4,930 matches
-
ispită? — Poate, când e vorba de mine. I-am aruncat repede o privire. A plecat ochii în jos. Răspunsul acesta al lui mi s-a părut ciudat de umilitor. Era, deci, conștient de faptul că ea îl privește cu o indiferență atât de înrădăcinată încât vederea scrisului lui n-avea nici cel mai mic efect asupra ei. Dar chiar crezi că o să se întoarcă vreodată la tine? l-am întrebat. — Vreau să știe că dacă se strică de tot lucrurile poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ai despre mine. Am simțit brusc cum mi se urcă tot sângele în obraji. Era imposibil să-l fac să înțeleagă că cineva poate fi scos din minți de egoismul lui de gheață. Doream de mult să-i străpung armura indiferenței totale. Mai știam și că la urma urmei avea dreptate în ceea ce spunea. Inconștient, poate, noi prețuim puterea pe care o avem asupra oamenilor după atenția pe care o acordă opiniei noastre despre ei și-i urâm pe aceia asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
-ți dai seama. Mi-a spus-o fără să insinueze ceva. O spunea părând că se minunează. Nu am scris nici un nume pe mormânt. Cel mai rău e că nici până astăzi nu am nici o remușcare și că revăd cu indiferență ceea ce am făcut, cu aceeași indiferență de-atunci. Nu sunt mândru de asta. Dar nici nu mi-e rușine. Nu durerea m-a împins să o fac, ci vidul. Vidul în care am rămas și în care voiam să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-o fără să insinueze ceva. O spunea părând că se minunează. Nu am scris nici un nume pe mormânt. Cel mai rău e că nici până astăzi nu am nici o remușcare și că revăd cu indiferență ceea ce am făcut, cu aceeași indiferență de-atunci. Nu sunt mândru de asta. Dar nici nu mi-e rușine. Nu durerea m-a împins să o fac, ci vidul. Vidul în care am rămas și în care voiam să rămân singur. El nu ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o săptămână, exasperat, să-i caute pricină altui flăcău, mult mai solid, care l-a bătut măr, ajutându-l Însă să-și recapete mândria. Era resentimentar față de toți cei situați ierarhic deasupra sa și această atitudine, combinată cu o indolentă indiferență față de munca lui, i-a exasperat pe toți profesorii. S-a descurajat, considerându-se un paria. A Început să se ascundă bosumflat prin colțuri și să citească după stingere. Din groaza de a rămâne singur, a reușit să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cu cincisprezece dolari pe săptămână. — N-am nici un chef să polemizez cu dumneavoastră, domnule, i-a retezat-o domnul Barlow, ridicându-se. — Nici eu. Voiam doar să vă informez că demisionez. Au rămas o clipă În picioare, privindu-se cu indiferență, după care Amory s-a răsucit pe călcâie și a ieșit din birou. O OAZĂ DE LINIȘTE După patru zile s-a reîntors, În sfârșit, la apartament. Tom era ocupat cu scrierea unei recenzii pentru The New Democracy, În redacția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
scenă, cu atât mai bine. Dacă trebuie să se sacrifice până-n ultima clipă pentru acești ingrați, cu atât mai bine. Dacă e să danseze ultima oară pentru Mișu, care o purtase prin rușine și prin sublim, prin dragoste și prin indiferență, foarte bine. Se gândi din nou la imaginea lui Mișu, ginerică deasupra sicriului. Bine că păstrase rochia de mireasă! Numai să mai aibă timp. Își trase pe ea bluzița și fustița. Sprijinită de Mișu, Mariana ajunse pe scenă, în aplauzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
vremea cu literatura. Frica și ura merg mână în mână (Anna și‑ar putea da doctoratul în materie de ură) - dacă nu ți‑ar fi frică de nimic, n‑ai avea nevoie să urăști și atunci s‑ar instala o indiferență searbăda. Decât așa mai bine mort. Mic‑burghezul nu cunoaște o asemenea ură. Fără sentimente puternice am fi niște obiecte sau de‑a dreptul morți, ceea ce oricum se întâmplă destul de devreme. Iubesc arta în majoritatea formelor ei de expresie. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tocmai Hans care, de altfel, nu pare niciodată superior. Oricum, Sophie e în sfârșit gata să înece pisica. Anna se ține deoparte și e preocupată să nu arate că între ea și Hans s‑a stabilit deja o legătură indestructibilă; indiferența din trăsăturile lor e îndelung studiată. Mai înainte, el voise s‑o sărute. Nu se poate. Fără dezmierdări, astea sunt manifestări puerile de adolescent. Totuși când îl vede o trece un fior, e fiorul care însoțește amintirea plăcerii. Dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
după care se îndreaptă hotărâtă spre closet, sperând să nu fie „ocupat”. Rainer declară că s‑ar putea să se sinucidă. Asta o să atragă sigur atenția Sophiei. Altfel va aluneca printre ochiurile plasei disparând fără urmă. Lumea e de o indiferență tandră, spune Camus. Când ți se ia speranța, prezentul e pe deplin în mâinile tale, tu însuți ești realitatea, iar ceilalți sunt figuranți. Asta sunt ei oricum. Nu spui niciodată o frază pe care să n‑o fi spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
al lui Pyrrhon, figură emblematică a scepticismului -, Anaxarh s-ar fi rătăcit într-o zi și s-ar fi împotmolit într-o mlaștină tocmai când Pyrrhon trecea pe-acolo. Filosoful suspendării judecății și al îndoielii, fidel indolenței sale filosofice și indiferenței sale existențiale, l-ar fi lăsat pe Anaxarh cu necazul lui, continuându-și drumul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat... în loc să se supere, să se simtă jignit ori măcar contrariat, Preafericitul elogiază impasibilitatea, flegma și marea înțelepciune a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea semnificațiilor pierdute. Astfel vom descoperi, îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
s-au sfătuit să mă înconjoare precum șalul înfășurat pe umeri, într-o îmbrățișare intimă, atât de apropiată, încât le simt pulsul dureros, inconfundabil. Deși adunate la gura sobei, încurajate de flăcările vii, mâinile rămân reci și mă privesc cu indiferență totală. Inima își numără bătăile până când îmi dă fiori de gheață. Privirile agitate caută răspuns printre rândurile ascunse, deși la vedere, din Cartea Cărților. În cui se agită uitată de timp, ca o slabă speranță, oglinda veche, regăsită printre amintiri
Hora g?ndurilor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83360_a_84685]
-
Domnul Domnilor, al lumii rege, nevrednici pământeni L-au umilit. Într-un târziu găsit-a Iosif locul, un grajd umil, pe-un braț de paie seci, acolo-ai vrut și Te-ai născut, Iubire, căldură să aduci în inimi reci. Indiferența lumii încă doare, deși Te-ai ridicat demult la cer, tot mai privești spre pământeni cu milă, cuprinzi în ochi tărâmul efemer. Mai cauți încă loc de găzduire smerit, implori cu suferință-n glas, un colț să-Ți dăruim la
Poem de Cr?ciun by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83369_a_84694]
-
văd doar suboameni în români și-n scriitori doar hahalere, păcătoși patenți, „pragmatii”, caractere deformate de comunism (nu că n-ar fi destui și din ăștia), Ion Lazu, spirit independent, dar și idealist, nu suferă de depresie națională, nici de indiferență la martiriu, ba chiar taxează apăsat aceste maladii, vrînd să le vindece. Cum? Luptînd pentru aducere aminte corectă, rememorînd eliticidul (Virgil Nemoianu îi spune astfel) din vremi de coșmar social-politic”. Poetul Ion Lazu are cultul prieteniei. Cred că el a
ION LAZU ŞI ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364406_a_365735]
-
întreaga capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu este povestea tragică a unui muritor anonim care-ș târăște zilnic crucea grea pe arterele urbei, până cade sub greutatea ei, spre indiferența consătenilor săi. Nemțean de origine, scriitorul arată o preferință aparte față de relieful muntos, care prevalează în ansamblul topografiei narative, iar dintre anotimpuri, opțiunea scriitorului se îndreaptă spre cel iernatic, mai rar spre începutul de desprimăvărare. Una dintre narațiuni chiar este
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
doar să fii atent la... reverberații și acorduri. Bărbatul nu este îngrozit de lacrima care-i alunecă pe obraz ,ci de faptul că buzele care ar trebui să guste acea lacrima...nu există. Și o femeie cât de rece și indiferență...încă mai are curajul să-și poarte inima în palmă...chiar dacă știe că-i va fi franța iar și iar... Pentru că toți tânjim după intimitate. Și o avem numai în momentul în care o căutăm dincolo de trupurile încălzite și satisfăcute
UN ALTFEL DE INTIMITATE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364455_a_365784]
-
Arie, în frunte cu Eusebiu de Nicomidia. Ei au acceptat hotărârile și deciziile de la Niceea doar pentru că majoritatea participanților erau împotriva lui Arie, dar așteptau cu nerăbdare ziua revanșei. În aceste condiții cea mai eficientă metodă era intriga. Profitând de indiferența celorlalți episcopi față de formula pozitivă, adoptată la Niceea, ei se vor concentra asupra grupului de teologi, care înțelegea greutatea și importanța hotărârilor. Prima victimă care va cădea va fi Eustatie al Antiohiei, pe care au reușit sa-l discrediteze în
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
buzunarul blugilor strânși pe șolduri și a șters ce mai rămăsese. Nu s-a mai așezat. A privit lung, întrebător și plină de nedumerire la fața imobilă a femeii blonde ce ședea comod de partea cealaltă a biroului. O irita indiferența totală a acesteia față de impasul în care se găsea. Când a înțeles că nu-i va mai vorbi și nu o va mai asculta, s-a întors încet, descurajată și îndurerată, hotărâtă să plece. Și-a luat geanta de pe colțul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
însăși a primului verb auxiliar al limbii române dar și substantivat cu care puterea titulară își conjuga propria-i suficiență și nababa-i opulență, când inițiativele și politicile însănătoșirii în multe domenii (învățământ, sănătate, cultură, protecție socială etc) sunt tarate de indiferență și de ocaua corupției și jumătăților de măsură este timpul...!!!???”. Prea vocal și garnisindu-și discursul cu ingrediente cu invocări lăcrămoase și paternaliste obținea adesea efectul scontat, alăturând masei de nemulțumiți (puțini în sală și aflați întâmplător p-acolo) și
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
care-i treaba sau... Nu, nu! Am găsit soluția: îl întreb pe avocatul Lucian, colaboratorul. El trebuie să știe, iar un dialog oarecare se poartă mai ușor. Vorba aia, ca între bărbați, la o adică, chiar dacă mă tratează el cu indiferență și răuvoitor. Dacă intru acum, mă recunoaște piranda și cine știe ce dracului zice... Nu! Deocamdată, cu „șefa” trebuie să mă port cu mănuși. Să-mi văd de celelalte treburi.”, a hotărât Mișu și s-a îndepărtat cu pași rari, fără să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
responsabilitatea față de semeni are o mai mare pondere decât înclinația față de ceea ce este plăcut și vrednic de dorit. Iubirea, în calitate de grijă față de semenul nostru, activează alte laturi ale sentimentului complex numit iubire. Grija ne scoate din starea de insensibilitate și indiferență, chiar din compasiunea emoțională, dar inactivă. Iubirea, în calitate de grijă, dă calitatea de aproapele celui care nu doar privește spre semenul în suferință, ci face și ceva în folosul acestuia. Acest tip de iubire devine cale spre înviere în și cu
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
oare?!), legăturile cu cei din comunitate. Rolul soților se rezumă nu la o viață împreună, ci la rezolvarea separată a problemei fiecăruia în privința carierei. Carierismul clamat ca o realitate de sine și perceput ca atare la nivel individual conduce la indiferență față de problemele familiei. Funcțiile tradiționale ale familiei: de creștere a copiilor și de îngrijire a bătrânilor sunt pe cale de dispariție. Ele sunt împărțite cu alte instituții sociale, total diferite de familie și de căldura acesteia. Socializarea se rezumă fie la
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
Ceea ce era neobișnuit la el. Iar lucrurile pe care le îmbrăcase cu o zi în urmă erau aruncate prin toate încăperile. "Ce se întâmplă cu el? De ce este atât de neglijent? Și cu mine ce are de mă tratează cu indiferență?", se întreba Anca în timp ce cobora din pat și se îndrepta către baie. S-a examinat în oglindă. Nu i s-a părut ca s-ar fi schimbat cumva. Nici nu avea cum. Ea era cu adevărat frumoasă și după o
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]