1,506 matches
-
Omagiu Rabinului / 11 Kitch de Murinia / 15 "Cazul Patapievici" și avitaminoza noastră culturală / 19 O adunare de bețivani patrioți / 23 Un om ocupat / 27 Tânăr și înfășurat în pixeli / 33 Circ mult cu pâine puțină / 39 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare / 43 Puțină politică și multe sentimente personale / 47 Marele beneficiu al dosariadei / 51 Emblema iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
blind prea fierbinte ca să ai curajul să-l iei în mâini, fie și ca să-l muți de colo-colo sau să-l arăți lumii. Pentru mine una, acest rabi există. Din fericire, încă există. El se numește Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, aș putea liniștită să spun numele doar unuia dintre ei, al ei, fiindcă ea este cea care-mi răspunde la telefon. Ori de câte ori nu mai pricep nimic, dar nimic, dintr-o situație sau întâmplare (petrecută de cele mai multe ori în paradoxala, niciodată
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să mai mușcăm din pâinea puțină care ne mai rămâne, după ce contribuim conștiincios și neîntrebați de nimeni la acele lefuri. Fotbalul, tema noastră de vară, e o distracție nevinovată, copilărească pe lângă periodica mare bălăcăreală. Iulie, 2006 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare La Virgil Ierunca nimeni nu se mai poate gândi separat. Nici măcar când își aniversează ziua de naștere, pe care, în afara unor cu totul improbabile excepții, fiecare o aniversăm singuri. Numai pe Virgil Ierunca nu ni-l putem închipui
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
puțină care ne mai rămâne, după ce contribuim conștiincios și neîntrebați de nimeni la acele lefuri. Fotbalul, tema noastră de vară, e o distracție nevinovată, copilărească pe lângă periodica mare bălăcăreală. Iulie, 2006 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare La Virgil Ierunca nimeni nu se mai poate gândi separat. Nici măcar când își aniversează ziua de naștere, pe care, în afara unor cu totul improbabile excepții, fiecare o aniversăm singuri. Numai pe Virgil Ierunca nu ni-l putem închipui decât ca parte indisociabilă din
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
2006 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare La Virgil Ierunca nimeni nu se mai poate gândi separat. Nici măcar când își aniversează ziua de naștere, pe care, în afara unor cu totul improbabile excepții, fiecare o aniversăm singuri. Numai pe Virgil Ierunca nu ni-l putem închipui decât ca parte indisociabilă din cuplul pe care îl alcătuiește cu soția lui, Monica Lovinescu. Se știe doar în cercuri restrînse despre el că foarte curând după 1946, când a părăsit România, devenise redactor cultural
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
destin, asemenea iubiri sunt atât de rare încât minunea lor merită contemplată ca atare și nimic altceva. Din ultima lor vizită în România, în primăvara anului 1997, lumea literară și prietenii își amintesc, la o lansare de carte, un Virgil Ierunca pierdut, absent, mut, refractar oricărei comunicări și întorcând spatele camerelor de luat vederi și aparatelor de fotografiat, care-l surprindeau pentru prima dată singur. Cu o zi înainte, când sosiseră în țară pentru o vizită de trei săptămâni, Monica Lovinescu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sosiseră în țară pentru o vizită de trei săptămâni, Monica Lovinescu zăbovise mai mult decât trebuia în preajma porții cu aparate electronice de detecție din aeroport și acestea în dereglaseră pacemakerul. Se afla acum sub supravegherea cardiologilor români, iar pe Virgil Ierunca nu-l mai interesa din mulțimea adunată să-l întâlnească, măcar pe el, din recepția care urma, din ziariștii, reportofoanele, camerele lor de luat vederi, absolut nimeni și nimic. Nimic nici din Bucureștiul care i se păruse întotdeauna și i
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ar fi aflat sub supravegherea sigură a medicului ei curant. Darul cel mai neprețuit pe care viața mi l-a făcut în ultimii șaisprezece ani, când mi-a făcut multe daruri, a fost prietenia Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, și bucuria de a le fi în preajmă în repetate rânduri. Mâncam deseori împreună la restaurantul chinezesc din preajma locuinței lor din rue François Pinton, iar când erau amândoi în formă mai bună, ne îndepărtam și mâncam italienește la câteva străzi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
râzând admirativ și mândră în același timp de umorul cu totul special al lui Virgil.Un umor lipsit de emfază, participativ, de licean, rămas tânăr, rămas intact până acum, la optzeci și șase de ani. La mulți ani, iubite Virgil Ierunca! August 2006 Puțină politică și multe sentimente personale Cele mai ascultate voci independente din presa românească, scrisă și audio-vizuală de azi și, dacă ne luăm după sondajele de opinie, cele mai populare, au în comun, pe lângă alte trăsături apte să
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Și nu doar fiindcă și-a început cu tam-tam o campanie de demascări, publicând o listă de jurnaliști de verificat de către CNSAS, adică suspecți de a fi colaborat cu Securitatea în care figurează, vigilence oblige, și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Omului de la Ziua, pe numele lui Victor Roncea, cu gluma lui atât de enormă, încât se vede clar că țințește orice altceva decât "asanarea morală" clamată, anume vreun post de trimis special, corespondent de ceva în Parlamentul european, i-l
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
oricând și-n zilele noastre, tocmai grație acestei excluderi din bibliografia temei, care-l face practic necunoscut. Tot Monicăi Lovinescu (Jurnal, 1993) îi datorez informația că mai există un român care l-a citit și admirat, în afară de ea, de Virgil Ierunca și de mine (în ce mă privește, la indicația lor expresă): Toader Paleologu, care a și dorit să-l cunoască, în 1993, cu doi ani înainte ca marele marginalizat să moară neobservat, la aproape nouăzeci, în 1995 (era născut în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
voi trăi, rostite de vocea irepetabilului miracol uman care a fost Monica Lovinescu: intolerabil și colosal. Intolerabile erau în ochii ei minciuna, tirania, trădarea, moartea în închisoare a mamei ei și, din douăzeci și trei septembrie 2006, absența lui Virgil Ierunca. Colosal era în ochii ei orice gest în apărarea celor persecutați și orice alăturare de cuvinte inspirată în plămada căreia intra criteriul moral. Colosal era Bukovski, colosal fusese cândva "zekul paradigmatic", Soljenițîn. Colosal era devotamentul dincolo de mormânt al Nadejdei Mandelștam
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
determine să-i spună la despărțire lui Bujor Nedelcovici, un "Doamne ajută", neverosimil în rostirea agnosticei care a fost, cu regret, întreaga viață. Ca Ion Barbu, care i-a lăsat în prag un tricou cu un poem al lui Virgil Ierunca în chiar dimineața când acesta pleca spre a nu se mai întoarce vreodată acasă. Și ca Elena Bulai care-mi spune, nu în ziar sau pe forum, ci mie "îi mulțumesc lui Dumnezeu că ne-a dat-o." Au iubit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a țintuit-o la pat, a rămas cu totul, cu sufletul ei mare, cu trupul ei mic, în ghearele acelui adversar. Singură cu propriul ei coșmar. Intolerabil. La care, din septembrie 2006 s-a mai adăugat unul, dispariția lui Virgil Ierunca. Cât de repede i se smulgea din gheare, imediat ce îi dădeai o cauză pentru care să lupte, era măsura eroismului ei, al sfințeniei ei laice, cum spunea Camus. Când am anunțat-o în urmă cu câteva luni, nu ca să-i
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mai bună decît propria noastră iubire de noi. Fiindcă era o iubire exigentă, necomplezentă cu lașitățile, vanitățile, trufiile și lăcomiile noaste. Acum un an și câteva luni (septembrie 2006), în ziua când la spitalul Tenon, din Paris, se stingea Virgil Ierunca, murea la București, la aceeași vârstă cu el, un foarte popular actor. Ore în șir, am văzut hazoase și calde evocări ale actorului pe televiziunile publice. Despre Virgil Ierunca, câteva scurte și ambarasate știri. Nu s-au găsit cinci-șase intelectuali
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în ziua când la spitalul Tenon, din Paris, se stingea Virgil Ierunca, murea la București, la aceeași vârstă cu el, un foarte popular actor. Ore în șir, am văzut hazoase și calde evocări ale actorului pe televiziunile publice. Despre Virgil Ierunca, câteva scurte și ambarasate știri. Nu s-au găsit cinci-șase intelectuali să stea la taifas ore și ore despre poetul, polemistul, gazetarul și întemeietorul de reviste românești, omul care fusese Virgil Ierunca. Ieri când fără să simțim, moartea ei ne
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
evocări ale actorului pe televiziunile publice. Despre Virgil Ierunca, câteva scurte și ambarasate știri. Nu s-au găsit cinci-șase intelectuali să stea la taifas ore și ore despre poetul, polemistul, gazetarul și întemeietorul de reviste românești, omul care fusese Virgil Ierunca. Ieri când fără să simțim, moartea ei ne îndolia ca popor, nu doar ca indivizi, pe mine și pe dvs. cititorii acestui omagiu, pe televiziunea națională, nefericita emisiune de la orele serii, care avea drept temă "eroi au fost eroi sunt
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
n-o plângem deci pe Monica Lovinescu, ci pe noi, imaturi, orfani, bezmetici și orbi care slăvind-o din vârful buzelor pe ea, ne slăvim pe noi. Nouă plecarea ei, la un an și șase luni după plecarea lui Virgil Ierunca, ne lasă inimile cernite. Pe ea, cea plecată la începutul Săptămânii Patimilor, Dumnezeu s-o odihnească! Observatorul cultural, nr. 420/21, 24 aprilie 2008 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
români nu au avut avantajul unei tradiții solide pe care s-o destabilizeze. Nu este uitată și o figură de obicei trecută cu vederea atunci când este invocată avangarda: Victor Valeriu Martinescu care publică în „Caete de dor“, revista lui Virgil Ierunca, texte anticompromis. Autorul se afla în România în momentul publicării și va plăti cu închisoarea îndrăzneala de a fi afirmat spiritul antitotalitarist prin excelență pe care trebuie să-l apere fiecare avangardist. „Gestul lui Marinescu, explică Gulea, este oricum singular
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Horujenco, Constantin, Justiție criminală, Editura Arionda, Galați, 2001. Houston, James G., Correctional Management, Nelson Hall Publishers, 1999. Hyest, Jean-Jacques, Cabanel Guy-Pierre, Prison: un humiliation pour la République, Raport al Senatului Franței, 2000, http://www.senat.fr/rap/l99-449/l99-449.html. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990. Jacquard, Albert, Un monde sans prisons?, Éditions du Seuil, Paris, 1993. Jackson, B., Leurs prisons, Éditions Plon, Paris, 1975. Johns Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1998. Johnson, Paula C., Inner Lives: Profiles
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ion Rațiu, România de astăzi. Comunism sau independență, Londra, 1975; Ghiță Ionescu, Comunismul în România, Londra/New York, 1980; Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini pînă în zilele noastre, New York, 1982; Dumitru Bacu, Pitești. Centrul de reeducare studențească, Paris, 1984; Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești, Radio Europa Liberă, 1975; Grigore Dumitrescu, Demascarea, München, 1978; Paul Goma, Patimile după Pitești, Radio Europa Liberă, 1978; Paul Goma, Gherla, Paris, 1989; Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Paris, 1978. 265 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am fost de acord cu el, când s-a hotărât să cedeze. I-am spus că sunt sigur că, în calitate de scriitor, nu putea face rău și că n-are decât să scrie un minimum indispensabil. Mai târziu, am aflat de la Ierunci* că a fost dintre cei mai rezistenți, la început. După aceea, a sărit peste cal, așa cum a făcut și Cioculescu. În orice caz, colaborarea i-a adus mari avantaje, printre care și mai multe călătorii. După cum am spus, Costache Bursan
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
răsuna aceeaș sfîntă treime de atribute caracteristice unui adevărat și trainic progres: etnicul - eticul - esteticul, acestea două din urmă numai în funcție de cel dintîiu". Preocupările etice și estetice vor fi, în perioada postbelică, cadrul în care își vor susține afirmațiile Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, ultima cu esteticele consacrate la Europa liberă. Istoricul literar crede că, astăzi - și sînt convins că este un astăzi mereu valabil - mai mult ca oricînd se impun atitudini nete, cu evitarea oricărei tranzacții de conștiință. Într-o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lege și ș șoarecele de zăpadă (Microtus nivalis ulpius). Lumea păsărilor este foarte variată, regiunea fiind bogată în păduri. O deosebită importanță prezint prezint prezint prezintă cocoșul de munte (Tetrao urogallus) și cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix). Dintre celelalte amintim: ierunca (Tetrastes bonasia), fâsa de munte (Anthus spinoletta), cinteza alpină ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gai ( (Montifringilla nivalis), vânturelul (Falco tinnunculus), gaița de munte (Nucifraga caryocatactes), ș șorecarul comun (Buteo buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de nimeni altul decît Mircea Vulcănescu. Un proiect care a eșuat, numai că, printr-o compensație a istoriei, avem astăzi, extinse și dense, reflecțiile nu doar sociologice 28 ale celui ce întruchipează figura părintelui risipitor (formularea este a lui Virgil Ierunca) al generației lui Eliade. "Regiunea de existență" a generației S-a spus, pe bună dreptate, că eseurile lui Vulcănescu pe tema generației sau a tinerei generații constituie un "program teoretic și existențial"29. Generația, și ea un concept ambiguu, are
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]