1,432 matches
-
a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod, Irodiada). E explicația pe care a impus-o N.A.Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (1963), în care Rodica e prezentat
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
turc al Educației Naționale l-a pus pe lista celor o sută de autori recomandați pentru lectură. E socotit însă mai degrabă scriitor francez decît român, desigur că după criteriul limbii în care e scrisă literatura lui. Nu e totuși improbabil ca un anumit rol să fi jucat și fostul mare prestigiu al culturii și limbii franceze, în spiritul cărora s-au format elitele turce în perioada modernizării și europenizării, vreme de peste un secol. în ultima vreme însă, Istrati e totuși
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
a epocii constă în cristalizarea unui stil al relatării directe, al refuzului implicării pasionale, oricât de crude, chiar bestiale, ar fi fost evenimentele narate. Stilul dulceag al romanului sentimental e îngropat pentru totdeauna, deși temele sale - dispariții misterioase și reapariții improbabile, crime absurde și explicații fantasmagorice, violențe sadice și salvări miraculoase - supraviețuiesc mareei inflaționiste care continuă să scalde țărmurile literaturii populare. Marele câștig al epocii constă, așadar, în construirea acelui ton și, prin vocea naratorială, a acelei mărci identitare care avea
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
grumaz - să fi fost gândul neiertător că fratele meu geamăn se întorsese de șapte ani prea tânăr și prea resemnat în pământ la ai noștri iar eu mai credeam că ar fi de datoria mea să renasc ? Celor ce profețesc improbabilul Am în câmpul vederii contururi nesigure îmi dau silința să aflu de ce cum și când o să mă ia prin surprindere lebăda neagră (rara avis in terris nigroque simillina cygno) de popoare și seminții descrisă în fel și chip doar după ce
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
armeană. Redăm mai jos extrase din două cronici publicate în ajunul lansării acestui roman: Săptămânalul „Grakan Tert” („Gazeta literară”) scria, printre altele, în numărul său din 19 aprilie: „Se poate spune că, având la bază realități care par incredibile și improbabile, care pentru poporul armean au fost timp de un secol, și chiar mai înainte, indescriptibil de tragice și au avut grave consecințe, fără precedent, romanul nu cuprinde câtuși de puțin momente incredibile și improbabile.” Iar în influentul cotidian „Azg” („Națiunea
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
bază realități care par incredibile și improbabile, care pentru poporul armean au fost timp de un secol, și chiar mai înainte, indescriptibil de tragice și au avut grave consecințe, fără precedent, romanul nu cuprinde câtuși de puțin momente incredibile și improbabile.” Iar în influentul cotidian „Azg” („Națiunea”), se scria, printre altele, în numărul din 20 aprilie: „Cred că este momentul potrivit pentru a-l felicita pe cititorul armean, pe a cărui masă în curând o să apară o minunată operă literară, care
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
o amplă notă de subsol la o replică a Scrisorii pierdute. Destinul operei lui Caragiale, la peste un secol de la plămădirea ei, înregistrează astfel un avatar unic, pe care nici o altă operă nu l-a trăit pînă astăzi și e improbabil că-l va trăi în viitor. G. R.: Fiindcă tot vorbim despre Caragiale: n-ai impresia că privirile se îndreaptă astăzi mai mult spre actualitatea scriitorului și mai puțin spre arta lui? Șt. C.: Observația mi se pare întemeiată și
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
de bere, iar eu m-am apropiat cu șervețele și l-am informat binevoitor că e urât să bea cu șapcă pe cap „când ai lângă tine o femeie atât de uluitor de așa și pe dincolo“. în acel moment, improbabila creatură masculină cu șapca udă s-a îndreptat spre toaletă, iar eu am auzit din gura splendorii încruntate cel mai odios cuvânt din limba română, ceva atât de violent, încât pielea de găină mi-a venit natural: am auzit cuvântul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și ei propunerea fără drept de replică a lui Filip: "Spre Orient", gândea Carol. Filip nu indicase un loc, o adresă, ci o direcție de mișcare, care răsuna încă în urechile sale. "Spre Orient !". O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic, cum sună comanda unui căpitan de corabie în derivă cu scopul de a-i îmbărbăta pe marinarii derutați și puși pe răzmeriță. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, la fel ca
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
al celor patru pereți ai camerei. Apoi continuă în spațiul deschis al peregrinărilor pe ulițele orașului. Capitolul suprem realizat artistic este cel care povestește cum, obosiți, urcă în birja fantomatică condusă de muscalul scapet." O direcție incertă, utopică, cu destinație improbabilă și inexistentă poate geografic. Dar caii păreau că nu ezită. Păreau că știu unde merg, ca și strania lor călăuză, chiar adormită fiind. Carol simți că locul lui era acolo, în birja comodă, component al acestui echipaj fantomă". Totul capătă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
înseamnă să te poți întinde cu voioșie din toate mădularele. Puteți să vă închipuiți în temnița aceea un om obișnuit să trăiască pe înălțimi și pe puntea superioară a vapoarelor? Ce? Poți fi închis în temniță și să fii nevinovat? Improbabil, cu totul improbabil! Dacă ar fi așa, raționamentul meu n-ar mai face două parale! Refuz să examinez, fie și măcar pentru o clipă, ipoteza că nevinovăția s-ar vedea silită să trăiască gheboșată. De altminteri, nu putem afirma nevinovăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
poți întinde cu voioșie din toate mădularele. Puteți să vă închipuiți în temnița aceea un om obișnuit să trăiască pe înălțimi și pe puntea superioară a vapoarelor? Ce? Poți fi închis în temniță și să fii nevinovat? Improbabil, cu totul improbabil! Dacă ar fi așa, raționamentul meu n-ar mai face două parale! Refuz să examinez, fie și măcar pentru o clipă, ipoteza că nevinovăția s-ar vedea silită să trăiască gheboșată. De altminteri, nu putem afirma nevinovăția nimănui, dar putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cazul aceluia avându-l în centru pe faimosul consul Regulus, care, după ce pledează în fața senatului pentru continuarea luptei, se întoarce, așa cum promisese, în prizonierat, unde, de altminteri, va fi torturat și ucis. De asemenea, adeseori invocată e scena, cu totul improbabilă, a întemeierii Cartaginei. Aproape că nu există autor care să nu se refere la ea, cel puțin de dragul anecdoticii. Cerând, pe țărmul Africii, atâta pământ cât acoperă o piele de bou, punii apelează la un șiretlic, tăind fâșii suficient de
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
pornit de la pluralul cofraje, simțit de unii ca o pronunție greșită, și să se fi refăcut un plural cofrage („diferite cofrage pentru ouă de găină și prepelițe din material plastic transparent", e-oferta.ro) și un singular cofrag. Nu e improbabilă nici ipoteza unei readaptări, în limbajul tehnic, direct după forma scrisă a cuvântului francez coffrage, noua variantă intrând astfel în concurență cu adaptarea oficială, conformă pronunției. Forma cofrag circulă, chiar în scris, mai de mult: pe Google Books i se
Cofrag și cofraj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6498_a_7823]
-
Scriitorul francez menționa „câteva modificări esențiale pentru liniștea mea, în curs de a fi făcute în camera mea din Paris". Mallon explică: „Faimoasa căptușeală de plută este aplicată pe pereții dormitorului. Imaginativul lui galion este asamblat în modul cel mai improbabil, ca o navă într-o sticlă." Graham Greene a bombardat vreme de aproape cincizeci de ani redacțiile ziarelor londoneze cu scrisori dintre care o parte au fost incluse în volumul „Al dumneavoastră, etc". Titlul reproducea formula uzuală de încheiere a
Poștașul nu mai sună la ușă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6397_a_7722]
-
în 1927 în redacția ziarului Cuvântul și supusă unor tensiuni ideologice din ce în ce mai mari după zece ani, odată cu adeziunea lui Eliade la legionarism. Pentru o vreme, lui Sebastian aproape nu-i vine să creadă în transformarea vechiului său prieten, atît de improbabilă i se pare. Pe de altă parte, Eliade credea, înșelîndu-se grav, că Sebastian continua să fie alături de el chiar și în perioada "climaxului meu legionar" (notație inedită din jurnalul portughez, 1945). Lipsă de percepție psihologică? Naivitate? "Naivitate catastrofală" cum vedea
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
dezintegrării relațiilor sociale), femeile cu copii sub 14 ani ar fi izolate de comunitate sau de oportunitățile de pe piața muncii (dacă luăm în calcul dubla zi de muncă numai din punctul de vedere al resursei timpului, varianta aceasta nu pare improbabilă), conform modelului individualist fie sunt discriminate pe piață, fie nu aduc pe piață capacitățile necesare pentru a avansa, iar modelul lui Akerlof ne furnizează ipoteza prezenței sau absenței unor externalități sociale semnificative 1. Singurul model care pare să furnizeze puține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
este că printre unii armeni cu greutate, rămași încă legați de Orient și recent stabiliți în România, mijea aspirația unui stat armenesc burghez. În conjunctura unui nou conflict, se punea problema politicii de urmat pentru atingerea acestui țel. Nu-i improbabil ca un îndemn secret să fi venit din partea diplomației germane naziste către armenii cu instincte capitaliste de a se agita în vederea unei așa-zise renașteri, de vreme ce începură să apară tot felul de publicații asupra culturii armene. Fie că direcția expansiunii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă este într-adevăr Gaittany. - Ce vreți? conchise directorul Casei de Artă, posesorulstiletului cu care fusese asasinat Dan Bogdan, îi e frică! și emise un hohot de râs. Bonifaciu Hagienuș era mult mai calm, cu toate că și el admitea ipoteza, absolut improbabilă, de a deveni un obiect de atac. - Ce-o fi o fi, domnule Gaittany, cum mi-o fi soarta! Dar dumnealor ar trebui să se gândească, ce Dumnezeu, fac eu vreun rău cuiva? Eu nu fac politică, nu m-amestec dincolo de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
minte trăsăturile esențiale ale fețelor celor doi și nu găsise nici o asemănare. Nici măcar unul dintre cele douăzeci și șase de puncte definitorii pentru chipul unui om nu corespundea la cei doi. La o relație tată-fiică, acest lucru era atât de improbabil, încît nici nu merita luat în seamă. Iarăși mințise, aruncând în felul ăsta o umbră de îndoială și asupra mărturisirii parțiale a faptului că tinerii din Satul de Clone reprezentau probabil zestrea genetică inițială a tuturor Lumilor Agricole. Quintul bătu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
reprezentat de disuasiune, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale. Astfel că, deși, în conformitate cu obiectivele TNP, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, iar, pe de altă parte, recursul la arme nucleare este extrem de improbabil, atâta timp cât acest tip de armament va exista, NATO își propune să rămână o alianță nucleară. Ca urmare, forțele nucleare strategice, în particular cele ale SUA, constituie garanția supremă a securității Aliaților. De asemenea, la descurajarea globală și la securitatea Aliaților
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
este încă inconsistent, nu pare a duce undeva, imaginea pe care o reprezintă nu se ivește încă. Ar mai fi și ideea că poate nu sunt în stare să văd ceea ce eu însumi construiesc, dar cred că acest lucru este improbabil, este mai mult o amăgire a mea, care mă fură precum sentimentul fals al liniștii senectuții pe care, în sinea mea, o resping cu hotărâre. M-a chinuit toată adolescența nebunia infinitului, idee care nu stă în picioare, căci trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
anumite ambiții În ceea ce o privește pe Frau Pfarr. Poate că Haupthändler și femeia asta, Eva, se combină și hotărăsc să joace rolul Înșelatului - În tandem, ca să zic așa - și să facă și niște bani cu ocazia asta. Nu este improbabil ca Pfarr să-i fi spus Evei despre bijuteriile soției sale. M-am ridicat, terminându-mi băutura. — Și atunci poate că Haupthändler o ține pe Eva ascunsă undeva. — Sunt deja trei de dacă. Mai mulți decât sunt eu obișnuit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
interesantă, zise el. Dietz Încetă să se mai joace cu mustața atât cât să pufnească disprețuitor. Jost Îl privi un moment pe inspectorul său, după care se uită la mine: — Numai că vezi tu, colegului meu i se pare cam improbabilă. — Asta ca să vorbim În termeni frumoși, vorbă-lungă, bombăni Dietz, care de când Îmi speriase de moarte secretara și făcuse țăndări ultima mea sticlă de băutură bună, părea să fi devenit și mai urâcios. Jost era un bărbat Înalt, cu Înfățișare ascetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Weber nu vizitase niciodată vreun ținut asemănător cu cel unde locuia acum fratele ei. Karin se așeză să-i scrie, imitându-i conștiincioasă stilul. Să-i câștige cumva atenția acestui cercetător monumental i se părea cea mai mare și mai improbabilă realizare. Dar putea prezenta chiar ciudățenia Capgrasului lui Mark astfel încât să fie irezistibilă pentru un asemenea om. Îi scrise fără mari speranțe că Gerald Weber îi va răspunde. Dar își imagina deja ce se va întâmpla dacă îi răspundea. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]