3,449 matches
-
sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea avea consecințe mai bune. Pentru evaluarea un asemenea opinii, trebuie s] înțelegem modul în care regulile sunt stabilite și ce acțiuni sunt considerate inc]lc]ri ale regulilor. Explorarea acestor teme determin] apariția nevoii de a distinge între intenție și previziune, și pune la îndoial] coerentă noțiunii comune de supunere fâț] de o regul]. O etic] a îndatoririlor prima facie JONATHAN DANCY O etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
murdare C.A.J. COADAY R]zboi și pace JEFF MCMAHAN Partea a șasea: Natură eticii În ciuda numeroaselor teorii etice dezvoltate în vederea norm]rii comportamentului și a num]rului considerabil de scrieri care trateaz] aplicarea acestor teorii în practic], exist] inc] nesiguranță legat] de ceea ce facem - și avem dreptul s] facem - atunci când formul]m judec]ți etice sau ne angaj]m în dezbateri pe teme etice. Încerc]m oare s] stabilim care sunt faptele, așa cum ar face-o un om de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
grea, de dureroas], de confuz], de conflictual]. Ciocnirile și dezastrele primordiale despre care se vorbește au menirea - adesea, poate, în mod esențial - s] explice de ce oamenii trebuie să tr]iasc] dup] reguli care le pot reprimă dorințele. Ambele întreb]ri inc] persist]. De câteva secole, teoreticienii au încercat cu insistent] s] le g]seasc] r]spuns în termeni mai literali și mai sistematici. Aceast] cercetare nu izvor]ște doar din curiozitate sau din dorința de a dovedi c] regulile nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relat]ri nu pot explica cu adev]rât fapte complexe și a devenit clar deja c] nici unul din aceste dou] clișee generale nu poate r]spunde întreb]rilor noastre. Varianta creștin] deplaseaz] problemă în loc s]-i ofere o rezolvare, din moment ce inc] nu am aflat de ce trebuie s]-l ascult]m pe Dumnezeu. Înv]ț]tură creștin] are desigur, multe de spus în acest sens, dar ceea ce spune este complex și nu poate s]-si mențin] simplitatea atr]g]toare odat] ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o astfel de ființ], ci cristalizeaz] un intreg ansamblu de idealuri și standarde foarte complexe care se afl] în spatele regulilor morale și le confer] semnificație. Ins] chiar autoritatea acestor idealuri și standarde face obiectul investigației noastre. Așadar întrebarea nu are inc] r]spuns. îi. Tentația egoismului și contractul social Ideea c] etică nu e decât un contract încheiat pe baza vigilentei egoiste este, într-adev]r, mult mai simpl], dar tocmai din acest motiv e mult prea nefondat] că s] explice adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise efectiv în procesul evoluției sunt acelea care au aceast] sarcin], ceea ce este adev]rât. Totuși, folosind limbajul „egoismului”, ei leag] inevitabil aceast] idee de mitul pseudodarwinist, inc] viu, al egoismului, din moment ce cuvântul egoist este integral o descriere de motive - nu doar de consecințe -, iar înțelesul s]u de bâz] e unul negativ, si anume acela c] individului nu ii pas] de ceilalți. Totuși, sociobiologii subliniaz] c] aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală ? Ele nu o compun, dar cu sigurant] contribuie în mod esențial la existența ei. Oare nu furnizeaz] ele materia prim] a vietii morale - motivațiile generale care conduc spre ea și care îi ofer] direcția de bâz] - la care este inc] nevoie de o prelucrare inteligent] și mai ales de discurs pentru a-i da o form] organizat]? Darwin a schițat aceast] sugestie într-un pasaj remarcabil care preia idei centrale de la Aristotel, Hume și Kant (Darwin, 1859, vol. I, partea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune fâț] de propriii copii în raport cu toți ceilalți, ar fi catalogați drept monștri. În mod foarte natural, noi ne consum]m resursele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
integrate și mai strânse decât cele pe care le avem noi; interacțiunile sociale presupun o varietate mai mare de roluri ce necesit] o reglementare mai coerent] a comportamentului. Orice relație social] are o gam] mai larg] de funcții - are o „inc]rc]tur]” mai mare -, iar statutul s]u este în mod corespunz]tor mai important decât în societatea noastr], unde multe relații sunt impersonale și au o functie unic] - de exemplu, relația șofer de autobuz - pasager. Închipuiți-v] ins] cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moștenitor al regelui, dar nu era conceput de c]tre acesta. În cazul tribului Ronga, printre practicile rituale ale incestului se num]r] și mimarea actului sexual, f]r] că acesta s] aib] loc. F]r] a fi considerat o inc]lcare a unei prohibiții stricte, ritualul este pentru ei o afirmare indirect] a moralității sexuale. A face o comparație direct] și a judeca ritualul dup] valorile proprii ar fi o distorsiune naiv] și grotesc], ca și cum am echivala împ]rt]șirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
regiunea muntoas] sudic] din Papua Nouă Guinee venereaz] o zeitate numit] Datagaliwabe care „se ocup] în special, de pedepsirea tr]d]rii leg]turilor de rudenie și, pentru această, observ] tot timpul comportamentul social (...), pedepsește minciună, furtul, adulterul, uciderea, incestul, inc]lcarea exogamiei și a tabuurilor ritualice. El îi pedepsește și pe aceia care nu reușesc s]-si r]zbune o rud] ucis]. Ins] nu se preocup] de comportamentul celor neînrudiți” (Glasse, 1965). Populația Manus din Insulele Amiralit]ții crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din jurul anului 2000 î.Hr., ceea ce subliniaz] importantă respect]rii preceptelor pentru obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul acestora, iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp. 70-73). Ucenicii erau încurajați s] se c]s]toreasc]. Unitatea social] de bâz] era familia, alc]tuit] din țâț], una sau mai multe soții și copiii lor. C]s]toriile incestuoase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încât se insistă că și c]s]toriile deja consumate s] fie desf]cute (I Ezdra 10.18-19). Cei doi conduc]tori erau convinși c] mariajele între evrei și neevrei nu numai c] întinau puritatea iudaismului (Neemia 13.23-26), dar inc]lcau și legile Scripturii (Neemia 13.1-3), provocând furia divin] (Ezdra 10.14). Nu toat] lumea era de acord cu aceast] diviziune. Autorul C]rții Rut, compus] spre sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr., menționeaz] c] regele David a rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]turile eschatologice; se poate ca prin aceste secte s] fi p]truns în creștinism și în etică creștin] aceast] viziune asupra lumii. Referințe: Bridge, E. W.: The Dwellers on the Nile (London: Religious Tract Society, 1926); (New York: Dover Publications, Inc., 1977). --------------: The Book of the Dead (London, Medici Society, 1913); (New York, University Books, 1960). Heidel, A.: The Gilgamesh Epic and The Old Testament (Chicago: University of Chicago Press, 1949). Josephus: Antiquities. Larue, G. A.: Ancient Myth and Modern Life (Long
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1962). Speiser, E. A.: ’The creation epic’, Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament, ed. James B. Pritchard (Princeton University Press, New Jersey, 1958), pp. 60-72. White, J. E. Manchep: Ancient Egypt, Its Culture and History (New York, Dover Publications, Inc., 1970). Wilson, J. A.:’Egyptian secular literature and poems’, Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testament, ed. James B. Pritchard (Princeton University Press, New Jersey, 1958), pp. 467-70. Bibliografie suplimentar] Bottero, J., Cassin, E. and Vercoutter, J., eds
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Doubleday, Anchor, 1959). ---------------: Sumerian Mythology (New York: Harper & Row, 1961). ---------------: The Sumerians (Chicago: University of Chicago Press, 1963). Larue, G. A.: Old Testament Life and Literature (Boston, Allyn&Bacon, 1968). Murray, M.A.: The Splendour That Was Egypt (New York, Hawthorn Books, Inc., 1963). Oppenheim, A.L.: Ancient Mesopotamia (University of Chicago Press, 1964). PARTEA A II-A MARILE TRADIȚII ETICE 4 Etică indian] PURUßOTTAMA BILIMORIA Preambul Deseori se pune întrebarea: „A existat vreodat] «etic]» în India?’ Se poate vorbi concret despre «etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spund] nevoilor societ]ții, trecând peste scopurile egoiste ale individului (Gandhi, 1968, 6, pp. 171 și urm.). În ideea de satyagraha stau ascunse toate conotațiile unei forțe, ale unui efort de a se mobiliza sau de a lua cu inc]p]tanare o atitudine ș.a.m.d. Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are efecte d]un]toare asupra propriei persoane, constituind un obstacol în aspirația spre nirvana, sau poate avea consecințe negative asupra vieții viitoare; 3) Înr]ut]teste caracterul individului prin inc]lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra propriei persoane, constituind un obstacol în aspirația spre nirvana, sau poate avea consecințe negative asupra vieții viitoare; 3) Înr]ut]teste caracterul individului prin inc]lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și este pedepsit] prin lege. Așadar, anumite informații relevante cu privire la afirmațiile obișnuite pot fi obținute prin percepția senzorial], prin autoanaliz], prin observarea celorlalți etc. Ins] alte informații, cum ar fi consecințele faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât, porunca divin] are un caracter implicit, reg]sindu-se mai degrab] în abilit]țile înn]scute ale omului decât într-o voinț] universal]. Divinitatea este cea care hoț]r]ște durata vieții, înzestrând ființă uman] cu un anumit qi („suflare”) inc] de la naștere. A muri înainte de vremea sorocit] înseamn] o inc]lcare a ordinii divine. De aceea, individul trebuie s] evite orice activitate (în special cea politic]) care ar duce la epuizarea energiei vitale qi înainte de momentul stabilit de sus. Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab] în abilit]țile înn]scute ale omului decât într-o voinț] universal]. Divinitatea este cea care hoț]r]ște durata vieții, înzestrând ființă uman] cu un anumit qi („suflare”) inc] de la naștere. A muri înainte de vremea sorocit] înseamn] o inc]lcare a ordinii divine. De aceea, individul trebuie s] evite orice activitate (în special cea politic]) care ar duce la epuizarea energiei vitale qi înainte de momentul stabilit de sus. Viața reprezint] un ordin divin de autoconservare, deci o datorie. Mencius
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentimentelor și al inclinațiilor comportamentale afective. Atașamentul fâț] de familie sau fâț] de clan (neam) reprezint] o form] a iubirii p]rtinitoare, care aparține și ea naturii firești a lucrurilor. Divinitatea este cea care imprim] un anumit comportament în om inc] de la nașterea să, la fel cum stabilește și rangul specific al acestuia și capacitatea să de a face anumite distincții în vederea orient]rii acțiunilor proprii (abilitatea interpretativ] cu privire la shi-fei). O diferențiere spontan] este corect], în timp ce o diferențiere bazat] pe criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în timp ce altele sunt produsul acestui secol, în special bisericile africane indigene. Dat] fiind aceast] varietate, mișcarea ecumenic] are rolul de a asigura coerentă și înțelegerea sistemelor de doctrine și a aspectelor etice, desi r]mane o minoritate considerabil] antiecumenic] sau inc] neafectat] de aceast] mișcare. În vederea aprofund]rii subiectului legat de etică creștin], este demn de menționat faptul c] aceast] terminologie este folosit], de obicei, de c]tre protestanți, în timp ce catolicii utilizeaz] formulă de teologie moral], f]r] a se stabili
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Mc. 2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere permisiunea de a le inc]lca pe cele ale Sabatului, regul] pe care Iisus nu a dat-o. Și nu pentru c] viața poate fi tr]it] în absența unor reguli sau coduri, improvizând, ci pentru c] etică lui Iisus se situeaz] într-o alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]