15,885 matches
-
primejdios. Cu sprijinul generos al lui Alexandru Rosetti, în 1962 am fost angajat la Centrul de Fonetică, unde făceam lingvistică și stilistică structurală. Scopul acestor discipline era introducerea unei metodologii strict științifice în domeniul umanist și, cîtă vreme alternativa era ideologia oficială, mi se părea mai igienic să examinez structuri lingvistice decît să aplic politica partidului în literatură. Peste puțin timp însă, în 1965, într-un moment în care atmosfera culturală se destinsese, l-am cunoscut pe Mihai Șora, cu care
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
8%", a spus Szasz Jeno. El a adăugat că, în cadrul noului partid, care nu va avea denumirea de UDMR, "nici simbolul vechi de lalea stilizată", fiecare dintre formațiunile politice componente ar urma să funcționeze ca o platformă politică, cu propria ideologie.
Maghiarii vor să strângă rândurile. Vezi propunerea liderului PCM () [Corola-journal/Journalistic/42212_a_43537]
-
prețioase, nu numai pentru istoria literaturii, ci și pentru istoria rezistenței anticomuniste a intelectualilor români. Codul lor etic s-a aflat de la început în antiteză cu marxism-leninismul primitiv. Într-o Capitală culturală în care știința și arta erau zdrobite de ideologie, marile spirite se căutau și se susțineau prin forța solidarității. În interogatoriul din 10 iulie 1958, profesorul Alexandru Mironescu, fost membru al P.D.S. - Titel Petrescu, pentru a-l menaja pe Voiculescu, nu-l amintește ca făcând parte între 1946 și
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
liberală, sunt pentru mai multă Europă, susțin o Europă a diversității, sunt convinsă că împreună vom fi mai puternici. Dar nu vom fi, doamnă, mai puternici printr-un partizanat politic manifest, nu vom fi niciodată mai puternici dacă ne privilegiem ideologiile și familiile politice. Vom fi mai puternici, doamnă Reding atunci când vom ști ce înseamnă diversitate culturală, când vom cunoaște ceva despre țările pe care le judecăm, când le vom respecta tradițiile și mai ales când vom respecta principiile fundamentale ale
Norica Nicolai, reproșuri la Reding: Intervenția brutală în statul român a dezbinat oamenii () [Corola-journal/Journalistic/42364_a_43689]
-
de a plagia anticipat. Spusă de Mihai Zamfir istoria literaturii noastre e o poveste pe care o citesc cu plăcere chiar și unde nu sunt de acord cu el. Mă întreb dacă plăcerea asta nu i-ar putea îmblânzi pe ideologii tineri care susțin că o istorie a literaturii nu numai că nu se mai poate scrie, dar nici n-ar mai trebui încercat. Revista propune o temă: cum îl citim astăzi pe Caragiale. Eu îl citesc ca de când mă știu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
Iar ca introducere, publică în numărul 451 (din 4-10 octombrie) un editorial al lui Andrei Pleșu intitulat Educația religioasă, care conține idei ce merită să fie ținute minte: „Aud mereu că prin educația religioasă din școală, se inculcă «victimelor» o «ideologie» gata făcută, pentru care nu li s-a dat șansa liberei alegeri. E un principiu pedagogic aiuritor. Dacă toți copiii ar fi invitați să aleagă «liber» între școală și joacă. Probabil că majoritatea ar alege joaca. Cum de nu se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
solitudinii. Iar ultimele cincizeci de pagini ale volumului, dedicate prietenilor apropiați (printre ei și Leon Volovici, Vladimir Tismăneanu, Dan Pavel, Stelian Tănase, Iordan Chimet, Sorin Antohi etc.), merită a fi reținute. Cartea se încheie, totuși, sub semnul prieteniei de dincolo de ideologii. La sfârșitul acestei expuneri, să consemnăm și o întrebare, pe care Marino și-a dorit-o retorică și pe care și-o adresează pentru a-și justifica ideea de cedare în fața sistemului, de colaborare cu dușmanul: „Cine poate fi «erou
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
sau fără știință de carte, complexă sau simplă, modernă sau arhaică, în care să lipsească vreuna dintre aceste două dimensiuni. Lucrurile la care am fost martori în secolul al XX-lea au reprezentat încercări de substituție a religiei cu alte ideologii care ar putea fi considerate religii”, p. 24. Cît privește istoria - tot ceea ce putem afirma în legătură cu faza ei postmodernă în care ne aflăm este că ea s-a născut curînd după anul 1960, că s-a afirmat mai întîi în
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
de cleptomanie filozofică. O singură voce mai temperată a remarcat existența unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ochii la situațiile similare detectabile în operele gânditorilor „progresiști“ sau ale celor care au pactizat cu regimul comunist. Învinuirile aduse Profesorului sunt, așadar, întreținute și alimentate de motivații politice, nu de exigențe academice. În perioada comunistă, când critica era subordonată ideologiei, nu s-a simțit nevoia de a trece de la stadiul acuzației la cel al demonstrației. Abia când examenul critic a reintrat în drepturi, după decembrie 1989, au apărut și cercetătorii pe care îi invitase Eliade cu o jumătate de secol
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
metafizică din anul universitar 1928-1929. Peste puțin timp, în conferința Creațiune și păcat, va da acestei poziții o întemeiere teologică. Nae Ionescu observă că idealul creativist derivă din analogia pe care omul o stabilește între sine și Creator. La baza ideologiei muncii, a activismului, a creației, stă concepția că, pentru Dumnezeu, actul gândirii echivalează cu actul creației. Dumnezeu însă creează din nimic, în timp ce omul creează dintr-o materie preexistentă, independentă de el. Prin urmare, acțiunea creatoare a omului e îngrădită de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut. Suveran față de natură, supus Divinității, nemuritor și liber prin depășirea extramundană a
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
încadrată într-o altă colecție de proză scurtă, intitulată Bliss, după un alt text esențial al lui Katherine Mansfield), în 1921 Hortensiei Papadat-Bengescu îi apărea volumul Femeia în fața oglinzii, cel mai reprezentativ pentru proza sa scurtă, atât de „bogat în ideologia sa pasională“. Fără a fi știut una de existența celeilalte, cele două scriitoare puneau bazele modernismului literar prin proza lor analitică, puternic psihologizată, îndreptându-se, în cazul Hortensiei Papadat Bengescu, către introspecția riguroasă, iar în cel al lui Katherine Mansfield
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
femeie explică în mare parte însușirile operei sale" 1920). Lovinescu: "Din eternul feminin, scriitoarea desprinde momente ce tulbură și amețesc" 1919). Tudor Vianu trece de la diferența specifică la genul proxim încă din titlul articolului dedicat scriitoarei în Sburătorul, 1919: O ideologie feminină noua feminitate. Iorga face drumul invers, îi concede autoarei-femeie că se ridică "mult peste nivelul scrisului feminin". Nu lipsesc, în epocă, atacurile violente, generate de idei preconcepute, cum se întâmplă cu articolul plin de aluzii extraliterare al lui Tudor
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și modul defectuos de configurare a politicilor publice cu grave consecințe de ordin medical și social. Comunismul a adus o schimbare semnificativă în privința poziției femeii în societățile din țările centraleuropene, în România, în particular. Întemeindu-și, cel puțin la origine, ideologia condiției feminine pe temele egalității complete a sexelor, pe independența economică a femeilor față de bărbați, pe dezvoltarea statutului de „tovarăși de muncă și de viață” pentru femei și bărbați, sprijinul statului în creșterea copiilor, industrializarea muncii casnice, educație egală, participarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
femeilor la viața politică, regimurile comuniste din Europa au practicat, după modelul legislației sovietice, un aliaj caracteristic de permisivitate remarcabilă în ce privește avorturile și divorțul și de reprimare brutală a oricărei sexualități alternative sau deviante. Comunismul românesc a început cu aceeași ideologie a emancipării femeii, a eroinizării celor care practicau profesii tradițional masculine, de la siderurgie și munca în subteran la chirurgie și științe experimentale, cu legalizarea avortului în 1957 și facilitarea divorțului, dar a sfârșit cu o ideologie conservator-materialistă în care construcția
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a început cu aceeași ideologie a emancipării femeii, a eroinizării celor care practicau profesii tradițional masculine, de la siderurgie și munca în subteran la chirurgie și științe experimentale, cu legalizarea avortului în 1957 și facilitarea divorțului, dar a sfârșit cu o ideologie conservator-materialistă în care construcția femeii noi, cu dimensiunile preponderent profesionale și angajată politic, se estompează în favoarea celei materne, a stereotipului „mamăviață-pace”, respectiv a maternității în favoarea statului. De la imaginea femeilor direct implicate în schimbarea vieții proprii, voluntare și puternice, femei care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
prin controlul fertilității. Adoptarea decretului nr.770 din 29 septembrie 1966, pentru reglementarea întreruperilor de sarcină a reprezentat momentul de debut al politicii pronataliste în România și momentul de ruptură față de legislația similară din Europa centrală și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care provoca „declinul mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina patrimoniul „partidului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a celor ce proveneau din rândul minorităților naționale, dar și a celor de origine română. Partidul comunist a pretins că deține mijloace de rezolvare definitivă a problemelor „naționalităților conlocuitoare” și a raporturilor dintre acestea și majoritatea românească, dar, în realitate, ideologia „omului nou” nu includea soluții de prezervare a identității naționale a minorităților și a drepturilor acestora. Construcția partid-statnațiune trebuia să asimileze și să uniformizeze tot ceea ce era diferit de națiunea care era „română” și „comunistă”, iar „unitatea națională” trebuia cimentată
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
capacitatea de a gândi, crea și produce liber a membrilor societății. În 1989, ca peste tot în Europa de Est, și în România, bazele totalitarismului comunist au dispărut: partidul unic și monopolul exercitat de acesta asupra vieții politice și a societății civile, ideologia leninist-stalinistă impusă riguros și acoperind toate aspectele esențiale ale vieții colective, controlul omniprezent al aparatului politic și al sistemului polițienesc, arbitrariul, forța, teroarea fizică și psihologică, privilegiile nomenclaturii, interzicerea dreptului de exprimare liberă și de a forma organizații diferite de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
copii ("pentru copii și tineret"!?) a devenit, în ultimii șaptezeci de ani, "Cenușăreasa" literaturii române, înainte de toate pentru că aici s-a văzut de către autoritățile vechiului regim segmentul "formativ și educativ", cel prin care se vehiculau, în mințile primitoare a toate, ideologii găunoase, false personalități adorate în versuri șchioape, precepte morale, dragostea de muncă, de țară, partid și conducător, într-un cuvînt, nu erau puțini cei care credeau că, în acest fel și prin această modalitate, ar putea fi puse bazele construirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Turturică!) și cu obișnuitele „tăieri” de cuvinte și propoziții „interpretabile”. Pandelică, în realitate colonelul Pandele, îl arestase în 1952 pe colegul său de clasă (Gh. Cahu), care înțelegea să uzeze deă libertatea cuvântului, dar nu de aceea mult clamată de ideologii noului „regim de democrație populară”: spui numai ce este permis de „dictatura proletariatului”! Narațiunile excluse din sumarul cărții Ioana din primăvară de cenzorul plătit de Consiliul Culturii (Mihai Ungheanu) „văd lumina tiparului” abia acum, odată cu reeditarea ultimelor trei titluri mai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de cocotologie, Editura Institutul European, Iași, 2011. Traducere și note de Carmen Bulzan, cu o prefață de Teodor Dima. 2 Teoria geniului, a cărui paternitate o datorăm lui Schopenhauer, este acceptată de Nietzsche în concepția sa despre supraom, apoi de ideologia nazistă a superiorității rasei. 3 "Eu însă vă spun: oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de judecată; și cel ce-i va zice fratelui său: Netrebnicule!, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cel ce-i zice
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
simțirii, perfecțiunii execuției. După moartea lui Pericle, Atena se vede din nou prinsă în iureșul războaielor; pe acest fundal, viața socială va suferi și ea importante modificări. Sofocle, care are acum 70 de ani, asistă îngrozit la impunerea unei noi ideologii, care afirmă primatul individului asupra colectivității, lăsând drum liber ambițiilor și capriciilor personale (această nouă mentalitate va fi subtil reflectată în Electraă. Bătrânul dramaturg se gândește tot mai mult la Pericle, la vremurile glorioase când se simțea parte integrantă a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]