131,805 matches
-
mintea cititorului este o viziune asupra istoriei. Nu personaje, întîmplări sau cine știe ce efecte artistice. Practic, Dan Stanca ajunge pe un alt drum (prin intermediul prozei) la unele dintre concluziile lui Horia-Roman Patapievici din Omul recent sau Ovidiu Hurduzeu din Sclavii fericiți. Ideea romanului este aceea că istoria civilizației umane se dezvoltă în formă de cerc. De aceea, cu cît avansăm mai repede (în plan tehnologic, dar nu numai), nu facem decît să involuăm spre zorii civilizației umane. Drumul spre piatră continuă în
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
cînd toți cei care găsiseră încă un drum împotriva răului veniseră la întîlnirea cu norul de lumină ce trecea pe atunci deasupra capetelor lor după ce, înaintea nașterii fiecăruia din cei prezenți acolo, străbătuse pentru o fracțiune pîntecele matern" (p. 216). Ideile expuse de Dan Stanca în Drumul spre piatră sînt la fel de grave și actuale ca și cele din cărțile lui Patapievici sau Hurduzeu. Impactul lor public a fost însă mult mai mic. Situație cu atît mai paradoxală cu cît, înainte de a
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
de duminică". Deci vizibilitatea sa a fost net superioară majorității producțiilor autohtone ale genului. Cum se explică atunci tăcerea din jurul acestei cărți? Cred că Dan Stanca și-a ales un vehicul greșit pentru a răspîndi în lume foarte incitantele sale idei. Eficiența ar fi fost alta dacă autorul ar fi optat pentru calea mai directă și mai nesofisticată a eseului pur și simplu. Romanul presupune o altă grilă de lectură decît eseul. Tehnicile narative și stilistice, specifice romanului, îmbracă ideile într-
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
sale idei. Eficiența ar fi fost alta dacă autorul ar fi optat pentru calea mai directă și mai nesofisticată a eseului pur și simplu. Romanul presupune o altă grilă de lectură decît eseul. Tehnicile narative și stilistice, specifice romanului, îmbracă ideile într-o anumită prolixitate. Pe alocuri ele devin dificil de urmărit și de interpretat din cauza excesului de cuvinte și a permanentului balans între planul realist și cel fantastic. Narațiunea are regulile ei care, obligatoriu, produc o oarecare disipare a spațiului
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
balans între planul realist și cel fantastic. Narațiunea are regulile ei care, obligatoriu, produc o oarecare disipare a spațiului ideatic în teritoriul mult mai vast al epicului. Or miza principală a cărții lui Dan Stanca stă tocmai în concentrarea de idei. Drumul spre piatră este o carte care ar trebui să suscite vii dispute în mediul intelectual de la noi. Nu atît ca roman, cît ca viziune asupra istoriei. Dan Stanca, Drumul spre piatră, Editura Fundației PRO, București, 2002, 284 pag.
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
subminate, pînă acum, de tot felul de "disfuncționalități" de producție? Ei bine, nu contează harababura, important e ca filmările să continue, chiar și fără racorduri de costum, sau de machiaj, sau de decor, sau chiar de actori!...Ș.a.m.d.... Ideea de la care a plecat Ovidiu Georgescu e aceea că "un film nu se face în primul rînd cu bani" ( e și primul punct al unui "Manifest" din 13 puncte, zis, auto-ironic, "Concesia"... Punctul 13 e "Filmați, băieți, numai filmați!". Cine
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
negre, dar nu numai " în splendoarea și mizeria lumii interlope; Gabriela Crișu (Mira) e o minoră din Republica Moldova, sedusă de un gangster (Marius Bodochi, remarcabil în imaginea cruzimii bonome) și sechestrată la București, cale de nouă luni... Cea mai inspirată idee a filmului e teribilul "malentendu" dintre povestea de dragoste a unei fete (care trăiește "în alt film"!) și povestea de supraviețuire în stil "3 păzește" (care e a lumii din jur)! Cea mai strălucitoare idee regizorală a filmului e montarea
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
nouă luni... Cea mai inspirată idee a filmului e teribilul "malentendu" dintre povestea de dragoste a unei fete (care trăiește "în alt film"!) și povestea de supraviețuire în stil "3 păzește" (care e a lumii din jur)! Cea mai strălucitoare idee regizorală a filmului e montarea aceleiași scene (prima întîlnire El-Ea, la fereastra unui tren), văzută din unghiuri diferite, în momente diferite, cu sensuri diferite, cu efecte diferite. Iar cea mai izbutită secvență rămîne, cred, plimbarea fetei cu "bodyguard" prin piață
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
imagine majoră, care mi-a fixat spectacolul în memorie, este spațiul în sine, spațiu în care toată povestea spusă sau nespusă a lui Iov cel dușmănit și persecutat își găsește coordonatele vizuale și emoționale într-o manieră impresionantă, marcantă pentru ideea lui Măniuțiu. Spectatorii sînt invitați pe scenă " ca de multe ori la montările regizorului din ultimul timp. Doar cincizeci și șase au acces la o singură reprezentație. Cincizeci și șase de martori ai chinului lui Iov și ai experimentului său
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
a trecut vreodată prin cap să imagineze că în secolul următor, în anul 2003, drumul Brașov-București se va face tot în 3 ore bătute pe muchie. Nimeni dintre cei care scriau anual compunerea despre România în 2000 n-a avut ideea să descrie o lume perfect analogă, în trăsăturile ei esențiale, cu cea în care trăiam atunci și poate că, în vocabularul critic cu care eram învățați să vorbim, colegii ar fi spus imediat că o asemnea compunere "nu corespunde titlului
Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14089_a_15414]
-
acele gloabe ideologice n-ar continua să ridice și astăzi spre izvoarele secate ale finanțărilor de la Ministerul Culturii fliturile lor veșnic însetate. Scriind prea mult despre propagandiștii cu penelul, condeiul, portativul sau coardele vocale există riscul de a crea o idee falsă: și anume, că oricine îngenunchia în fața dictaturii era plătit din gros. Partea tragi-comică e că mulți o făceau pe degeaba! Amatori roși de ambiție, psihopați capabili să rimeze perfect pe orice temă se mulțumeau și cu o carte de
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
acest comentariu, războiul e abia la început. Cei doi și-au făcut cîteva apariții, unele doar la telefon, și au putut fi chestionați de speakerii din studioul Antenei 1 asupra evenimentelor de la fața locului. Ne-am făcut și noi o idee de importanța și calitatea informațiilor furnizate de ei. Dacă am înțeles bine, au transmis prin intermediul unui car de televiziune spaniol. Cel puțin la început, lui Adelin i-a fost sigilat telefonul mobil de către autoritățile irakiene, așa că trebuia să fie sunat
Prea mici pentru un război atît de mare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14096_a_15421]
-
stau vrăbii-ngrozite. Mâzgălituri la margine de istorie 1. Tot ce avem la îndemână sunt câteva fragmente: osul maxilarului unui preistoric, un ciudat sarcasm dinspre Versailles și pintenii pierduți ai sufletului lumii. Din toate acestea urmează să creăm coeziunea - Răstorn ideea lui Hölderlin: omul este o uriașă ciornă. 2. Da, recunosc. Am numit prezentul o așezare rurală care capătă sens numai în funcție de locul ei în imperiu. Cuvântul, însă, e azvârlit înapoi plin de sânge: "Sens?" Între mine și pedagogie totul s-
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
real. Începînd cu jurnalele timpurii și mergînd pînă la producția dramatică și memorialistica tîrzie, el concepe istoria ca pe o devalorizare și prăbușire necurmată, ca o zonă a conformismelor care impietează grav asupra creației, un paradis a rebours al "biruinței ideilor primite". Între istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să privească istoria altfel, împotriva biruinței ei, împotriva ei. Elita este antiistorică. Istoria este plebee, este politică, este masă cîștigată, este prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei. Tot
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
este, Milton, în Areopagitica, în anul 1644, scriere tălmăcită de Mirabeau în ajunul revoluției franceze cu titlul direct, politic incendiar, Despre libertatea presei, avea să lase pe cerul întunecat al Europei, însemnată cu litere de foc, fraza: Libera comunicare a ideilor și părerilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului; orice cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să tipărească în mod liber. Lucru petrecut tot în Anglia, întregind astfel Magna Carta Apud Domine 1215. În această vreme
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
mie foșnește-mi niște parai sau euro, că pe-astea le citesc din prima..." Atenție bancheri de la BNR! V-ați gîndit să-l imprimați pe nenea Iancu pe bancnota de un milion, pardon de treizeci de parai? Ar fi o idee. v Revedem INTERVALUL brașovean (nr. 19, 2002), după oarece timp. Un număr despre Meseria de scriitor așa cum e privită ea dinspre masteranzi de la Literatură și comunicare, Litere, Universitatea Transilvania: o meserie, dacă nu pentru toți desuetă, în orice caz, nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
prisma postumelor, mai dense liric, dar mai neglijente formal. Dar dacă Bacovia e, în același timp ori în "evoluția" operei sale, cîte ceva din toate? Și dacă Eminescu e multiplu? Modernismul este acela care a pariat pe însușirea dominantă, refuzînd ideea că poeții, romancierii ori criticii însiși pot fi neunitari, contradictorii, adică neidentici cu ei însiși în toate aspectele ori etapele operei lor. Astăzi ne întrebăm dacă nu cumva o astfel de însușire unică este o simplă iluzie a lecturii la
Conul și piramida by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14129_a_15454]
-
Negoițescu la mijlocul secolului XX, deși poezia lui este, cuvînt cu cuvînt, riguros aceeași. Chiar faptul că Maiorescu n-a găsit de cuviință să citească poeziile rămase în manuscris, încredințîndu-le Bibliotecii Academiei, spune mult: criticul junimist își făcea despre poet o idee diferită de a noastră, împărtășită în generația următoare de Ibrăileanu și definitiv caducă abia o dată cu ediția Perpessicius. Destulă vreme a părut normal să vrei să-l prinzi pe poet în insectarul istoriei literare folosind un singur ac. E nevoie, cu
Conul și piramida by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14129_a_15454]
-
Tehnica nerepetării și a nedatării. Strategia lirică a implicării și detașării de poeții generației, procesul depoetizării poeziei. Definirea poemului creat de un liric "inventiv cu acces la metafizică", în stare să scrie rupându-se de tradiția poeziei bine scrise. Combate ideea strângerii interpretării poeziei la dimensiunile unui pat al lui Procust al delimitării modelor și al pregnanței timpului istoric. Este ceea ce numește Eugen Simion labilitatea interpretării dintre "impiegații de mișcare" și "procurorii morali" ai literaturii. Două praguri semnificative. refața este analiză
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
mereu de fratele mai mare George, care s-a și îngrijit să i-o publice. De aici îi conturează portretul, nu ferindu-l de indiscreția ochiului criticii, ci alegându-i cu știința echilibrului calitatea interlocutorului, conjuncția preocupărilor distincte cu ordinea ideilor constituite într-o scenografie de la imagini gingaș capricioase la un sistem de alcătuiri complicate și totuși atât de familiare ale înțelegerii sufletului. Eugen Simion are astfel toate elementele alcătuirii biografiei lui Marin Sorescu, traducând exact din datele pe care le
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
început ofensiva împotriva paturilor de spital, care ar fi prea numeroase, dar și împotriva spitalelor aflate în imobile revendicabile. În Ministerul Educației, a anunțat dna Ecaterina Andronescu, se va umbla la organigramă. Ministerul condus de dl Octav Cozmîncă frisonează la ideea regiunilor administrative. Justiția dnei Stănoiu pare și ea cuprinsă de chinurile unei faceri venite cam din senin. La Privatizare și nu numai se vorbește de concedieri de la firme ale statului: în jur de 20.000 de persoane ar urma să
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
Dicționarului limbajului poetic eminescian (avem în vedere aici proiectul în ansamblul său, celelalte volume aflîndu-se în etapa pregătirii pentru tipar și urmînd să apară în cursul acestui an) au înregistrat toate unitățile lexicale, din întreaga creație eminesciană, avînd ca argument ideea că fiecare cuvînt aparținînd limbajului poetic construiește o altă semnificație decît în limba neutră. Distincția limbă-instrument de comunicare/limbă poetică, pe care se fundamentează întregul proiect, reface în planul analizei semantice opoziția fenomenal vs. esențial: cuvîntul poetic "recuperează esențialul limbii
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
tăcută o vreme, fără a înceta să mă privească. Era în privirea ei o răutate studiată și o crispare voită, impusă de febră și de sîngele chinuit care, în decursul relației noastre avea să mă tulbure mai mult decît însăși ideea că mă puteam molipsi... Deodată păru foarte obosită, închise ochii și suspină încet de parcă s-ar fi temut să nu-și facă singură rău. I-am spus atunci: - Finito mi-a dat asta pentru tine " i-am întins agrafele și
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
odios prin care dușmanii lui (de obicei imaginari) se întreceau în a-i pune la cale distrugerea. Criticul nu era decît instrumentul servil al mizerabilei cauze. Părerea lui nici nu conta, luată în sine. Conta ce se ascundea în spatele ei. Ideea de a fi scris o carte proastă n-avea nici o șansă să-i treacă scriitorului prin minte. Recenzentul era, el, incapabil să înțeleagă cartea. N-avea gust, instrucție, caracter. Și se mai și lăsa manipulat. Călinescu schița acestui scriitor paranoic
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
demența lui Ceaușescu. Etichetat — în funcție de moment și necesități — când nebun, când țigan, când spion ruso-maghiaro-americano-israelian, când hoț și bețiv, când impostor și escroc, Mircea Dinescu se așază firesc, și astăzi, pe lista celor vizați spre grabnică exterminare. Întrupare a însăși ideii de libertate, Mircea Dinescu e bârna din ochiul puterii smintite și nesătule care nu visează decât la imnuri pe o singură voce (PSD) și la balade pe mai multe țevi de mitralieră (PRM). Cât despre Horia-Roman Patapieivci, ce să mai
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]