1,402 matches
-
al pluralității, reacordarea ființei la unitatea Unului. în societățile vechi, tipul acesta de destin reprezenta excepționalul normei, dacă recurgem la termenii lui Andrei Pleșu 1 : era normă atinsă, la care ceilalți membri ai societății priveau cu respect și cu conștiința imperfecțiunii lor. Condiția de om-în-lume sau de om-în-societate dădea, se știa, foarte bune șanse spirituale pentru viața de aici și pentru cea de dincolo, dar nu dădea totuși actualitatea unei experiențe unitive. Totuși, discernămîntul între condiția itinerantului pe calea unificării și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dezvoltarea simțului artistic al ascultătorilor. Prin mijlocirea imaginilor poetice se exprimă modul în care gândește poporul despre bine și rău, despre dreptate și nedreptate, despre umanitate și asuprire, despre recunoștință și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte sugestiv în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
ceva special. Dar dacă ați efectua experimente în cutia aflată în trenul în mers, ele s-ar desfășura exact ca în cutia ,,staționară,, dintr-un tren oprit îcu condiția ca în primul caz să nu existe șocuri, cotituri, sau alte imperfecțiuni în călătoria trenuluiă. Jucând ping-pong în tren, ați constata că mingea se comportă întocmai ca o minge de pingpong aflată la sol, iar dacă ați juca tenis de masă la diferite viteze față de Pământ, de pildă, la zero, cincizeci, nouăzeci
Caleidoscop by Maria-Magdalena Grivole () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93247]
-
de resurse și oportunități. Resursele economice luate aici în calcul țin de nivelul venitului, de mulțumirea financiară pentru propria gospodărie și de speranța îmbunătății vieții peste un an. Democrația trebuie să fie un regim economic performant, iar orice acceptare a imperfecțiunii sale economice trebuie echilibrată de speranța unei performanțe viitoare. Dacă comparăm susținerea actuală a democrației în Europa de Est cu sprijinul minimal (sau acceptarea pasivă) pentru regimul comunist anterior, atunci trebuie să ne amintim că iluziile privind performanța sa economică s-au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în situația și mai dificilă de a fi editați în străinătate și am intrat în relații tehnice foarte precise cu unele edituri străine (franceze, italiene, americane) ne-am dat seama, într-un mod și mai dureros, de toate lacunele și imperfecțiunile, strict tehnic-editoriale, ale edițiilor românești și chiar a dactilogramelor de bază. Situație, uneori, aproape disperată. A avea, în astfel de domenii, buni profesioniști reprezintă o condiție esențială a progresului cultural: traducători, redactori, tehno redactori etc. de o cât mai înaltă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
atât unul, cât și celălalt, simultan și total, unica lor depășire. (...) Creația nu-și menține echilibrul de ființă vie decât datorită tensiunii existente între aceste două realități care, în profunzime, sunt una singură: lumina Tov și încă-nu-lumina Ra, perfecțiunea și imperfecțiunea, împlinitul și neîmplinitul, armonia și haosul etc."314. Nimeni nu poate pătrunde misterul divin decât sesizând simultan și în raportul lor just cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența depășirii antinomiei "în drumul spre sâmburele care îi unește polii"315
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceea are un rol atât de mare în creație și apoi în lume. El nu este ceva ce trebuie în cele din urmă îndepărtat, ci ceva veșnic prezent. Cu alte cuvinte, aici răul nu mai este gândit ca rezultat al imperfecțiunii creației sau al păcatului originar, ci este un fapt ontologic 431. Aceste legende populare despre facerea lumii au fost considerate "secvențe narative de o însemnătate ultimă, paradigmatică"432, presupozițiile lor metafizice marcând definitiv spiritualitatea acestor locuri. Astfel, acest dualism ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Organizarea este complexă. Evoluția este complexă. Physis-ul este nesimplificabil și complexitatea sa sfidează total înțelegerea noastră cu originea sa, textura sa infra-atomică, desfășurarea și devenirea sa cosmică"850. Complexitatea ne face sensibili la lucruri neliniștitoare pentru gândirea clasică: incertitudinea, incompletitudinea, imperfecțiunea, dezordinea, ambiguitatea, obscuritatea, misterul, antinomiile etc. În fața ei, gândirea simplificatoare poate să-și desfășoare arsenalul de metode și tehnici necesare inteligibilității, punând în ordine fenomenele, respingând dezordinea, îndepărtând incertul. Însă acest lucru, susține Morin, riscă să elimine celelalte caractere ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
SM. Acestea sunt nevrita optică, mielopatia și simptome din partea trunchiului cerebral. Remisiunea înseamnă recuperarea completă sau parțială, dar caracterizată prin lipsa de progresie a semnelor clinice. După mai multe recidive, pacienții prezintă unele deficite reziduale precum: diplopie, reducerea acuității vizuale, imperfecțiuni ale mișcărilor conjugate ale globilor oculari, sindrom piramidal cu prezența reflexelor patologice caracteristice ale acestui sindrom, tulburări de mers, tulburări ale sensibilității proprioceptive (mai ales cea vibratorie) la membrele inferioare și tulburări de micțiune. Această formă clinică debutează în jurul vârstei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
control poate lua decizia sustragerii celulei de la multiplicare. O decizie atât de radicală, care oprește temporar sau definitiv multiplicarea celulară, este perfect posibilă. De cele mai multe ori întâlnim această situație în condiții perfect fiziologice, dar o întâlnim și în condițiile apariției imperfecțiunilor structurale ale celulei in toto, sau ale unuia din componenții ei. Printre exemplele de demantelare fiziologică a sistemului de stimulare a multiplicării, cităm cazul celulelor nobile din sistemul nervos care nu se divid: acestea intră în G0, ori într-o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sau infecțioși), p53 stimulează sinteza unei alte proteine, p21, care acționând la nivelul checkpoint-urilor, „coboară bariera“, oprind procesul de sinteză al ADN, fie în G1, fie în S. STOP-ul pus de către p53, via proteina p21, desfășurării ciclului celular cu imperfecțiuni, are o importanță deosebită. Prin oprirea acelui ciclu celular care imperfect se împiedică perpetuarea și multiplicarea unor populații de celule „cu defecte“, inclusiv a celor transformate canceros (fig. 2-51). S-a putut demonstra că administrarea de a- și β-interferon la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stau tocmai așa. Existența punctelor de control, abilitatea unor gene (ATM, ATR și proteinele codificate de ele) de a sesiza și a da alarma, în fine, intrarea pornită în funcțiune a unor mecanisme naturale de reparație a ADN-ului cu imperfecțiuni, reduce numărul erorilor la numai 1010 baze recopiate. Așadar, de la o eroare la 10 milioane de baze recopiate, la numai o eroare la 10 miliarde de baze. Reiese că în urma operațiilor de corecție structurală, numărul de greșeli raportat la cantitatea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urmează, vom expune pe scurt aceste aspecte. Ab initio, trebuie să știm că acest mecanism este factor complex. Din păcate, în prezent (2011) nu posedăm decât puține date referitoare la modul specific de sesizare și alarmare a prezenței leziunilor și imperfecțiunile ADN produse de virusurile oncogene. În schimb, după 1995 s-au cumulat suficiente date referitoare la senzorii care dau alarma în cazul alterării moleculei de ADN agresată de factori fizici și chimici. Așa se face că numeroși autori extrapolează mecanismele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
individului (p. 29). Pentru autoare, el interpretează miturile în raport cu ceea ce l-a învățat istoria, supunându-le întrebărilor celor mari, cu care paideia și Kalokagathia familiarizaseră pe greci și ajunge la cunoașterea adâncă a sufletului omenesc și a dezordinilor produse din cauza imperfecțiunilor relațiilor umane, a hamartiei ori a hybris-ului (p. 36). Zoe Dumitrescu-Bușulenga cercetează pe rând tragediile lui Sofocle. Fără a crea tipologii stricte, descifrând diversitatea nesfârșită a caracterelor, acestea descoperă felurite cauze ale suferinței omenești. Totuși, nu apar drept fragmente
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
doar prin obstinația de a dobândi faima de prim războinic și prin încrederea aproape peste măsură în forța fizică (p. 48). Mereu interesat de cauzele morale și psihologice ale căderilor ori transcenderilor, Sofocle pune sub lupă personajul : acesta își arată imperfecțiunile care creează dezechilibrul și incongruența funciară dintre el și lume și îl poartă spre catastrofă (p. 49). Dramaturgul reinterpretează în lumina vinovăției tragice soarta eroului care pretinde armele lui Ahile, cuvenite celui mai viteaz războinic (p. 51). Decizia Atrizilor în favoarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spiritul republican liberal american, libertatea spiritului uman, guvernământul prin contract social, rolul majorității și al constituționalismului, reprezentarea socială. Studiile sale din The Federalist Papers 13 (1787-1788) semnifică interpretarea clasică a Constituției americane, argumentând superioritatea regulii majorității, avantajele republicanismului, dar și imperfecțiunile acestuia arbitrariul, tirania majorității, discriminarea minorităților. Tirania majorității o temă actuală se poate evita prin varietatea partidelor și a intereselor, iar corupția, prin mărirea circumscripțiilor și a votanților. Tot așa, echilibrul și separarea puterilor în stat împiedică nedreptățile din sfera
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Guțan 17, acesta este un caz unic în istoria legislativului românesc, când un principiu constituțional este ocolit pe față din rațiuni de securitate națională. Legiuitorul, consideră autorul, a confundat mai mult sau mai puțin voit descentralizarea administrativă cu cea politică. Imperfecțiunile legii din 1925 au scos în evidență necesitatea unei noi legi de organizare administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5 august 1929, propusă de guvernul național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de cea anterioară, anumite prevederi ale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
biologia și sensibilitatea lui, omul mereu altul. Cât de bine ne cunoaștem, suntem noi înșine? 98 Plutea într-o ceață a inaccesibilului. Cu toată perseverența-i demnă de un benedictin obstinat nu reușea să iasă din universul banal învăluit de imperfecțiune. Auzise el undeva că sentimentul de neputință este vecin cu ratarea și că o ultimă șansă ar fi să prindă o urmă de lumină prin care să se strecoare dincolo de tristețe. Tristețea vieții plate în care mișună doar conflictele mărunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de existența țânțarilor, a puricilor, a imposturii, a armatei a 14-a etc.? O chestiune ceva mai dificilă ar fi cauza pentru care Creațiunea este atât de departe de perfecțiune. Unii acuză neglijența sau chiar incompetența Creatorului... Semn sigur al imperfecțiunii umane, al însuși spiritului nostru este faptul că nu putem soluționa asemenea probleme. Sau poate chiar faptul că ni le punem... Și acum, după acest demaraj fulminant aș spune câteva opinii despre poezia noastră contemporană... Opiniile mele despre poezia română
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
armonia de care vorbiți. Acestea sunt deziderate eterne, către care spiritul poate doar tinde, dar nu-i e dat a le atinge în această lume sublunară. Iisus însuși, perfect fiind, s-a îndoit o clipă doar (pe cruce), semn de imperfecțiune. Deși poate că însăși imperfecțiunea este unul din atributele perfecțiunii... Rolul poeziei în această sarabandă eternă? Același ca al oricărui efort spiritual: atingerea perfecțiunii, adică a triumfului și echilibrului de care vorbeați. Care ar fi tendința poeziei în mileniul iminent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sunt deziderate eterne, către care spiritul poate doar tinde, dar nu-i e dat a le atinge în această lume sublunară. Iisus însuși, perfect fiind, s-a îndoit o clipă doar (pe cruce), semn de imperfecțiune. Deși poate că însăși imperfecțiunea este unul din atributele perfecțiunii... Rolul poeziei în această sarabandă eternă? Același ca al oricărui efort spiritual: atingerea perfecțiunii, adică a triumfului și echilibrului de care vorbeați. Care ar fi tendința poeziei în mileniul iminent? Sau cel puțin pentru primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu mare interes se numără secțiunile introductive din lucrarea clasică a lui R.A. Dahl, Modern Political Analysis (1963: 4-13), din A. Leftwich, ed., What is Politics? (1984: 1-18) și M. Laver, Invitation to Politics (1983: 1-16). Dificultățile și chiar principala imperfecțiune a analizei comparative au fost menționate în mod repetat, mai ales în anii 1950 și 1960. Un articol deseori citat este cel al lui R.C. Macridis, The Study of Comparative Government (1955), în care se denunță caracterul mărginit și cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]