4,284 matches
-
1962 fiind chiar demolat. Începând cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reânființarea așezământului, de această dată cu rang de mănăstire, prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, turnându-se temelia noii biserici mari pe vechiul amplasament și cu același hram, „Nașterea Maicii Domnului“. Aceasta a fost finalizată la 1 iunie 1997, fiind sfințită de către Pimen Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului. Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului. Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la 23 august 1998. Mai întâi a fost însă terminat și sfințit la 8 septembrie 1992 de către Arhiepiscopul Pimen, Paraclisul cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“. Doi ani mai târziu, la 11 septembrie 1994, s-a finalizat pictura acestuia tot de către Nicolae Gavrilean. La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți cu două
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
, comuna Noșlac, județul Alba, datează din anul 1803. În 1856 a fost strămutată în Copand și modificată . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului, român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonală
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Conform tradiției orale, între anii 1377 și 1380, domnită Margareta Mușat, mama voievodului Petru al II-lea Mușat, ar fi ctitorit în Siret o biserică romano-catolică cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. Ea se convertise la catolicism și ar fi ctitorit biserică, pentru a-i servi drept loc de veci. Aici a funcționat între 1371-1434 o episcopie catolică, cu o mănăstire dominicana aferentă. După unele opinii, clădirile mănăstirii
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
stare. Acest cavou nu aparține însă Margaretei Mușat, de religie catolică, deși este sigur că a fost înmormântată la Siret. După cum afirmă istoricul Nicolae Iorga, în perioada anilor 1672-1674, domnitorul Ștefan Petriceicu ar fi construit o biserică ortodoxă, cu același hram că și al bisericii dominicanilor. Domnitorul moldovean a clădit în anul 1673 și Biserica Sfanțul Onufrie din Mănăstioara-Siret, aflată în apropiere. Până în jurul anului 1800, avea un cimitir în curte, acesta fiind mutat atunci în cartierul Ruși. Intrarea în curtea
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
cult ortodox construit în perioada 1855-1858 în cartierul Capu Satului aflat în partea de est a municipiului Câmpulung Moldovenesc din județul Suceava. Edificiul religios se află localizat pe Strada Vasile Cârlova, fiind înconjurat de cimitirul cartierului Capu Satului, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. Anterior, pe locul actualei biserici s-a aflat o altă biserică de lemn, cu același hram, care a fost construită în anul 1751. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
află localizat pe Strada Vasile Cârlova, fiind înconjurat de cimitirul cartierului Capu Satului, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. Anterior, pe locul actualei biserici s-a aflat o altă biserică de lemn, cu același hram, care a fost construită în anul 1751. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Primele case au fost construite în partea de est a orașului actual Câmpulung Moldovenesc, în zona numită Valea Caselor. După cum consemna preotul
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
zonă a fost construită în anul 1751, din inițiativa preotului Petre Șandru, împreună cu vornicul Nicolae Cogălniceanu și cu Grigore Piticar, pe un teren donat de epitropul Vasile Hurghiș. Acest lăcaș de cult era din lemn și avea dimensiuni mici, iar hramul bisericii era „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica este atestată pentru prima dată în diata (testamentul) lui Ion Flam din 1752 prin care acesta își lăsa averea copiilor săi. În acel document se consemnează că unul dintre copii, cu numele de Vasile
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
pictând-o și înzestrând-o cu obiectele de cult necesare, cu sprijinul financiar al enoriașilor și a preotului Axel Baver din Germania. În perioada 2001-2009 preotul Giosan și inginerul Alexandru Șandru-Alboi au construit pe Strada Izvorul Alb o biserică cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, care este filie a Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”. În curtea bisericii, înspre sud-vest, au fost amplasate două cruci de piatră și anume: Biserica este înconjurată de un cimitir vechi. În apropierea absidei altarului se află mormintele unora dintre
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
de cai, 280 de vite cornute mari, 477 de oi și capre. Din anul 1904 : “Holercani sat în jud. Orhei, volostea Criuleni, așezat pe malul Nistrului”. Are 247 de case, cu o populație de 1860 de suflete; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Din acest sat la 18762, au plecat mulți emigranți spre a se stabili în Caucaz, ademeniți de o cîrmuire. La reforma agrara din 1918-1924, țăranii din Holercani au fost împroprietăriți cu cîte 6 ha de
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul Stupinilor”. Localitatea este atestata documentar din anul 1366. Nu departe de localitatea Stupini, în localitatea Păduriș (fosta "Strâmba"), se află Mănăstirea Strâmba, reînființata în 1993, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail”. La 1461 Cuștelnicul, împreună cu alte 220 sate românești impuse cu darea oilor visteriei regale (quinquagesima ovium), este amintit într-o listă ca „census quinquagesimalis Chidethelke”, iar conscripțiile din secolele XVIII și XIX îl prezintă pe confesiunile ortodoxă și
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Biserică Sfanțul Silvestru este un lăcaș de cult ortodox din București, situat pe strada Silvestru, în sectorul 2. Biserică poartă hramul sfanțului Silvestru, papa Romei. Biserică a fost sfințită, în forma ei actuala, în data de 30 septembrie 1907, fiind în prezent, împreună cu turnul cu ceas, monument istoric, cu . Conform pisaniei datate 15 iunie 1743, o biserică mai veche a fost
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
Teoctist a depus în biserică relicvele sfanțului Silvestru, pe care cu o lună înainte le primise în cadrul unei slujbe desfășurate în Catedrală Sân Giovanni în Laterano din Romă. Aici a slujit Părintele Galeriu, din 1974 până la decesul sau, în 2003. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii Domnului, prăznuita la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută în principal pentru cel de-al doilea hram al său, " Sfanțul Silvestru, Episcopul Romei", prăznuit la 2 ianuarie și ale cărui moaște sunt
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
Laterano din Romă. Aici a slujit Părintele Galeriu, din 1974 până la decesul sau, în 2003. Hramul principal al bisericii este Adormirea Maicii Domnului, prăznuita la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută în principal pentru cel de-al doilea hram al său, " Sfanțul Silvestru, Episcopul Romei", prăznuit la 2 ianuarie și ale cărui moaște sunt păstrate aici. În urma unei vizite ecumenice din octombrie 2002, efectuate la Sfanțul Scaun de către P.F.P Patriarh Teoctist, au fost aduse fragmente din moaștele Sfanțului
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
cimitirul Bisericii Banu din Iași. Retras la Țigănești după o candidatură nereușită la domnia Principatului Moldovei, Costache Conachi a modernizat conacul boieresc (în perioada 1839-1841) construind și o poartă triumfală în stil neogotic. Tot atunci a construit o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", probabil în locul alteia mai vechi. Fiica lui Costache Conachi, Cocuța, s-a căsătorit la Țigănești, la 2 iunie 1846, cu grecul Nicolae Vogoride (fiul lui Ștefan Vogoride, fost caimacam și capuchehaie a Moldovei la Constantinopol), viitor caimacam al
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
km2, populația 1734 locuitori români, relig. gr. or.; sunt și câțiva germani de religie evanghelică. Cuprinde pe lângă vatra satului și ferma Seci. Este așezată lângă drumul distr. Suceava-Gurahumora. Are o școală populară cu trei clase și o biserică parohială cu hramul Nașterea Maicii Domnului, de care ține biserica filială din Vorniceni (sau Tolova Mică). A fost dăruită de fiii lui Dragoș-Vodă (incorect, fiind vorba de Drăgoi, fiul Vasutcăi, strănepot marelui pan Drăgoi, n.n., de monahul Teodosie și de sora sa Eudochia
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
se află în localitatea Șirineasa, județul Vâlcea și are hramul „Sf. Nicolae”. După datele mai vechi, lăcașul ar fi ctitorira domnească a lui Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria, de la anul 7202 al erei bizantine. Conform pisaniei, biserica a fost refăcută din temelii între anii 1883-1887, prin primarul Nicolae
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
bizantine, 1694 al erei noastre. Moșia împreună cu biserica au fost în anul următor închinate metoc Mănăstirii Horezu după cum spune documentul de danie: "„Și iară să fie sfintei mănăstiri metohul de la Șirineasa ot sud Vâlcea, cu casele și cu biserica, cinstind hramul Sf. Nicolae, cu pivnița și cu jicnița și cu două roate de moară și cu o dârstă în apa Luncavățului, care și acestea le-au făcut părintele Ion; iar moșia Șirineasa este dată de Domnia mea sfântei mănăstiri”". Din structura
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
sate ale comunei și anume în 1968. În satul Muntenești există și funcționează cea mai veche biserică din comună construită din lemn în anul 1785 de ieromonahii: Avram, Lupu, Ghenadie și Dorofteiu și a fost declarată monument istoric. Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Prima școală din Muntenești a început să funcționeze (în local închiriat)din anul 1922 avându-l ca prim învățător pe Ștefan Șendrea. Din 1935 și până în 1950 (când a fost mutat pe criterii politice la
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”, este un lăcaș de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi orașul) Broșteni aflat în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învățat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
a începerii lucrărilor anul 1765. Edificiul a fost ridicat din lemn de brad și tisă de către locuitorii satului Broșteni, ajutați fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni și Neagra. Biserica a fost construită pe locul uneia mai vechi și a primit hramul "Sfântul Nicolae" (sărbătorit la data de 6 decembrie). Meșterii au fost frații Petru și Ioniță Erei, aduși din Bucovina. Pe ancadramentul pridvorului se descifrează, fragmentar, o inscripție în lemn care amintește de numele meșterilor: "„Să se știe că această sfântă
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
de către meșteri lemnari. Atestarea lăcașului se documentează printr-o însemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos a filelor Cazaniei (București, 1786): "„...Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani și s-au dat la biserica din Broșteni, unde se prăznuiește hramul sfântului ierarhul Necolai, unde și preot dintăieș-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când s-au făcut biserica din Broșteni la acest văleat 7286 (1778)”." Tradiția locală vorbește de un haiduc pe
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]