1,219 matches
-
unde ar putea fi este la tribord. Ce mai putea face un simplu ucenic de navigator, decât să deschidă gură de uimire și să se convingă încă o dată că imensitatea neștiinței lui cu privire la ocean nu se putea compară decât cu imensitatea oceanului însuși? Dacă Miti Matái era un semizeu în ochii lui încă de când se aflau în Bora Bora, acum se convingea zi de zi de acest lucru, pe masura ce îl vedea demonstrând, în practică, profunzimea cunoștințelor lui nelimitate. Spre seară, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
erau argumentele cu care putea să-i ridice moralul. —Poate că Maianei n-o să-i placă, fu singură încurajare care-i trecu prin minte. Tapú Tetuanúi se întoarse doar pe jumătate și, fără să deschidă gură, o făcu să înțeleagă imensitatea unei asemenea absurdități. —Bine! recunoscu ea. Sigur c-o să-i placă, dar tu poți să-i oferi multe alte lucruri: oale, spade, oglinzi... Vetéa Pitó o să-i ofere și el oale, spade și oglinzi, si, în plus... un clopot. Singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
diferența, căci condițiile i se păreau identice cu cele din ziua în care se formase taifunul, însă, de această dată, mentorul lui nu părea dispus să-i dea explicații, ci își petrecu cea mai mare parte a zilei contemplând, absent, imensitatea unui ocean care părea să se fi topit sub soarele canicular. Tapú Tetuanúi observase că, de când părăsiseră insula sălbaticilor Te-Onó, eroul sau abia dacă mai dormea, si se întreba cât timp avea să mai reziste fără să cadă bolnav, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și le sufocă până putrezesc... Împotriva unui Taré al lianelor „ucide-lemn“, un epakué al orhideei care crește pe ele... Împotriva unui Intié al orhideei, un epakué al viespii... Și tot așa, la nesfârșit, pentru că, de la cea mai umilă insectă până la imensitatea bolții cerești, totul apărea clasificat de către yubani de partea binelui sau a răului... Focul era dintotdeauna de partea binelui, și de aceea, de îndată ce se întuneca, strălucea în toate ungherele. Kano se îndreptă spre cea mai mare dintre colibe - o construcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
asta, vă dau dreptate, părinte. Trebuie să fii nebun să lași totul și să vii să mănânci porcăria asta la Santa Marta. Excelența Sa guvernatorul Aldemaro Barrancas încetă să se mai joace cu creionul pe care îl avea în mână, arătă imensitatea verde de dincolo de balconul deschis, de piață și de râu și se întoarse spre vizitatorii săi: — Priviți într-acolo, spuse el. Trebuie să guvernez o întindere de selvă aproape tot atât de mare cât Franța și de abia am la dispoziție ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
orizonturi! Cu excepția lagunei, în puține locuri din selvă se putea găsi un câmp vizual care să atingă mai mult de două sute de metri. Zidul de vegetație tăia priveliștea și, cu timpul, se pierdea noțiunea de depărtare, se uitau întinsele câmpii, imensitatea oceanului și linia orizontului sub care se ascundea soarele. Marea! Poate că ar fi fost fericit pe o insuliță în chip de modern Robinson voluntar. Poate că și-ar fi găsit norocul ca navigator solitar, făcând înconjurul lumii la bordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
larvă, crește până la cel mai înalt arbore de capoc și revine din nou la larvă, trecând prin trei sute de mii de specii vegetale și cincizeci de mii de fluturi diferiți. Făptura omenească nu era altceva decât un număr în acea imensitate și, cu toate astea, avea pretenția să-și aroge dreptul de a o distruge, de a da gata plante și animale care dăinuiseră de milioane de ani. Își roti privirea de jur-împrejur, la umbrele imenselor trunchiuri, la apele râului, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
urmă altul și un al treilea și apoi cinci sau șase într-o rapidă succesiune. Erau focuri de armă și veneau dinspre Nord-Est, de pe cursul mijlociu al râului Napuari, împinse de o blândă adiere ce nu dădea peste obstacole în imensitatea câmpiei. Dormi neliniștit și, odată cu răsăritul soarelui, porni la drum în căutarea lui Kano, hotărât să-i ceară să-l însoțească pentru a afla motivul împușcăturilor. De pe malul mlaștinii, îl surprinse activitatea din sat și observă că tribul era adunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și să bombardeze triburile care deranjau, spuse el. Nu e ceva nou în Amazonia. — Ba da, în „această“ Amazonie, insistă Sierralta, e ceva nou. Aici nu e Brazilia. Nici semenii noștri nu sunt fazendeiros, nici selvele noastre nu sunt de imensitatea incontrolabilă a selvelor lor. Aici, un avion n-ar putea ataca un sat de indigeni și apoi să se ascundă, cugetă el. Frontiera e destul de departe. Nu există un avion particular care să poată călători fără să se realimenteze. — Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să urmărești ore în șir sinele de oțel, luminile din depărtare și albastrul de cerneală al nopții... Sau dacă decolezi cu avionul, ce amețeală plăcută să te desprinzi de la pămînt, să te înalți, ce certitudine a plutirii... iar cu vaporul, imensitatea apei și a valurilor care clipocesc pretutindeni în jur, legănarea ușor de trecut cu vederea în fața întinderii nesfîrșite de apă... sau viteza acaparatoare a schiurilor, a săniei, incomparabila adrenalină depășită doar de saltul cu parașuta... întotdeauna mi-am dorit să
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
dus de parașută și a ateriza după ce spațiul dintre cer și pămînt și-a desfășurat adevăratele secrete... într-o libertate infinită! Știu cum arată pămîntul văzut de sus și apropiindu-se, cum e să te afli în liniștea absolută a imensității cerului, desprins de orice, atîrnat și legănat ușurel în hamul și frînghiile unei uriașe umbrele albe... Uneori cînd merg pe jos, am soarele roșu rotund în față iar în lateral vîjîitul mașinilor pe șosea și ceva mai încolo dealurile acoperite
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
în fața adevărului plin de minunății al existenței... de exemplu, de faptul că atunci cînd apare primăvara în fiecare an, totul se însuflețește, se transmite acea energie a naturii care reînvie, bucuria de a fi pur și simplu... cerul senin și imensitatea infinitului în cîteva raze de soare... aceasta ar trebui să fie primăvara permanentă a simțirii... Ia uite cum apare primăvara asta chiar dacă afară e încă frig... Apare aici, printre rînduri... printre gînduri. Printre noi. Ia uite... * De ce nu le convine
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
o regăsesc era aceea care îmi aducea lumina unui cer senin de primăvară în priviri... de aceea își merită numele de Legendă, ca toate marile mituri ale pămîntului... ca enigmatica insulă Atlantida, ca albele coloane de marmură ale Atenei, ca imensitatea oceanelor, ca intensitatea flăcării... de aceea este Legendă pentru mine acum, inegalabilă în iubirea aceea de primăvară și cu toate acestea absentă... * Mitologie modernă, episod inedit: Romeo pe post de Ulysse internațional al iubirii, rătăcit și mereu în căutarea ei
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de neconfundat. Dar mulțimile aneantizează particularul prin repetabilitate și ceea ce inițial fusese destinat a fi unic a devenit masă informă și anonimă. Oamenii aceia vechi, uitați În așezările lor mărunte, trăind În monotonia propriilor nume ca niște insule pierdute În imensitatea oceanului lumii, imaginați-vă sate Întregi de Popești, de Ionești, de Preoțești, cum ai spune grîu, porumb, orz, și cine mai vede bobul, bobul acela puțin mai mare sau mai mic, mai crud sau mai uscat, pentru că orice bob e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
flăcăruile unor chibrituri, și se stingeau la fel de repede. Deodată se auzi un fluierat, și trenul se urni Încet din gara Întunecată, furișîndu-se parcă. În afară de ei și de cîțiva hamali, nu mai era nimeni pe peron. Bufetele erau Închise. Pierdut În imensitatea peronului, un soldat beat ședea pe o bancă și vomita Între genunchi... Hilfe coborî treptele ce duceau spre toaletă; nu era nimeni acolo; pînă și Îngrijitorul plecase În căutarea unui adăpost. Artileria antiaeriană trăgea de zor. Rowe și Hilfe erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ca o gușă de cocoș. Deasupra turlelor unei biserici evolua un zbor de porumbei. Părea că sub cer plutesc petale străvezii care strălucesc ireal în soare. Un joc naiv și delicat de artificii conjura furtuna să se depărteze, pierzîndu-se sub imensitatea norilor ca un țipăt sfîșietor, dezorientat și fără de proporție. În inimă, brusc, îmi zvîcnea spaima. Viața urma un curs pe care eu nu i-l cunoșteam. Înainte de a vesteji, razele vii, razele moarte s-au sărutat pe pleoape. Plin de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nopții celei mîndre, necunoscute și Întunecate: tărîmul acesta Întins și singuratic sălășluia pentru mine În creierul nopții. I-am văzut cîmpiile, rîurile și munții Întinzîndu-se sub ochii mei În toată splendoarea lor veșnică și Întunecată, În toată Întinderea și bucuria imensității lor, În toată sălbăticia, singurătatea și spaima lor, În toată rodnicia lor uriașă și delicată. Și inima mea s-a contopit cu inimile tuturor celor care auzeau muzica lor sălbatică și ciudată, Încărcată de armonii necunoscute și de cîntecul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În aprilie? N-au auzit șuieratul ascuțit, neașteptat, al unei locomotive ce pleacă? Oare n-au așteptat, gîndind, simțind, văzînd continentul nesfîrșit și misterios al nopții, pămîntul sălbatic și poetic, atît de banal de plăcut și de ciudat-familiar, În toată imensitatea și singurătatea și grozăvia sa, În misterul și bucuria sa, În Întinderea sa nesfîrșită și aspră, În rodnicia sa delicată și sălbatică? Oare nu le-a apărut În fața ochilor imaginea cîmpiilor și a munților și a rîurilor ce curg În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
luminii, rețeaua destrămată de șine mici, Întinsă pe tot cuprinsul țării, pe care aleargă În Întuneric trenulețe singuratice, lansînd cîteva ecouri răzlețe la malul rîului, lansînd un ecou Între stîncile răsunătoare ale muntelui, ca mai apoi să fie Înghițit de imensitatea nopții pustii, a nopții ce crește și Învăluie totul? Oare n-au cunoscut, așa cum am cunoscut și noi, bucuria sălbatică, tainică și misterul pămîntului veșnic, Întunericul violet, pustiul sălbatic, tăcut, atotstăpînitor, care adună laolaltă zeci de mii de orașele singuratice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și țărm și care Închideau acest golf sau canal, În care se afla. Departe, spre apus, se deslușea linia țărmului, care era tot jos, nisipos și parcă pustiu. Apa cenușie și răcoroasă a dimineții bătea ușor În flancurile vasului: din imensitatea vijelioasă a mării ajunsese În monotonia pustie a acestui țărm. Un țărm atît de arid și de sumbru nu mai văzuse nicicînd spaniolul cel chior. Într-adevăr, pentru un om care acostase de atîtea ori pe marile țărmuri ale Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
or fi în pustietatea asta? Se întrebau nedumerite până i-au recunoscut, - Nicio grijă... sunt din tabăra adversă, a mecanizatorilor ! Și-au spus încet calmându-se. Liniștea pusese stăpânire pe țărm, nu erau valuri, zgomotele de pe șosea se pierdeau în imensitatea spațiului, iar lumina amurgului se cernea estompată după un norișor și fiecare avea impresia că acel colț de lume numai pentru el fusese special creat. Păreau singurii oameni de la începuturile pământului, timpul blocase acele ceasornicului iar apa le ajunsese deja
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ca fundal. N-au simțit nevoia să se mai despartă conștienți de clipele acelea inegalabile. Au alergat voioși, ținându-se strânși de mâini pe plaja întinsă dar pustie, scăldați în soarele dogorâtor al după amiezii, până s-au avântat în imensitatea mării. Când au intrat în apă cu viteză, rezistența ei i-a despărțit pentru o clipă și s-au jucat; nu aveau nevoie de minge; există multe surprize care localnicilor nu li se par deosebite; a învățat-o întâi să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
prima zi de școală, pe neașteptate tatăl său, îngândurat și plin de griji ca mai întotdeauna, îl vizită. Numai că acolo, într-un loc în care nu era în largul lui, băiatul îl simțea nesigur pe el, stânjenit, marcat de imensitatea clădirii în care fiul său își câștigase un loc, fără nici un ajutor din partea lui. Îi înmână lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern, schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftă ușurat. Încercă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
un grup mai mare, declanșează criza de gelozie și incertitudinea iubirii, pune sub semnul îndoielii fidelitatea femeii iubite, a aceleia care este pentru el: "moștenitoarea lui și a memoriei lui". Eroul simte faptele produse sub privirea lui neputincioasă ca fiind "imensitatea catastrofei" ce Ștefan Gheorghidiu este în același timp și subiect și obiect al analizei lucide. <ref id="7">7 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vo l. II, Editura Minerva, București , 1981, p .61. </ref> Nicolae Manolescu remarca faptul că în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
tirania”. Abia la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. s-a dat lovitura fatală „credinței comuniste”, prin raportul lui Hrușciov la acel congres. După anii ’90 am reținut dintr-o revistă umoristică apărută, Oгонёк sau Crocodil, o caricatură care sublinia imensitatea crimelor celui care s-ar dori acum reabilitat... Caricatura înfățișa pe Lavrentie Beria - umbra criminală a lui Stalin - în mijlocul unui lac de sânge, care-i ajungea până sub bărbie... Văzându-l cufundat în sânge, cineva îl întreabă: „Numai până la gât
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]