1,391 matches
-
30. Zona Botoșanilor nu a fost însă doar leagănul localismului creator, în sensul explorării temelor și valorilor locale. În județul învecinat - Dorohoi, în 1928, un grup de scriitori evrei pune bazele revistei avangardiste Unu. Sașa Pană, Stephan Roll, Ion Călugăru, Ilarie Voronca și alți colaboratori decid spargerea tiparelor și revoluționarea creației prin renunțarea la conservatorism și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
versuri sau fragmente în proză, studii sau cronici. Numărul revistei din 1933 le dedică un articol, listând numele doamnelor și domnișoarelor, precum și titlurile publicațiilor acestora. În deceniile interbelice au semnat: Oltea I. Nistor - traduceri, studii și cronici, Felicia Brătianu - proză, Ilaria Gheorghian - traducere, Maria Cunțan - versuri, Virginia Tomescu-Scrocco - eseuri, Gina Sandri - versuri, Venera Cl. Isopescu - traducere, Viorica Lăzărescu - versuri, Karolina V. M. Șesan - traduceri, Ada Colnicu - proză, Lilly Bulandra - versuri, Areta Vitencu - versuri, Carmen Sylva Isopescu - versuri, Lya Nella - versuri, Aspazia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s-au pronunțat pentru Arghezi: E. Lovinescu, Paul Zarifopol, Perpessicius, Șerban Cioculescu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Mihai Ralea, Tudor Vianu, G. Ibrăileanu (în două articole publicate postumă, B. Fundoianu, Felix Aderca, Ion Pillat, Al. A. Philippide, F. Brunea-Fox, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. De cealaltă parte a baricadei s-au aflat Mihail Dragomirescu, N. Iorga, G. Bogdan-Duică, Ion Barbu, N. Crainic, Const. D. Ionescu, Agatha Grigorescu-Bacovia, M. R. Paraschivescu. D. Caracostea, Octav Șuluțiu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ultimii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fruntea sus, sub steagul său. Cultura, În principiu, Își află În epocă o largă susținere. Organe de presă ca Săptămâna muncii intelectuale și artistice (1924), condusă de Camil Petrescu (având printre colaboratori pe Paul Zarifopol, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Ilarie Voronca ș.a.) propunându-și armonizarea intereselor intelectualilor În numele unui ideal de cultură și civilizație, cer sacrificii pentru cultura națională, „care, ea, are sens”. În același spirit apare, ani În șir, Societatea de mâine (1924-1945), revistă Îmbrățișând o sferă mai largă
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
să mă chinui așa până după Sfântul Dumitru"; ratarea momentului prielnic presupune așteptarea unui alt moment când ard comorile, iar Sf. Dumitru este unul dintre acestea. În termenii hermeneuticii lui Eliade, situația este aceea a unei "realități epifanice" pe care Ilaria încearcă să o rezolve, mințind că a găsit comoara în noaptea de Sfânta Maria, "dar n-a apucat s-o dezgroape pentru că până să vină Lixandru cu târnăcopul, comoara s-a afundat ca o săgeată, adânc, în pământ"500. Dacă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a afundat ca o săgeată, adânc, în pământ"500. Dacă semnele ("afundarea", ascunderea) corespund mitologiei comorilor, momentul - sărbătoarea Sfintei Maria - deși sacru, nu este unul al "arderii" comorilor. Substituirea căldării cu aur din visul Moșului cu ulcica de galbeni a Ilariei atrage blestemul: Moșu moare neîmpăcat, iar Ilaria și von Baltasar își găsesc sfârșitul lângă șanțurile proaspăt săpate. Numele personajului feminin, Ilaria, reproduce nume personal grecesc Hiláros, cu "semnificație transparentă" (adj. hilarós, "vesel, plăcut"); preluat și de romani, Hilárius, corespunde adjectivului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pământ"500. Dacă semnele ("afundarea", ascunderea) corespund mitologiei comorilor, momentul - sărbătoarea Sfintei Maria - deși sacru, nu este unul al "arderii" comorilor. Substituirea căldării cu aur din visul Moșului cu ulcica de galbeni a Ilariei atrage blestemul: Moșu moare neîmpăcat, iar Ilaria și von Baltasar își găsesc sfârșitul lângă șanțurile proaspăt săpate. Numele personajului feminin, Ilaria, reproduce nume personal grecesc Hiláros, cu "semnificație transparentă" (adj. hilarós, "vesel, plăcut"); preluat și de romani, Hilárius, corespunde adjectivului hilaris (hilarus), "bucuros, vesel", adaptare a grecescului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sacru, nu este unul al "arderii" comorilor. Substituirea căldării cu aur din visul Moșului cu ulcica de galbeni a Ilariei atrage blestemul: Moșu moare neîmpăcat, iar Ilaria și von Baltasar își găsesc sfârșitul lângă șanțurile proaspăt săpate. Numele personajului feminin, Ilaria, reproduce nume personal grecesc Hiláros, cu "semnificație transparentă" (adj. hilarós, "vesel, plăcut"); preluat și de romani, Hilárius, corespunde adjectivului hilaris (hilarus), "bucuros, vesel", adaptare a grecescului Hilários501: în casa Grecului pe care îl slujise mulți ani, ea aduce veselia, de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tradusă decât în termenii unei mitologii populare 503) are presentimentul morții și cere să fie îngropată cu "rochia asta, cu salbă și mărgele"504. Von Baltasar intuiește că numele nu îi redă esența/ființa tragică de Antigonă sau de Cordelie: "Ilaria (...) E un nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă"505. Von Baltasar, dușmanul de război, poetul-locotenent are o apetență manifestă pentru mitologie: "nu-mi plac șanțurile. Au ceva sinistru și inutil, și poate chiar diavolesc. Nu mi-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Zalmoxis) retras - după o mie de ani cât "a rămas cu voi" - în peștera lui. Într-o scenă dramatică, Moșu se ridică de pe patul morții și, sprijinindu-se de un toiag cercetează locul comorii - același loc unde sunt împușcați Ilaria și von Baltasar ("Spunea că ăsta e locul..."514). În această imagine zguduitoare, toiagul este semn al puterii supraumane, metonimie a arborelui cosmic (axis mundi) sau a arborelui vieții 515 (vezi supra, analiza la Ghicitor în pietre), din aceeași serie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
face parte din categoria inițiaților: ei cunosc acest loc, topos sacru, locul de unde s-a început săpatul și unde se află comoara. Este locul pe care vor muri Moșu (după ce, într-un gest de recunoaștere, "pipăie" locul), von Baltasar și Ilaria. 4.9. În curte la Dionis: În căutarea numelui pierdut "[...] cred că, în anumite momente istorice, o anumită activitate culturală - și în mod deosebit literatura, arta - constituie o armă, un instrument politic. Mă gândesc la acțiunea poemelor lui Pușkin... Fără
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pornind de la ideea onomasticii ca mijloc de interpretarea a textului (Jean Ntakirutimana). În universul ficțional eliadesc, un univers al non-arbitrarului lingvistic în care numele este model al ființei, onomaturgul fixează numele potrivite adevărului lucrurilor, ousiei. Von Baltasar intuiește că numele Ilariei (adj. hilarós, "vesel) nu îi redă esența/ființa tragică de Antigonă sau de Cordelie: "E un nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă" (Șanțurile). Mavrodin remarcă nepotrivirea dintre numele Ilenei și ființa ei (Nuntă în Cer). Asemănarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
umbră - în lumina neobișnuitului / 87. Ce dă transparența / 93. Epifania ca dia-fanie / 95 • Dan Botta. Despre sufletul poemului. Diafanul ca unduire / 101. Khôra sau ovalul inimii / 105. Cerul, formă a inaparentului / 110 • Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca / 116 • Vasile Voiculescu. Cine duce cerul mai departe. A treia lume: splendoarea dintre lumi / 126. Inima prin care se vede cerul / 134. În numele iubirii: căderea în forma de sus / 144 • Dimitrie Stelaru. Reversul dezvăluit / 148 • Nichita Stănescu. Patru ipostaze
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca Se știe că, potrivit lui Henry Corbin, obiectul percepției imaginative (sau imaginante) este cu totul diferit de cel al imaginarului, căci aici imaginalul perceput nu mai este un obiect imaginar opus altuia real, ci tocmai realul simbolizant al unui simbolizat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginaire et l'imaginal, conferință susținută la Colloque du Symbolisme, Paris, 1964, publicată în Cahiers internationaux du symbolisme 6, Bruxelles, 1964, în Henry Corbin, Face de Dieu, face de l'homme. Herméneutique et soufisme, Flammarion, Paris, 1983, p. 25). 2 Ilarie Voronca, Patmos și alte șase poeme, Editura Vremea, București, 1933, pp. 41-42 (ediție din care cităm în continuare). 3 "Nu mai există/ "Aproape" sau "Departe". Dar stăm pe o fâșie/ Invizibilă" (XXI. Ultima ușă a vorbelor, în ed. cit., p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
perioadă mai lungă de slujire într-o mănăstire creștin-ortodoxă din China, se întorsese în patrie și se retrăsese în liniștea Peșterilor acestei lavre. Lui i se adaugă apoi, „mai-marele pictorilor de icoane ”, Theoctist, și îngrijitorul livezii de lângă peșterile îndepărtate, părintele Ilarie, precum și alți trei schimonahi, care își impun de bunăvoie niște canoane, greu de imaginat în mijlocul acelei păci adânci, evocate cu doar câteva pagini mai devreme. Unul dintre nevoitori poartă de mai bine de patruzeci de ani o cămașă de sârmă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prințul Al. știrbei, Gr. Păucescu. Toți oamenii aceștia, tineri sau bătrâni, în număr de 25, plus cei mai bătrâni, ca Lascăr Catargiu și generalul Ion Florescu, plus liberalii disidenți coalizați cu conservatorii cari erau: Gheorghe Vernescu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg, Ilarie Isvoranu, G. Dem. Teodorescu, Nicolae Fleva etc. etc. au trecut prin numeroasele guverne conserva toare. Afară, bineînțeles, de Al. Djuvara și V.G. Morțun, cari au fost numai miniștri liberali și afară de Pache Protopopescu și de Gheorghe Panu, cari n-au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și-n acel loc Ionesi Vespazian și-a ridicat o vilă măreață, demnă de poziția sa în centru satului. Alt vecin ne-a fost Ion Lavric (Bodașca) factorul satului. Acesta stătea destul de bine în gospodărie și avea numai doi copii: Ilarie și Aspazia. Fetița a decedat la vârsta școlară, îmbolnăvindu-se de plămâni. Ilarie (finul mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de poziția sa în centru satului. Alt vecin ne-a fost Ion Lavric (Bodașca) factorul satului. Acesta stătea destul de bine în gospodărie și avea numai doi copii: Ilarie și Aspazia. Fetița a decedat la vârsta școlară, îmbolnăvindu-se de plămâni. Ilarie (finul mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de care aparține și Costișa, devenită sat. Factorul pleca în fiecare dimineață, în zori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiecare dimineață, în zori, cu căruța proprie la Dornești, să ducă și să aducă "poșta". Nevasta sa, prima a decedat și s-a recăsătorit cu Reveca, cu care a avut și copiii. Erau de mare omenie și săritori la nevoie. Ilarie locuiește acum în fosta noastră casă părintească, care s-a revândut de trei ori. Are și dânsul doi copii: Dan, medic stomatolog la Rădăuți, cu cabinet propriu, iar sora lui este jurnalistă. Verona Grigoraș, era sora factorului, căsătorită cu Serafim
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
învățătoare Pascari (Cazacu) Viorica, învățătoare Lavric (Vasilovschi) Răduța, institutor Lungu (Iacoviță) Oltea, asistent medical Iacoviță Luminița, medic Iacoviță Daniel, inginer Lavric (Cepuc) Oltea, contabil Viforeanu Alexandru, inginer Viforeanu Coca, ingineră Viforeanu Aurelia, învățătoare Ili Răduța, inginer Grigoraș Aurel, inginer zootehnist Ilarie Lavric, tehnician, vicepreședinte, Consiliul popular, Fătăuții-Noi (operator chimist) Burciu Gheorghe, tehnician Lungu Dragoș, inginer proiectant Lungu Arcadie, tehnician agricol Cernovschi Arcadie, învățător Grigoraș Elena, profesoară de biologie Grigoraș Margalina, asistentă medicală Vespasian Lungu, pictor Cernovschi Trandafira, învățătoare Drehuță Elena, educatoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
persoană demnă de mult respect, în sat. Elisabeta Năstase, învățătoare timp de câteva decenii, mamă devotată a trei copii (toți cu studii superioare) a contribuit în mare măsură la propășirea satului, în care a văzut pentru întâia oară lumina zilei. Ilarie Lavric, tehnician agricol, a funcționat multă vreme și ca viceprimar al comunei Frătăuții Noi, sătenii punându-și mari speranțe în posibilitățile sale intelectuale și de bun manager. Ion Filipciuc, profesor, doctor în filologie, scriitor renumit la nivel național, fondator al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Maria Isopescu (învățătoare), Elena Drehuță (învățătoare), Titi Repta (inginer), Nastasi Zina (avocat), Costiuc Cornel (profesor), Pamfil Popescu, Bumbu I, Modest Cazacu (învățător), Aurel Cazacu (învățător, director), Viorica Pascari (învățător), Oltea Lungu (Iacoviță, asistent medical), Luminița Iacoviță (medic), Daniel Iacoviță (inginer), Ilarie Lavric (tehnician chimist), Oltea Lavric (Cepuc) (contabil), Răduța Ili (inginer), Sextilia Isopescu (inginer piscicol), Areta Isopescu (învățător). Lista lor ar putea continua și înainte și înapoi în timp, fără a greși cu ceva. Vespasian Lungu grafician, membru al U.A.P.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-l zi de zi, o întreagă viață. Familia lor a fost și a rămas un exemplu de conviețuire demnă și cinstită, Ion și-a prețuit soția până în ultimul ceas al existenței sale (1987). Reveca a fost binecuvântată cu doi copii: Ilarie și Aspazia, pe care, împreună cu Ion, i-au crescut și educat cu multă dragoste și înțelegere. Reveca s a stins din viață la 2 iulie 2006, într-o minunată zi de cuptor. Destinul a vrut ca fiica Aspazia să-și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și înțelegere. Reveca s a stins din viață la 2 iulie 2006, într-o minunată zi de cuptor. Destinul a vrut ca fiica Aspazia să-și părăsească familia și colegii de școală la numai 11 ani, trecând în lumea veșniciei. Ilarie a rămas unicul fiu al familiei factorului poștal Ion Lavric și al Revecăi. A apărut pe lume în data 27 iunie 1948, în mijlocul unei veri minunate, exact după al treilea cântat al cocoșului ce anunța predarea zilei de 26 iunie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]