9,028 matches
-
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) - secțiunea 4 și ale art. 22 - secțiunea 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ileana Voichița Cisteian și Gabriel Ioan Bucur cu ocazia soluționării cererii de recurs formulate de autorii excepției împotriva sentinței prin care le-a fost respinsă cererea de anulare a unui act administrativ. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ileana Voichița Cisteian și Gabriel Ioan Bucur în Dosarul nr. 4.849/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 17 alin. (2) și cele ale art. 22 din capitolul VIII din
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Laura-Mihaela Ivanovici - președintele Secției I civile Marian Budă - președintele Secției a II-a civile Mariana Constantinescu - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secția I civilă Ileana Ruxandra Tirică - judecător la Secția I civilă Adina Georgeta Ponea - judecător la Secția I civilă Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secția I civilă Eugenia Pușcașiu - judecător la Secția I civilă Rodica Zaharia - judecător la Secția a II-a civilă Petronela
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
de lege care urmărește să condiționeze contribuția americană la ONU pentru a forța organizația internațională să-și reformeze modul său de finanțare. Reprezentanții au aprobat inițiativa legislativă cu 23 de voturi pentru și 15 împotrivă, inforemază . Documentul inițiat de republicana Ileana Ros-Lehtinen, președinta comisiei, cere ca finanțarea ONU să fie făcută pe bază de voluntariat, statele membre alegând astfel proiectele pe care doresc să le finanțeze. Proiectul precizează că, fără o reformă din partea ONU în următorii doi ani, Statele Unite și-ar
Aleşii americani vor să condiţioneze contribuţia financiară la ONU () [Corola-journal/Journalistic/59456_a_60781]
-
să fie aprobat de plenul Camerei Reprezentanților. În Senat, unde democrații sunt majoritari, este de presupus că va întâmpina o opoziție mai largă decât în Cameră, dominată de republicani. Administrația de la Casa Albă se opune, de asemenea, proiectului de lege. Ileana Ros-Lehtinen a afirmat joi că a primit o scrisoare în acest sens din partea secretarului de stat Hillary Clinton.
Aleşii americani vor să condiţioneze contribuţia financiară la ONU () [Corola-journal/Journalistic/59456_a_60781]
-
învățământ interbelic! Da! Ați putut citi și ferme declarații ale mele în acest sens. Am avut profesoare excelente și nu cred că doar la acel Liceu, zis «de cartier» deși era situat pe Calea Rahovei, dar nu departe de Tribunal, «Domnița Ileana», unde profesoara de «Română» nu era o excepție, deși aceasta fusese Alexandrina Mititelu, devenită mai târziu lectoră la Padova, unde este și înmormântată. Dar educația interbelică în ansamblu a fost o binefacere pentru România, ca rezultat al vechii Legi Haret
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
el are în Timișoara, cel puțin în rândul generației sale, imaginea unui boem dedicat total artei, vorbindu-se într-un fel misterios despre el. Am recapitulat de pe site câteva opinii ale unor critici consacrați, cum ar fi Alexandra Titu ori Ileana Pintilie. Alexandra Titu concepe un text evaziv, nu vrea să se pronunțe tranșant și înțeleg că ar avea niște rezerve, pe care le culegem de sub primul strat al textului critic. În fine, Ileana Pintilie nu se exprimă în legătură cu pictura sa
Abator sau loc de sacrificiu? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5729_a_7054]
-
consacrați, cum ar fi Alexandra Titu ori Ileana Pintilie. Alexandra Titu concepe un text evaziv, nu vrea să se pronunțe tranșant și înțeleg că ar avea niște rezerve, pe care le culegem de sub primul strat al textului critic. În fine, Ileana Pintilie nu se exprimă în legătură cu pictura sa - cel puțin așa am dedus din textele care mi-au parvenit de pe net -, dar analizează foarte eficient, cu o expresie mai mult decât binevoitoare, fotografiile artistice realizate de Fikl. Am încercat să ne
Abator sau loc de sacrificiu? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5729_a_7054]
-
mai sus. Probabil i-a rămas în minte celebra lucrare a lui Rembrandt Jupuirea boului, unde desfășurarea cromatică adâncește ipostazele unui sacrificiu inițiatic, dar strălucirea cărnii elimină orice abordare vulgarizatoare. Despre celălalt Gheorghe Fikl, cel din fotografii, criticul de artă Ileana Pintilie crede că acesta și-a descoperit un fel de ținut al său și trimite explicit cu gândul la Macondo al lui Gabriel Garcia Marquez, deși, nouă ni se pare că fotografiile trimit mai degrabă la pictorii ruși, de dinainte de
Abator sau loc de sacrificiu? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5729_a_7054]
-
ratându-și concediile și probabil și ocaziile de a cunoaște după divorț un alt bărbat, de a-și relua viața în mod firesc. În viața Feliciei nu se simte prezența altui bărbat decât soțul ei, pe care familia, doamna Mateescu (Ileana Cernat) și domnul Mateescu (Vasile Mentzel), îl cunoaște și-l tratează cu un respect ceremonios. Sora Feliciei, Iulia, (Ilinca Anghelescu) este suficient de detașată, neobosidu-se să-și mai camufleze dezinteresul uriaș față de sora ei. În parte din cauza indeciziei sale, Felicia
Felicia, în cele din urmă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6232_a_7557]
-
că, recent, o importantă Asociație ne-a acordat onoarea ca Memoria să fie declarată «Revista anului 2009» ne cicatrizează rănile și totodată ne justifică strădaniile de-a lungul a două decenii." Cronicarul a reținut din sumar documentatul studiu semnat de Ileana Mateescu și intitulat „Doi partizani aflați în viață: Nicolae Ciurică și Petre Duicu", care înfățișează peripețiile și dramele prin care au trecut cei doi. Că mai sunt în viață astfel de oameni și că nici o autoritate oficială nu simte nevoia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6235_a_7560]
-
Cosmin Ciotloș Nu cred să existe vreo carte a Ilenei Mălăn-cioiu (antologică ori inedită) care să-mi fi scăpat. Pe câteva le-am descoperit, adolescent fiind, în rafturile părinților. Ce nu era acolo, dintre aparițiile mai vechi, am reușit să reconstitui singur în timp din anticariate ori din colecțiile bibliotecilor
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
de sub tipar. Citit pe nerăsuflate, dialogul acesta mă contraria. Nu înțelegeam de ce anume, cu atât mai mult cu cât, știindu-i versurile pe dinafară, ardeam de curiozitate să urmăresc confesiunea unei asemenea poete, care nu se sfiește de nimic. Conștiința Ilenei Mălăncioiu, credeam eu, e egal repartizată în tot ce scrie (aici nu greșeam) și fără scăderi de interes (aici mă tem că mă cam luase valul). Și, trebuie s-o spun, coautorul cărții, Daniel Cristea-Enache, n-avea nici o vină pentru
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
aici nu greșeam) și fără scăderi de interes (aici mă tem că mă cam luase valul). Și, trebuie s-o spun, coautorul cărții, Daniel Cristea-Enache, n-avea nici o vină pentru impresia mea mai degrabă nefavorabilă. Pur și simplu, obișnuit ca Ileana Mălăncioiu să aibă mereu dreptate, uitam că în literatură mai contează și ambalajul. Între volumele de poezie, oricare dintre ele, și cele de publicistică, tot oricare, diferența e netă, fără ca la mijloc să fie vreo formă de mistificare sau de
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
de mistificare sau de compromis. Unele fascinează și tulbură, celelalte, ca un făcut, nu impun. M-am bucurat să comentez în România literară, acum câțiva ani, antologia de la Corint, Urcarea muntelui, prefațată de Eugen Negrici, fiindcă mi-o restituia pe Ileana Mălăncioiu așa cum o știam, ca voce inconfundabilă și inclementă cu cele de aici și cu cele de dincolo. De aceea, am ezitat să scriu despre recent apărutele Exerciții de supraviețuire, o carte care pune laolaltă o sumă de interviuri și
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
dialoguri interioare axate pe aceleași idei și obsesii. Dacă nu ar fi cartea mea și ar trebui să mă pronunț cu privire la ea, aș zice că e un alt recurs la memorie." (p. 394) Tocmai! Sunt, în discursul de aici al Ilenei Mălăncioiu, puține, foarte puține reflecții cu adevărat noi. Cele mai multe, se regăsesc, în alte formulări, în volumul sus amintit. Aprofundarea câtorva dintre ele (atunci când chiar e vorba de aprofundare) nu schimbă prea mult senzația de déjà lu. Mai mult, spre deosebire de autenticul
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
amintit. Aprofundarea câtorva dintre ele (atunci când chiar e vorba de aprofundare) nu schimbă prea mult senzația de déjà lu. Mai mult, spre deosebire de autenticul Recurs la memorie, unele întrebări le repetă pe altele, semn că nu toți partenerii de discuție ai Ilenei Mălăncioiu s-au documentat cum se cuvine. Problema e însă alta: că, în asemenea cazuri, nici răspunsurile nu variază prea tare. Și nu e prea plăcută constatarea că, de exemplu, un epitet referitor la un critic care s-a arătat
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
Nu e singurul motiv pentru care Exercițiile de supraviețuire mi s-au părut neinteresante. (Din păcate, acesta e cuvântul.) Până la urmă, nu m-ar fi deranjat să-mi împrospătez memoria. Ce mă surprinde însă e cât de firavă e, la Ileana Mălăncioiu, granița dintre intransigență și maliție. Destule din adversitățile ei, pe care n-are nici o rezervă în a le proclama, au resort exclusiv umoral. Sigur, nu-mi fac speranțe că un scriitor, oricât de valoros și de civilizat, va judeca
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
un piedestal etic, asemenea mici ciupeli de breaslă sună de o mie de ori mai nepotrivit decât la oricare altul. Într-un articol intitulat De ce îi scria Brumaru lui Raicu (referitor la frumoasele relecturi cu adresă din Cerșetorul de cafea), Ileana Mălăncioiu începe prin a-l pune la punct, într-un chip nu tocmai onorabil, pe Mircea Cărtărescu. Nu fiindcă De ce iubim femeile ar fi dezamăgit-o estetic, ci pentru că într-un paragraf de acolo a regăsit o împrejurare la care
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
mult înainte de discuția cu Pacepa. În altă parte, cartea lipsită de măsură a Doinei Jela despre Monica Lovinescu primește, într-adevăr, ceea ce merită, însă tot de pe o poziție îngustă, ultragiat personală. De neînțeles găsesc că sunt situațiile în care tocmai Ilenei Mălăncioiu, pentru care tragicul nu pare să aibă taine, îi scapă afirmații de un cinism involuntar. Amintin-du-și, împreună cu Lucia Negoiță, de momentul primei lor întâlniri, în Amfiteatrul Odobescu din Facultatea de Litere, pune un accent în plus, care dă pe
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
și domnilor din București." (p. 272) Aplicat, însă destul de confuz, e eseul dedicat lui Emil Ivănescu (fratele genial, sinucis cu program, la doar 22 de ani, al poetului Mircea Ivănescu) cu prilejul apariției volumului Artistul și Moartea, în 2006. Culmea, Ileana Mălăncioiu insistă aici nu asupra laturii de melodramă a acestei, până la urmă, drame (se știe, suicidul a fost amânat cu o săptămână, spre liniștea apropiaților, de dragul unei audiții muzicale), ci asupra literaturii din cele câteva bucăți care au rămas de la
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
Cosmin Ciotloș Față de aceea a Ilenei Mălăncioiu (despre care am scris în urmă cu două săptămâni), publicistica lui Matei Vișniec e cât se poate de agreabilă. Nu pentru că, vezi Doamne, autorul s-ar fi lăsat atras de subiecte facile, de prim plan, în dauna subiectelor cu
O viață de om by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6147_a_7472]
-
final să facă un clasament cu cei mai îndreptățiți scriitori români de a intra sub cupola Academiei. Cronicarul redă primele 10 locuri din cele 134 câte rezultă din însumarea rezultatelor: Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Eugen Negrici, Mircea Martin, Ion Pop, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Balotă, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu și Paul Goma. Dar ce dăunează anchetei este că intenția ei nobilă cade în derizoriu din cauza caracterului de referendum. Elita celor care chiar merită să fie academicieni e înecată de pletora „egalitaristă”, de-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
17) mai 1909. 14. Lucian Boia, „Germanofilii”, Ed. Humanitas, București, 2009, p. 309. 15. Ioan Bulei, Viața în vremea lui Carol I, Ed. Tritonic, București, 2005, pp. 138- 139. 16. A se vedea și interesanta trecere în revistă făcută de Ileana Florea, în Ioan Slavici - un spirit european, „Studii de știință și cultură”, IV, nr. 4 (15), decembrie 2008. 17. Ioan Slavici, Amintiri, Închisorile mele, Lumea prin care am trecut, Ed. Albatros, București, 1998, p. 139. 18. În I. E. Torouțiu, Studii
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Adina Dinițoiu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Chifu, Radu Pavel Gheo, Gheorghe Mocuța. Vladimir Tismăneanu este prezent și cu un remarcabil articol despre istoria noastră recentă intitulat „Un călău stalinist în fruntea «Securității poporului»” (cazul Pantiușa Bodnarenko). Un amplu dialog realizează Ileana Pintilie cu pictorul Constantin Flondor, sărbătorit la împlinirea a 75 de ani. Cronica teatrală a Mirelei Sandu consemnează „unul din evenimentele majore ale acestei stagiuni”, spectacolul cu Hedda Gabler de Ibsen, montat de Andrei Șerban pe scena Teatrului Maghiar de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4908_a_6233]