmed (1459-1481), cel din urmă mare han al Hoardei de Aur, voievodul Moldovei, semnând sub zidurile Hotinului un tratat cu Andrei Androvaz, voievodul Haliciului și Hrițco de Pomorzany, voievodul Podoliei, se angaja să ajute pe regele Poloniei și „contra paganos”, care nu erau decât tătarii din Hoarda de Aur
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
han al Hoardei de Aur, voievodul Moldovei, semnând sub zidurile Hotinului un tratat cu Andrei Androvaz, voievodul Haliciului și Hrițco de Pomorzany, voievodul Podoliei, se angaja să ajute pe regele Poloniei și „contra paganos”, care nu erau decât tătarii din Hoarda de Aur. Aceasta se desprinde lesne dintr-un text din Cronica lui Dlugosz, în care citim că, în 1460, Cazimir, aflat în luptă cu regele Boemiei, cerea ajutor armat lui Hagi Ghirai, hanul Crimeii și lui Ștefan cel Mare. Nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din limba rusă team = mie, făcându-i pe temniki comandanți de o mie și a persistat în greșeala de a socoti pe cel de-al doilea, ulani, un corp special de cavaleriei, în loc de căpetenii nobile mongole, cum erau fiii hanului Hoardei de Aur. Dacă interpretarea noastră este justă, atunci fiii lui Sed-Ahmet erau însoțiți la Curtea din Suceava de generali de corpuri de armată tumeni și de oglanii nobili, membri ai dinastiei Giuci, coborâtori din Gingi-Khan. Aceștia toți nu erau prizonieri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Toktamâș și Kuciuk Mahomed (1423-1459), primul s-a mutat cu ulus-ul său pe Volga, iar cel de al doilea a rămas la Tana din gura Donului (azi, Azov). Venețianul Giosafatto Barbaro, care a urmărit de pe zidurile Tanei deplasarea și stabilirea Hoardei acestuia pe teren, scrie că ea era cam de 300.000 de oameni și se întindea pe o suprafață de vreo 120 de mile. Hoarda de Aur se rupsese, astfel, în două hoarde mari. Una pe Volga sub Ulug Mahomed
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Donului (azi, Azov). Venețianul Giosafatto Barbaro, care a urmărit de pe zidurile Tanei deplasarea și stabilirea Hoardei acestuia pe teren, scrie că ea era cam de 300.000 de oameni și se întindea pe o suprafață de vreo 120 de mile. Hoarda de Aur se rupsese, astfel, în două hoarde mari. Una pe Volga sub Ulug Mahomed, un fiu al lui Toktamâș, întemeietorul banatului Cazanului, cu moștenitorul acestuia, Mahmutek și alta a lui Kuciuk-Mahomed, cu centru la Tana Donului. Fiii acestuia din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmărit de pe zidurile Tanei deplasarea și stabilirea Hoardei acestuia pe teren, scrie că ea era cam de 300.000 de oameni și se întindea pe o suprafață de vreo 120 de mile. Hoarda de Aur se rupsese, astfel, în două hoarde mari. Una pe Volga sub Ulug Mahomed, un fiu al lui Toktamâș, întemeietorul banatului Cazanului, cu moștenitorul acestuia, Mahmutek și alta a lui Kuciuk-Mahomed, cu centru la Tana Donului. Fiii acestuia din urmă, dintre care cel mai proeminent era Ahmed
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
interne, precum și de intervențiile din afară ale Poloniei, Lituaniei, Moscovei și a Înaltei Porți Otomane. Dar, confruntarea știrilor din izvoarele italiene cu cele polone, ruse și lituaniene ne-au dat posibilitatea să reconstituim, în mare, faptele. În restaurarea ordinei în Hoarda de Aur, fiii lui Kuciuk Mahomed au avut de întâmpinat mari dificultăți din partea lui Hagi-Ghirai (1430-1466), aliatul regelui polon și-al lui Ștefan cel Mare. La moartea sa, în 1466, stăpânul Perecopului a lăsat trei fii: Nur-Daulet, Aider și Mengli-Ghirai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al său, care să-l înlocuiască pe Eminek. În căutarea persoanei, Ahmed han l-a descoperit pe Mengli-Ghirai, căruia i-a poruncit să plece la Caffa, pentru a împăca lucrurile împreună cu Mamak. Informat de oamenii săi, despre plângerea consulilor la Hoarda Mare, Eminek Mârza a încercat să se împace cu autoritățile Caffei, punându-le ca principală condiție reîntoarcerea neîntârziată a lui Mengli-Ghirai. Locuitorii Caffei au refuzat însă să mai trateze cu Eminek. De aici avea să înceapă tragedia locuitorilor Caffei. Din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încercat să se împace cu autoritățile Caffei, punându-le ca principală condiție reîntoarcerea neîntârziată a lui Mengli-Ghirai. Locuitorii Caffei au refuzat însă să mai trateze cu Eminek. De aici avea să înceapă tragedia locuitorilor Caffei. Din ordinul lui Ahmet, forțele Hoardei Mari instaurează guvernator al regiunii Campania, cu titlul de Zihi-Gerkes pe Mamak. Acesta depune pe Nur-Daulet, în vara anului 1468, din funcția de han al Crimeii și așează în locul lui pe Mengli-Ghirai. Protectorii Băncii San-Giorgio scriu deja din Genova, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în 7 noiembrie 1468, consulilor din Caffa și se arătau mulțumiți de faptul că Mengli Ghirai „a devenit noul han”, că în această calitate a vizitat Caffa cu întreaga sa curte și cu această ocazie a micșorat tributul. Mișcarea trupelor Hoardei lui Ahmet spre Crimeea a îngrijorat pe Ștefan cel Mare, cu toate că un fiu al hanului era prezent la Cetatea Albă și încasa vama de la 1.000 de mărci în sus, cum am văzut din privilegiile comerciale ale liovenilor. În 28
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
față de sultan, ruga în același timp să fie puși în libertate locuitorii robiți, deoarece „paguba pricinuită Caffei este, totodată, o pagubă pricinuită nouă”. Când și cum a putut fi prădată Caffa numai de un detașament turc, din moment ce era sub protecția Hoardei Mari, nu este greu de aflat, dacă ne gândim că Mamak și toate forțele mongole pe care le avea la dispoziție au plecat să prade Lituania, Polonia și Moldova, în vara anului 1469. Din scrisoarea lui Mengli Ghirai către sultan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a dat ordin ca fiul lui Mamak să fie despicat în patru și a tras în țeapă 99 din soli, lăsând numai pe unul în viață, care, cu urechile și nasul tăiat, să povestească cele văzute reprezentantului marelui han al Hoardei în Crimeea. Analele moldovenești dau și locul bătăliei: la Lipnic, în dumbravă, la obârșia pârâului Ciuhur din ținutul Soroca (azi, în U.R.S.S.). Discuții sunt numai în legătură cu data când a avut loc incursiunea și bătălia. Letopisețul Anonim (zis și de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
atunci ea a fost spre pieirea Caffei. Căci în anul 1474, odată cu dispariția lui Mamak, Eminek, rămânând cel dintâi în familia Sirinilor, a devenit de drept reprezentantul lui Ahmed han ca guvernator al Crimeii. Genovezii, presimțind că noul reprezentant al Hoardei Mari nu putea să uite afronturile suferite în anul 1468, de la autoritățile Caffei și Mengli-Ghirai, se gândiră să contrabalanseze puterea și influența adversarului lor, care era susținut și de turci, prin intrarea în legături de prietenie cu cneazul Moscovei, Ivan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Moscovei, Ivan al III-lea, dar, mai ales, cu marele han de la Tana și cu genovezii. „După ce ne-am sfătuit cu hanul (Mengli-Ghirai) ce ne este prieten - scrie massarul Caffei, Oberto Souarzafico, în 10 februarie 1475, - am trimis sol la Hoarda Mare după Zeitah, fiul fostului han Mamak, sperând să-l înlăturăm astfel pe Eminek”. Planul urzit de genovezi s-a realizat. Un pact de colaborare a fost încheiat între Zeitah, consulii Caffei și Mengli-Ghirai, îndreptat în contra lui Eminek, care a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Acesta și-a găsit salvarea la turci, care tocmai aveau nevoie de un aliat printre tătarii de pe coasta de nord a Mării Negre împotriva Moldovei, după pierderea bătăliei de la Rahova, din 10 ianuarie 1475. În plină ascensiune și sprijinit de forțele Hoardei Mari ca reprezentant al marelui han, Zeitah, fiul lui Mamak, nu a mai voit să-și împartă puterea nici cu Mengli Ghirai, hanul Crimeii, pe care l-a aruncat în închisoarea din Mangop. În dorința de a se răzbuna pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de a deschide, deocamdată în contra Moldovei, un al doilea front a fost realizat. Pus în aplicare sub ochii și cu acordul puțin inteligentului Cazimir al IV-lea, care nu era născut să conducă, el avea să-și dea roadele imediat. Hoarda hanatului Crimeii, de 40.000 de luptători, a atacat Moldova din două direcții, dinspre Răsărit. O coloană de 10.000 de oameni, comandată de Mengli-Ghirai (un tumen-u) a trecut Nistrul, prin vadul de la Tighina, și s-a năpustit asupra ținutului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a trecut Nistru, probabil pe la Vadu-Rașcu, și prin Ștefănești din ținutul Soroca, a pătruns pe văile Flautului și Ciuhurului până la Prut, pe care l-a trecut la Costești, ca să fie oprită la Ștefănești, de pe dreapta Prutului. Vestea intrării unei alte hoarde de tătari în Moldova de Sus a obligat pe Ștefan să mai disloce încă un corp de luptători călări din oastea sa, pentru a stăvili înaintarea acesteia spre Suceava, de unde fugise chiar Doamna, la Hotin. „Deși în așteptarea turcilor la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Zenebec). Unii istorici cred că pătrunderea lui Ahmed han în Perecop ar fi fost pusă la cale de Cazimir. Dar, intervenția marelui han ar fi avut o influență hotărâtoare asupra mersului războiului moldo-turc, dacă ea ar fi fost înainte de plecarea hoardelor Hanatului Crimeii asupra Moldovei. Mai mult chiar, nici victoria, așa de desăvârșită a moldovenilor asupra tătarilor lui Mengli-Ghirai și Eminek nu a schimbat în bine eforturile lui Ștefan cel Mare în încleștarea din 26 iulie 1476, de pe Valea Albă. Rămas
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ceilalți doi fii ai lui Hagi-Ghirai, Nur-Daulet și Aider, au izbutit să fugă la Cracovia, iar Gianibek a nimerit la Moscova, Cazimir nu a luat contra măsuri. Restabilirea lui Mengli Ghirai ca han, sub dominația otomană, în momentul în care Hoarda Mare mergea cu pași mari spre dezagregare, l-a determinat pe Ștefan cel Mare să facă primul pas în recunoașterea superiorității turcești, mai ales după încetarea ostilităților, din ianuarie 1479, dintre turci și venețieni. Atitudinea ostilă a hanului Crimeii față de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ivan al III-lea și Mengli-Ghirai, în primăvara anului 1480, Ștefan cel Mare a trebuit să se orienteze în politica sa alături de hanul Crimeii. În octombrie 1480, când a avut loc bătălia de pe Ugra și Oca dintre moscoviți și tătarii Hoardei Mari, urmată în ianuarie 1481 de surprinderea și asasinarea lui Ahmed, marele han, pe Doneț, Mengli Ghirai, pătrunzând în Polonia, a făcut imposibilă o intervenție a lui Cazimir contra Moscovei. Un rol important în apropierea dintre Ivan al III-lea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu va avea timpul liber, trebuia să trimită pe oamenii săi cu hanul. În virtutea acestei alianțe întărite, de o parte și de alta, prin jurăminte, în anul 1492, Moldova a trebuit să lupte alături de Hanatul Crimeii împotriva Poloniei, Lituaniei și Hoardei Mari. Trimiterea de către Baiazid al II-lea a unui guvernator turc la Perecop, în anul 1494, în persoana fiului minor Muhamed, însoțit de un educator, nu a schimbat cursul politicii lui Mengli-Ghirai, ci numai l-a orientat și supravegheat, ca
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o atenție deosebită în partea a doua a acestei lucrări, sub titlul: Românii și Hanatul Crimeii sub suzeranitatea Înaltei Porți (1492-1792). Pentru moment, remarcăm numai că colaborarea militară moldo-tătară, dintre Ștefan cel Mare și Mengli-Ghirai, a pus capăt definitiv existenței Hoardei de Aur. Cneazul Moscovei, Ivan al III-lea, nu a considerat necesar să contribuie cu oastea sa la operațiile militare împotriva fiilor lui Ahmed han. În 3 martie 1502, el trimitea pe Alexei Zabolotschi în Crimeea să comunice refuzul său
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]