1,295 matches
-
Italia, nu a fost doar ideologică; a fost și consecința dificultăților din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat guvernele centrale în managementul procesului de luare a deciziilor publice. S-ar putea susține că regionalismul introdus în aceste țări constituie o imitare a federalismului este într-adevăr federalism, dar cu alt nume. O astfel de concluzie nu este valabilă în cazul Franței sau Italiei la jumătatea anilor '90, dar acolo unde este valabilă, spre exemplu în Spania, diferența între statele federale și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de la Uniunea Sovietică la statele comuniste din Europa de Est după 1945. A fost adoptat și în unele state cu un singur partid din lumea a treia, mai ales în Africa în special în cele de tip "progresist". Printr-un proces de imitare, formula a fost folosită și de unii conducători militari, care au stabilit consilii militare sau revoluționare în paralel cu guvernul obișnuit. A pierdut, desigur, mult din popularitate o dată cu colapsul comunismului în Europa de Est, nu doar în statele care au abandonat comunismul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
guvernării, 19-20, 23-24, 31-32, 39 viitorul, 389-396 Stein, M.B., 62, 68, 73, 78, 100 Stepan, A., 102 Storing, H., 122 Strauss, E., 316, 327 Strøm, K., 282 structuri, autonomia, 67 diferențierea, 67 dinamica, 392-395 eficiența, 65-67 și funcții, 37-39 și imitare, 49 și luarea deciziilor, 35-36 și sisteme politice, 41-42, 54-59, 390-391 vezi și instituții Sudan, 185, 213, 389, 341, 342 sufragiu, 190-191 vezi și sisteme electorale Suleiman, E.N., 327 supranaționalism, 253-254 Suedia, și conducerea politică, 300 și guvernarea, 278, 284
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Omului, așezat la dreapta Tatălui, este o invitație fascinantă la virtuțile rugăciunii și ale încrederii filiale în Domnul. Dar despre toate acestea am vorbit deja. Și, ni se va atrage atenția că, dacă martirul părea, prin harul lui Dumnezeu, accesibil imitării în ceea ce s-a spus, nu același lucru se poate spune și în ceea ce privește virtutea săvârșirii minunilor. «Ștefan săvârșea minuni și semne mari în popor». Astăzi am avea nevoie într-adevăr de minuni pentru a vindeca lumea; dar cine să le
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În mod deosebit, ca poet, m-a format Tudor Arghezi între 1959-1965 pe când îmi petreceam vacanțele la București și-l vizitam întotdeauna cu câte un nou caiețel de poezii. El mi-a înlesnit și prima publicare în "Luminița" cu o imitare stângace și grosolană a poeziei "Zdreanță" (titlul "poeziei" mele era "Firuleț...). În 1977 am avut ocazia să-l fi cunoscut prin Vasile Copilu-Cheatră pe Salvator Dali care mi-a marcat în mod deosebit imagistica și penetranta dragoste pentru metaforă, anaforă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Iliescu, mi-am adus aminte că el făcea, deseori, caz de Pactul de la Moncada, pactul partidelor care au ieșit la suprafață, imediat după moar‑ tea lui Franco. În gura lui, asta era o retorică fărĂ niciun fel de intenție de imitare... A.M.P. : Poate făcuse și el un pact, dar cu Securitatea, numai că trebuia să ne spună și nouă. Toate pactele sunt publice, pactele obscure nu există. Lumea e fie cu o parte, fie cu cealaltă și de-asta s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
deoarece, din modernitate, la noi, Începând cu Iașul literar și apoi cu Bucureștii anilor interbelici, literatura a jucat probabil rolul major și dominant nu numai În „educarea și iluminarea poporului”, dar și În unificarea forțelor creatoare, de apropiere și de „imitare” a orgoliosului Apus cultural, modelul și farul nostru În ultimele secole. Din filosof, spre regretul meu, Liiceanu a lunecat tot mai mult În rolul unui fel de „popă laic”, al unui ins Îmbibat de etică, de sfaturi „Înțelepte” În tot
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sperie chiar pe cei mai cuminți și deștepți dintre contemporani, deoarece amenință să le distrugă, lor și anturajului lor, chiar adaptarea pe care ei au reușit-o prin eforturi dificile și, adesea, printr-o mai mult sau mai puțin complicată imitare a altor modele, acceptate și prestigioase. Oamenii (omul socială se tem de tot ceea ce ar aduce o „schimbare” În habitudini și, mai ales, În concepțiile și reflexele mentale sau profesionale, propunând o altă optică asupra lumii, a istoriei sau a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o puternică personalitate, care, mai ales În anii debutului, ai afirmării - la unii, această afirmare se produce abia la sfârșitul vieții sau În postumitate! -, trebuie să arate, să joace o anume viclenie, un Întreg „teatru al adaptării”, al acomodării și imitării, Într-un fel sau altul al punctului de vedere, al opticii celor din jur, cei care dețin „cheia” sau „mandatul” opiniei publice, profesionale sau mai largi, publice. Bătrânețea se află de partea cealaltă a paradisului - a tinereții! Aceasta este opinia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Unu era gol”, cum o cântă Th. Mann în epopeea sa Iosif și frații săi... ...Să rămâi, să rămânem fideli acelei prime intuiții salvatoare și legislatoare, să rămânem fideli și credincioși tradiției, acelei Tradiții ce înseamnă nu numai „păstrare” și „imitare”, dar mai ales luptă în acel spirit ce a însemnat mișcarea noastră umană în spațiul numit istorie, o înaintare care, poate, nu avea alt merit decât acela de a rămâne pe loc; dar un anumit „loc”, pe care îl asemănăm
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
VII, 2, 1, 4 ). Așa au făcut zeii, așa fac oamenii» (Taittiria Brahmana, I, 5, 9, 4)”. Definirea inițierii drept „cale spirituală de realizare efectivă a unor stări supraindividuale (...) până la identificarea cu Principiul” unește ideea de școală cu cea de imitare a Strămoșului pentru a dobândi un nou statut ontologic. Zeul este invocat și întrupat în tânăr (aflat acum la o răscruce existențială) prin cuvânt, deci prin intelect, oferind cunoaștere și înțelepciune, ceea ce reprezintă, după cum s-a observat, cea de-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Alteori, am solicitat imaginația elevilor în găsirea unui alt final pentru o întâmplare citită; am organizat concursuri pe bază de întrebări și de fișe, cu scopul recunoașterii unor personaje sau bucăți din lecturile citite. în perioada postabecedară am organizat dramatizări, imitări de personaje de către elevii care citesc expresiv. Un rol deosebit 1-a avut bibliotecii clasei, care s-a în cărțile aduse de elevi, ia bibliotecar a fost îndeplinit, elevii care au obținut rezultate la citire. Le-am cerut elevilc cuvintele
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
a descoperi că un cuvânt pe care îl cunosc foarte bine nu-1 mai înțeleg pentru că, în noul context, el are alt înțeles, figurativ. Poezia contribuie foarte mult la exersarea și corectarea limbajului sub aspectul expresivității, pentru că poezia e recitata prin imitarea modelului oferit de educatoare. Nunțele de intonație sunt determinate și de tipul de comunicare: narativa, adresativă, exclamativa sau interogativa. în grădiniță, poeziile pot fi și material folosit pentru corectarea și exersarea pronunției, acestea fiind poeziile care conțin onomatopee, paronime, aliterații
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
discutat este o istoricizare mai atentă a tradiției republicane decât a avut loc până acum. Pentru a înțelege mai bine schimbările care au avut loc este necesar să ne întoarcem la Florența, dar cu noi întrebări ce privesc nu atât imitarea și renașterea culturii antice, cât mai ales relația dintre cultură medievală și modernă timpurie și cea a modernității. Aceasta nu este o nouă agenda (scrisă deja de Burckhardt), însă acum, în secolul al XXI-lea, poate într-o poziție mult
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de propriul chip, ci, așa cum arăta Julia Kristeva, este vorba de contemplarea Celuilalt din oglindă, care se îndepărtează. A doua direcție, care în nenumărate moduri explicitează opera eminesciană, este mitul orfic. Ceea ce Marcel Raymond observa prin Charles Baudelaire, adică imposibilitatea imitării naturii și "încarnarea propriului eu" al acesteia, începuse în romantism, dar devine abia la poeții postromantici o traversare a unui labirint, ce se referă la natură prin poezie. Eminescu este un poet crucial în analiza devenirii poeziei europene moderne, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
În nuvelele sale nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o vorbește poporul de obște: clară, naturală și neforțată prin imitări de ziceri neaoșe anume căutate. Și a reușit deplin". Calitatea principală a nuvelelor lui Gane stă, după Vulcan, în aspectul lor moralizator: "Sunt de model. Nicăieri, nici un rând care ar jigni simțământul bunei-cuviințe" (textul a fost reprodus în Familia, XXXVII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
specifice copilului: 1) tendința de a imita și repeta ceea ce a văzut și învățat (tradiționalism infantil); 2) receptivitatea la sugestie, mai ales la "sugestia imperativă". Existența primei dispoziții impune asigurarea unui mediu prielnic, constituit din exemple bune, prin a căror imitare copilul dobîndește deprinderi morale. Dispoziției spre imitație a copilului i se adaugă receptivitatea față de îndemnul, sfatul sau ordinul adulților. Educarea disciplinei este deci, mai ales, o chestiune de autoritate. Potrivit concepției lui Durkheim, în procesul educației trebuie să se facă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și moral pedagogul român aprecia ca deosebit de eficiente două mijloace de educație: lauda și dezaprobarea. În concepția sa, educația morală trebuia să se întemeieze pe "instinctele puternice" specifice ființei umane: instinctul onoarei, instinctul colectivității, instinctul de mișcare și instinctul de imitare. Fiecăruia din aceste instincte îi corespund în teoria sa anumite metode de educație. Astfel, "instinctul onoarei" trebuie să-l îndemne pe educator să utilizeze cu precădere lauda și dojana, evitînd pedepsele corporale. Obiecția formulată la adresa lui Locke este valabilă și pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aduc o însemnată contribuție. În teoria pedagogică a profesorului ieșean, unele metode de educație vin în întîmpinarea instinctelor, provocînd plăcerea; altele se opun manifestării acestora și dau naștere unei stări de insatisfacție sau chiar de durere. Astfel, existența instinctului de imitare impune utilizarea metodei exemplului; instinctului de mișcare îi corespunde metoda exercițiului (pentru cultivarea curajului, a cumpătării, a stăpînirii de sine etc.). În cazul unor repetate abateri și a ineficienței celorlalte metode, se propunea provocarea unei insatisfacții prin utilizarea arestului, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului livresc, chiar la nivelul claselor primare. ("Dacă dascălul tace, iar copiii citesc, totul merge strună", XXV). Într-o vreme în care C. Freinet se făcuse cunoscut în Franța prin "textul liber" și "desenul liber", Alain reafirmă valoarea educativă a imitării, a copierii marilor modele. El ia ca prototip al actului de instruire tehnica învățării unei meserii sau a unui instrument muzical unde, într-adevăr, apare necesitatea unor îndelung repetate mișcări care urmăresc mai mult imitarea unor modele decît crearea a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Alain reafirmă valoarea educativă a imitării, a copierii marilor modele. El ia ca prototip al actului de instruire tehnica învățării unei meserii sau a unui instrument muzical unde, într-adevăr, apare necesitatea unor îndelung repetate mișcări care urmăresc mai mult imitarea unor modele decît crearea a ceva nou. Dar instruirea nu poate fi redusă la formarea unor deprinderi, iar exercițiul nu poate fi socotit o metodă universală. Spre deosebire de cei mai mulți practicieni și teoreticieni ai educației, care acordau o deosebită prețuire procesului de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se metamorfozează în forțe de învățare. Copilul este acum apt să intre la școală. A doua perioadă de șapte ani este împărțită în subperioade de cîte doi ani și patru luni fiecare. De la șapte la nouă ani domină tendința de imitare; de la nouă la doisprezece ani apare nevoia copilului de a se dezvolta sub autoritatea educatorului, în perioada șapte-paisprezece ani, forțele psihice "astrale", încă ascunse, stimulează manifestarea pulsiunilor, pasiunilor și a sentimentelor. La vîrsta pubertății forțele astrale pregătesc apariția Eului, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tensiune de la adormire la trezire: "Acest element inconștient care domnește în vis, care domnește în elementul muzical tocmai în ceea ce este melodic, trebuie preluat în arta predării, pentru a depăși materialismul prin arta educației" (11, p. 140). Desenul este o imitare a formei relevate în stare de trezire. Așadar, desenul și muzica sînt expresii ale unor stări emoționale, aparținînd fie unor stări diurne (desenul), fie unora nocturne (muzica). Un loc aparte îl ocupă în practica educațională waldorfiană euritmia (eu bine; rhytmos
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ales un caracter practic: Puțină știință cărturărească, în schimb o bună inițiere în tehnica gospodăririi sătești" (36 a, p. 193). Ceea ce trebuia educat cu precădere în școala rurală era "gîndirea tehnică", iar aceasta se putea realiza prin mișcările mîinii, prin imitarea corectă, în condițiile oferite de exerciții colective. Apreciind poziția lui C. Rădulescu-Motru în orientarea spre practică a învățămîntului rural, nu putem să nu remarcăm că teama sa de "abstracțiunile" "școlii burgheze" prezenta pericolul căderii în altă extremă a practicismului îngustat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lancea crudă Și din inima-mi zdrobită Tu de sânge-ai scos-o udă. Moartea mea și-a ei durere Pe puțini înduioșează Mulți în față-mi cer putere Și-n ascuns mă detronează. Dar ce vreau?... O, vreau iubire Imitare, reparare;... Nu tânjiți cu șovăire!... Alergați și mic și mare; Iată inima-mi străpunsă Vrea să-mpartă numai bine; Și văpaia ei ascunsă Vrea să ardă-n piept la tine! Fr. Alois Done (revista Viața) 16. Ep. IOAN DUMA reabilitarea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]