1,250 matches
-
și administrația, Cernăuți strada Munteniei nr.14, unde a fost tipărită și Făt-Frumos de către același Leca Morariu. Propunându-și să pună stavilă mistificărilor, revista își lua ca sarcină, după cum spune directorul ei în editorialul „Pornind la drum, să înfrunte superficialul, impostura, improvizația care, toate „pălmuiesc opinia publică în domeniul limbii.” Învrednicindu-se să lămurească și... limita neologismului. Revista Fond și formă își mai adaugă și rostul „de-a ilustra într-o sistematică bibliografie bucovineană și a Moldovei limitrofe distinsa Culturalitate a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrise de scriitori legionari ca Radu Gyr sau de scriitori formaliști ca Lucian Blaga, T. Arghezi etc.". Acest prim corpus de documente este doar vîrful aisbergului nemerniciei care s-a abătut peste literatura română. Ne aflăm în plină eră a imposturii. Materialele adunate reflectă cea mai întunecată perioadă a literaturii și artei naționale, perioadă a "înfloririi" proletcultismului, a realismului socialist în formele sale nude. Scriitorii s-au aflat într-o cazarmă ideologică, unde cei "corespunzători" se simțeau bine, mai ales financiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Deși știau că mint, știau care era adevărul, fiind suficient de inteligenți și cultivați în a decela între literatură și nonliteratură, combăteau partinic, marxist-leninist, cu vehemență tot ce știau bine că era marea literatură română, pentru a deschide drum liber imposturii realist-socialiste. Criticii aveau menirea de a se maturiza prin însușirea consecventă a metodelor științifice de lucru, singura cale ce asigura eliminarea treptată a rămășițelor estetiste și subiectiviste. Împlinirea acestor deziderate a impus desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
politice! -, „noi” am Început, cum se zice, să „ne’nvârtim În jurul cozii”. S-au pornit apoi tot felul de obositoare discuții și aproximații despre „originile revoluției”, care „de fapt nici nu a fost una”, despre „revenirea la putere a comuniștilor”, „impostura lui Iliescu” - ceea ce echivala, În fapt, cu contestarea legalității alegerilor din mai ’90 (și ceea ce observatorii occidentali ai alegerilor nu făcuseră!Ă Discuția mea publică cu J.-P. Faye nu a avut nici un fel de ecou În presa largă sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a dispărut și cea profesională și astfel publicul românesc care ne-a fost, decenii, prieten și formidabil complice s-a pomenit cu o avalanșă de scrieri și tipărituri dintre care 90%, s-o recunoaștem, sunt ale veleitarismului neobosit și ale imposturii, oportuniste sau nu. Anarhia, care s-a infiltrat și În alte sectoare fundamentale ale vieții sociale, a apărut și În lumea artelor și a literelor. O anarhie ce purta și poartă diverse nume, „tranziție”, „criză”, „revenirea comuniștilor” etc., o anarhie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
felul de atribute exotice. Impactul cu realitatea este de regulă frustrant, pentru că dezgolește contururile reale, finite, ale toposului visat, pe care nu le mai poți dilua și extinde fără a te situa pe un teren fals, într-un fel de impostură sentimentală. Imaginația înnobilează ignoranța, dar nu o mai absolvă atunci când își pierde inocența. La Catedrala Sacré-Coeur, albă și impresionantă în monumentalitatea ei, rămânem câteva minute absorbiți de uimitoarea panoramă a Parisului. Culoarea galben-maro a peisajului urban din fața noastră, contopindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nepotrivită cu vârsta lui. Tânărul ne prezintă într-o poloneză sacadată, pătruns de importanța posturii sale, numerele artistice ce vor urma. Îl ajută un translator în engleză, care-l privește cumva contrariat. Am, la rându-mi, o acută senzație de impostură. Toată povestea asta cu teutoni, oricât se străduiesc polonezii, pare totuși o chestie furată, străină de firea lor... mai plebee. Spectacolul începe cu dansul unor fete îmbrăcate după moda veacului al XIV-lea, muzica e bună, autentică. Vine, imediat, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
manipulatori pare realizabil. Noi nu avem nevoie ca cineva să ne reprezinte, când putem discuta deschis și direct între noi ce efecte vor avea anumite subiecte politice asupra noastră. În aceste condiții, a-ți asuma o reprezentare politică sugerează o impostură. Astăzi, în Spania, pot să afirm că avem o democrație matură. Este curioasă în acest sens relația pe care o are societatea noastră cu fenomenul naționalismului. În Spania nu avem un naționalism spaniol, ci unul catalan, basc sau galician. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
regimului! -, măritată cu Segall, căpitan de miliție la prefectură. Erau două generații distincte: bătrânii, molcomi ovrei din Dărăbani, mărunți comercianți, și tinerii, instrumentele tipice ale stalinismului, mutați abrupt în București din „lipsă de cadre”. „Tinerii” erau atât de lucizi de impostura și puterea lor, încât la moartea tătucului Stalin, la începutul lui martie ’53, le-am auzit pe cele două fete-femei Ostfeld plângând și rupându-și părul cu hohote înalte, dincolo de ușa de sticlă ce ne despărțea și îngustul vestibul. Dna
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
manualele școlare, începuse binișor și destul de iute să se convingă pe sine însuși că este „al doilea Eminescu”, naș vtoroi Eminescu. Nimeni nu se rușinează să se așeze pe scaunele goale ale titularilor de merit, oricât de grosolană ar fi impostura. La începutul anilor șaizeci, înainte de debut, am rămas nu rareori uimit până la stupefacție constatând cât de ușor scriitorii de talent, culți, inteligenți etc., cum apar aproape în orice generație biologică, au crezut cu adevărat că valorează mai mult decât un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult decât un Blaga sau un Voiculescu, interziși și calomniați aceștia, în timp ce „ei” se aflau în manuale, antologii, citați ades etc. Într-o carte de convorbiri cu Const. Iftimie, Confesiuni violente, publicată cu vreun deceniu în urmă, vorbeam de o „impostură a imposturii” citând generația Maria Banuș, Nina Casian, Cicerone Teodorescu, Jebeleanu și alți câțiva. Nina, ce trăiește actualmente în America, am auzit că s-a jignit apoi, cred că nu a înțeles prea bine expresia citată mai sus. Într-adevăr
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un Blaga sau un Voiculescu, interziși și calomniați aceștia, în timp ce „ei” se aflau în manuale, antologii, citați ades etc. Într-o carte de convorbiri cu Const. Iftimie, Confesiuni violente, publicată cu vreun deceniu în urmă, vorbeam de o „impostură a imposturii” citând generația Maria Banuș, Nina Casian, Cicerone Teodorescu, Jebeleanu și alți câțiva. Nina, ce trăiește actualmente în America, am auzit că s-a jignit apoi, cred că nu a înțeles prea bine expresia citată mai sus. Într-adevăr, partidul comunist
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stângace, rugoase și o exaltare nelalocul ei, îl jigneam chiar uneori pe rafinatul nostru prieten. „A elucida” era unul dintre verbele de mare frecvență în vocabularul lui Matei de atunci și în „pedagogia” lui, neobosit în a detecta prostia sau impostura de care eram înconjurați, aflată în poziții „prestigioase” atunci, Matei „ne învăța” arta de a ne „debarasa” ușor de anumite „enigme umane” ce purtau un nume sau altul, inși aflați în centrul vieții literare sau în apropierea noastră, în frecarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
amintească acest fapt! Și, într-adevăr, erau presiuni mari să fie dați afară cei doi, presiuni insistente care veneau nu numai de la partid, dar și de la Uniune.Ă Cum își justifica Raicu „blândețea” cronicilor sale și refuzul de a admonesta impostura literară, drapată, nu rareori, de o teamă politică prostituantă? Avea o teorie (cred că sugerată lui de Matei Călinescu, care m-a rugat și el să-l angajez într-un post adjunct din cele două pe care le mai aveam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
catastrofică, cu urme până azi!, dar i-am oferit o rubrică permanentă unde Matei scria ce voia, nu rareori chiar și contra gustului meu!Ă: - Nu are rost, răspundea Raicu reproșului meu că nu e mai incisiv, mai categoric cu impostura, selecția cărților pe care le comentez vorbește de la sine. Cărțile proaste, autorii mediocri se vor prăbuși de la sine!... Nu am fost de acord, până la urmă, cu această scuză, România literară avea nevoie de un cronicar energic și curajos, și atunci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu se pot înșela atâta vreme doi factori ce determină valoarea, la urma-urmei, în afara timpului: critica de prestigiu, așa-zisul „succes de stimă”, și publicul, cel „real”, informat și înzestrat cu simț critic, capabil de a discerne între valoare și impostură. Publicul care ne-a susținut în diferite și fantastic de variate forme, uneori, deoarece și noi îl „susțineam”, nu numai în nevoia, în foamea de artă adevărată pe care, mai ales, o dictatură ideologică și obscurantistă o întețește, o amplifică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să-și lipească de ea burta și fruntea, să-și frece de ea batiste și baticuri trecându-și apoi mâna pe figură. Dacă unele intrigi de amvon merită a fi tratate cu indulgență, aceste isterii ce se vor preacucernice, aceste imposturi ale pioșeniei mă indispun. Da, noi suntem întrupați. Da, avem nevoie de materie pentru a ne aduce aminte. Dar ce e prea mult e prea mult. Există o dispoziție administrativă a Bisericii romane pentru a justifica aceste gesticulații păgâne. Ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
academicienei Elena Ceaușescu", misiune ce intra în sarcina consilierului științific. Spre norocul meu, cedasem de aproape doi ani sectorul respectiv, fusesem deci scutit de o umilință inutilă în fața unor savanți sovietici, pentru care aveam respect și a căror opinie față de impostura de la București îmi era cunoscută. Deși știam că academicianul Ion Ursu solicitase cu insistență publicarea unui volum despre polimeri, volum elaborat de mai mulți cercetători de la ICECHIM, dar deturnat pe "căi amiabile" și însușit de locatara cabinetului 2 de la C.C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cei mai frumoși ani din activitatea sa și care i-a adus cele mai mari satisfacții profesionale și sufletești. De o exigență și cinste deosebite, profesionalist de excepție, cu un înalt simț civic și omenie, inginerul Bulgaru nu a tolerat impostura, diletantismul în profesia nobilă de inginer agronom. Analizele activității Trustului se caracterizau printr-o înaltă principialitate, cu imprimarea în dezbateri a simțului de răspundere la subalterni pentru locul de muncă pentru care răspundea. Rezultatul: Formarea a zeci de specialiști din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
mediul rural (în perioada secetelor), conferințe de popularizare și culturale în centre urbane și, mai ales, rurale; a fost responsabil al comitetului ieșean de învaățământ public. În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit Premiul de Stat (1951
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
orgoliu în această afirmație. Pe de altă parte, nu e numai atât, căci există, totuși, ideile, punctele de vedere, demonstrațiile care pot fi credibile, sau nu. În fine, din punctul ăsta de vedere ceea ce mă deranjează cel mai mult e impostura. A apărut și un gen de grafomanie critică. Dar să revenim: am scris ani de zile despre poezie nu cred că din cauză că scrisesem eu cândva ceva ce putea fi numit astfel -, m-am oprit și la câteva cărți de proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
romanul (sper, anul care vine), să găsesc un editor, să conving că sunt (și) un prozator... De-abia după aceea cred că aș putea să revin la aceste întrebări și să încerc unele răspunsuri, fără a fi pândit de riscul imposturii. (Revista "Conta", nr. 17, 2014) Ion ZUBAȘCU Dacă m-a adus Dumnezeu pe lume, a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... Zice Creangă, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
apare, ca și lui Marin Preda, drept fără întoarcere. De aici disperarea, revoltele, sfâșierile. Orașul, în schimb, va cons titui, în reprezentările sale apăsat maniheiste, o țintă a imprecațiilor, a sarcasmelor, văzut ca un sediu al răului agresor și al imposturii, al poleielilor coclite: Invizibile porți de orient în amurgul călit coclit-poleit distanța dus-întors în melancolie Urbe inspiratoare! Norocul nostru să ne naștem aici să fim cetățenii prafului-pulberei să nu zicem că nu am trăit că nu am fost fericiți. S-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la Cartoon Network. În loc să-l citești pe Levi-Strauss ca zevzecul. Aici ne duce gândul. Acolo ne duce bestia. Oricum, sigur e că cel care spune asta sau nu crede în ce spune, sau cândva s-a aflat într-o gravă impostură. Și nici atunci nu credea în nimic din ce dădea pe goarnă. Acum, ce e grav. Inacceptabil este faptul că același tip de om afirmă că literatura, cultura ar fi pe moarte. Și contribuie în felul ăsta la întreținerea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Atunci abia universul ți se pare rotund. Îți trebuie un soi de confort interior. Un om hărțuit, dispersat nu poate produce decât chestii incoerente. Și, mă rog, fraierii mai pot scrie poezie. Poezie pășunistă, diafană. Mielușei simpatici, gâze, glezna vacii. Impostură și nimic mai mult. O literatură a prezentului trebuie să lege, să-ți explice. Nu să te contrarieze, să sporească entropia. Dacă mi-aș pune mintea, din Pif aș scoate un poet de nota zece. După mine, poezia înseamnă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]