KorAP: Find »[drukola/base=iluminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...59 >

1,461 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772

introduce pe studioși în gândirea etatist-iosefinistă a vremii. Manualul său de "știința statului", intitulat Grundsätze der PolizeiHandlungund Finanzwissenschaft 100, apărut în mai multe ediții, între 1765 și 1819, ce stătea la baza cursului, era gândit ca o inițiere în spirit iluminist a celor dornici să se inițieze în domeniu. Discutând tezele lui Justi, Montesquieu, Rousseau, Adam Smith, Beccaria și ale altor iluminiști ai timpului, Sonnenfels socotea că propășirea statului se putea realiza printr-o organizare etatistă, prin comerț și prin finanțe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
mai multe ediții, între 1765 și 1819, ce stătea la baza cursului, era gândit ca o inițiere în spirit iluminist a celor dornici să se inițieze în domeniu. Discutând tezele lui Justi, Montesquieu, Rousseau, Adam Smith, Beccaria și ale altor iluminiști ai timpului, Sonnenfels socotea că propășirea statului se putea realiza printr-o organizare etatistă, prin comerț și prin finanțe. Statului îi revenea ca sarcină principală asigurarea fericirii, a bunăstării și a securității obștești. Conform ideologiei oficiale iosefiniste, al cărei promotor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
că membrii familiei sale, aflați în poziții importante la curtea domnului Moldovei, precum și alți boieri moldoveni, au intenționat să-l "oprească în cercurile lor" 75. În rămânerea tânărului Balș în Bucovina se pot desluși, în același timp, pe lângă opțiunile sale iluministe și anumite scopuri politice, prin puterea exemplului pe care evoluția sa viitoare în cadrul Austriei urma să o aibă asupra celorlalți boieri moldoveni, care "au văzut în acest demers al său, mânați de necesitățile propriei politici, oglinda destinului și regulile purtării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
nici un dubiu că, în acel moment, era câștigat de partida filo-austriacă și de ideile reformatoare ale absolutismului luminat, ce purtau numele de iosefinism în Monarhia de Habsburg. Calea reformismului austriac, "revoluționară" la acea vreme, i-a părut potrivită aspirațiilor sale iluministe, precum și temperamentului său dinamic. La acea dată, față de regimul corupt, înapoiat și despotic, pe care Poarta otomană îl exercita prin intermediul domnilor fanarioți, în Principatele Române, în încorporarea Bucovinei în "luminatul" Imperiul habsburgic, aflat în plin proces de modernizare, Balș vedea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
făcând parte dintr-una din cele mai reprezentative familii boierești din Moldova, cu o cultură vastă, desăvârșită prin studiile făcute la Viena, pătruns aidoma lui Mihai și Ion Cantacuzino, Enăchiță Văcărescu și a altor oameni politici contemporani lui de ideile iluministe ale timpului, dar și de cele ale reformismului iosefinist, Balș și-a dedicat întreaga activitate politică apărării și propășirii națiunii române, în condițiile concrete ale timpului istoric 119. Proveniența sa boierească va imprima și în cazul iluminismului social-politic românesc din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
obținerii unui nou statut politic al acestora în raport cu Imperiul Otoman 123, cele din Bucovina conțin o serie întreagă de termeni ca: națiune, patrie, fericire, umanitate, cetățean, obiceiuri, ignoranță, luminare, binele public etc., ca și formula bunului monarh, specifici vocabularului politic iluminist, comparabili cu cei ce apar în scrierile românești din Transilvania 124. Totodată, memoriile bucovinene sunt mai deschise aspectelor sociale și acțiunilor de modernizare a structurilor administrative și ecleziastice, fără a neglija însă problematica statutului politic. Ca atare, textul acestor documente

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
civilizat, oamenii din epoca de azi se întrec să-și însușească principiile cele mai curate și după cum prin aceasta le este împărtășită puterea de judecată rafinată, care întărește sprijinul societății și fericirea vieții omenești", l-a determinat pe tânărul boier iluminist bucovinean, animat "de un imbold intern", să întocmească memoriul cu doleanțele bucovinenilor și să înainteze autorităților vieneze, "pentru o schimbare de folos obștesc a prosperității patriei"128. Totodată, "perspectiva fericită a unui viitor plin de bucurie" îl determina pe Balș

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
în timp ce mănăstirile erau subordonate direct mitropolitului de Iași, sub a cărui ascultare se afla și episcopul 140. În ierarhia bisericească, după episcop urmau stareții numeroaselor mănăstiri ortodoxe din zonă, care erau organizate după normele Sf. Vasile. În acord cu ideile iluministe ale epocii, boierul bucovinean condamnă fenomenul cumpărării posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
apartenenței sale nobiliare, sub influența ideilor absolutismului iosefinist și a fiziocraților, Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească pe care o consideră "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"144. La fel ca și alți cărturari români iluminiști din secolul al XVIII-lea145, el evidențiază mizeria țărănimii și încearcă să-i explice cauzele. După obiceiul din Moldova, aceasta era împărțită în trei clase fiscale, prima plătind un impozit anual de 35 de guldeni, a doua de 25, iar a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
care nu făcea decât să urmărească extorcarea de bani a locuitorilor 146. Pentru ridicarea țărănimii, dar și a agriculturii, din starea de profundă înapoiere în care se afla, memoriul bucovinean din noiembrie 1780 propune o serie de reforme, în spirit iluminist, menite să realizeze și în această provincie, la fel ca în țările ereditare ale coroanei, transformarea prin ordine și legi a țăranului "într-un adevărat membru al statului"147. Între acestea, înființarea unor colonii agricole, menite a servi de exemplu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
dar și a celor ale lui D. Cantemir sau ale unor istorici austrieci ai timpului, ea apărând și în alte documente din Bucovina, contemporane lui151. Toate aceste idei relevă pe deplin dimensiunea pe care o dobândise cultura, sub influența ideilor iluministe, în ideologia politică românească a timpului, ce făcea să fie considerată acum ca factor esențial de emancipare socială și de progres a societății în ansamblu 152. În analiza situației economice precare a Bucovinei, autorul memoriului releva între cauze, o relație

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Vasile Balș, în calitatea sa de însărcinat cu afacerile Bucovinei, a înaintat un nou memoriu Consiliului Aulic de Război din Viena, în care aducea completări celui din noiembrie 1780. Noua lucrare a boierului bucovinean reliefa autorităților imperiale, în spiritul ideilor iluministe, că starea de înapoiere din provincie se datora fostei stăpâniri turcești, ce a influențat locuitorii, atât în obiceiuri, cât și în felul de a munci. Obiceiurile urâte ale națiunii, iluministul le punea în principal pe seama domniei abuzurilor și a lipsei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
lucrare a boierului bucovinean reliefa autorităților imperiale, în spiritul ideilor iluministe, că starea de înapoiere din provincie se datora fostei stăpâniri turcești, ce a influențat locuitorii, atât în obiceiuri, cât și în felul de a munci. Obiceiurile urâte ale națiunii, iluministul le punea în principal pe seama domniei abuzurilor și a lipsei de educație și cultură, generată de inexistența școlilor publice, în care "tinerimii să i se facă cunoscute odată cu noțiunile religiei adevărate și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
adăuga și faptul că preoții de țară, aflați într-o condiție economică și spirituală precară, nu erau în stare să contribuie la ameliorarea condiției morale și la educarea populației din mediul rural. Pentru ameliorarea acestor realități supărătoare din provincie, boierul iluminist bucovinean, profund mișcat de starea de înapoiere în care se aflau compatrioții săi, propunea luarea unor măsuri reformatoare, a căror punere în practică, cu acordul binevoitor al împăratului, ar fi dat "o nouă viață" celor peste 20.000 de familii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
materiale a preoților de la sate, precum și ridicarea condiției spirituale a clerului bucovinean, ceea ce corespundea și cu dorința episcopului de Rădăuți, Dosoftei 164. Deși ca mare boier, apărând condiția stării căreia îi aparținea, cerea păstrarea privilegiilor boierimii avute sub principiile Moldovei, iluministul Balș, privind cu o oarecare compasiune situația masei țărănești, propunea pentru ridicarea lumii rurale stimularea la muncă prin legi, menite să asigure țăranilor dreptul de proprietate ereditară asupra bunurilor lor, precum și prin diferite răsplăți, menite a ridica starea agriculturii din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
a unei coeziuni sporite a imperiului, în conformitate cu ideile rezultate din gândirea Aufklärung-ului și din doctrina dreptului natural, referitoare la suveranitatea neîngrădită a statelor 24, a ridicat statul deasupra bisericii, căutând să introducă o biserică de stat. În acest mod, ideologia iluministă, transpusă în practica politică, afirma ideea limitării bisericii la domeniul pur religios, trecând asupra statului celelalte aspecte laice ce țineau de domeniul școlii și al educației sau al administrării bunurilor ecleziastice 25. Împăratul Iosif al II-lea a început, la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
sub stricta supraveghere a acestuia. Pentru creșterea gradului de educație și de cultură al preoților s-au înființat, din ordinul împăratului Iosif al II-lea, începând cu 1783, treisprezece seminarii generale, în care viitorii preoți erau instruiți în spiritul ideilor iluministe ale timpului 31. În privința Bucovinei, împăratul Iosif al II-lea considera că înființarea unei episcopii provinciale ortodoxe separate, cu sediul în orașul Cernăuți, devenit capitală a provinciei, scoaterea bisericii ortodoxe de sub jurisdicția externă a mitropolitului din Iași și a patriarhului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
veniturile și cheltuielile acestora. Tot în sarcina sa intra și elaborarea unui regulament de funcționare a învățătorilor și a școlilor, inclusiv a celor din mediul rural 41. Acest accent repetat pus pe scoală, care avea menirea, conform ideilor iosefiniste și iluministe, de a emancipa omul prin educație 42, spre a deveni un cetățean util statului, este comparabil cu cel depus în Transilvania de reprezentanții Școlii Ardelene și ai Supplexului 43. Planul lui Balș va avea girul autorităților centrale vieneze, ce vor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
după desființarea cenzurii și lărgirea libertății presei în 1781, ceea ce a impus chiar intervenția împăratului Iosif al II-lea spre a tempera excesul de activitate în acest domeniu. Pamfletele social-politice sau ziare, precum "Der Vertraute" sau "Wiener Zeitung", difuzau ideologia iluministă și iosefină, evoluând sub semnul tendințelor generale etatiste. În paginile lor au apărut numeroase dezbateri pe tema supremației statului și dreptului, a formelor de organizare socială echitabile, a îngrădirii clericalismului și a subordonării bisericii față de stat, precum și alte chestiuni presante

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
pentru directori și învățători 132. Numărul mare de exemplare ale tirajului acestei prime metodici moderne cunoscute în literatura noastră pedagogică, ce au fost expediate în Bucovina, indică atenția deosebită acordată de această personalitate puternică și originală, ce a fost boierul iluminist Vasile Balș, dezvoltării învățământului și școlii publice românești, precum și formării corpului didactic necesar (învățătorii), în condițiile specifice epocii iosefiniste. Impresionează excedentul de carte care, în condițiile existenței pentru moment doar a câtorva școli de stat în principalele localități, din cele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
de a o determina să graviteze spre Austria și ca o contrapondere fată de Rusia, în condițiile manifeste ale influenței sporite a acestui concurent serios în exercitarea unui control absolut asupra estului și sud-estului european. Regulamentul stabilea, în spiritul ideilor iluministe ale epocii, de ridicare a gradului de instrucție și cultură a clerului, înființarea unui Seminar ortodox la Suceava, pentru nevoile bisericii bucovinene, ca școală latinească, dar cu limba de predare română. Pentru conducerea acestei școli, care urma să pregătească viitorii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
cele ale episcopului Dosoftei Herescul, grefate pe cele ale administrației habsburgice, sunt comparabile cu cele depuse în epocă în Transilvania de reprezentanții Școlii Ardelene. Totodată, ele relevă dimensiunea pe care a dobândit-o cultura, în special școala, sub influența ideilor iluministe, în ideologia politică, considerată acum drept factor esențial de emancipare socială și națională și de progres al societății pe ansamblu. III.8. Susținerea dezvoltării economico-sociale a Bucovinei Activitatea de concepist al Consiliului Aulic de Război din Viena i-a dat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
devină o adevărată "academie" de științe și arte francmasonică 212, cu un cabinet de lectură, unul de științe naturale și chiar cu un periodic trimestrial intitulat: "Journal für Freymaurer "213. Printre membrii marcanți ai lojei se numărau o serie de iluminiști, precum scriitorul și profesorul de drept Joseph von Sonnenfels, consilier la Cancelaria Aulică Secretă; poetul și cenzorul Aloys Blumauer, editorul jurnalului masonic; profesorul Franz von Zeiller, alcătuitorul Codului Civil austriac; renumitul medic Johann Peter Frank, ce a pus bazele sistemul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
săi și cu obiective și țeluri explicit politice 215. Aceasta cu atât mai mult, cu cât Iluminații de Bavaria au găsit în Monarhia de Habsburg o puternică rezonanță, dat fiind faptul că, prin țelurile lor, se apropiau mult de scopurile iluminiștilor iosefiniști, ceea ce a făcut ca unele personalități precum Ignatz Born (cu pseudonimul "Furius Camillus") sau Joseph Sonnenfels (cu pseudonimul "Numa") să adere la această societate, chiar înainte de a fi activi în cadrul lojei "Zur wahren Eintracht", în cadrul căreia se vor strădui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Consiliului Aulic de Război și al Cancelariei Aulice din Viena, exprimându-se în memoriul adresat la 5 noiembrie 1791 împăratului Leopold al II-lea că "din cunoștințele sale politice a făcut o profesiune"28. La fel ca și alți cărturari iluminiști români ai epocii, Balș nu acceptă ideea unor forme sociale și politice imuabile, ci admite ideea că societatea, ca și natura, este într-o continuă transformare. Evoluționismul său evidențiază mai multe forme ciclice, străbătute de orice societate, marcate de mărire

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]