56,780 matches
-
forme de comunicare, însă, spre deosebire de limbajul scris ele angajează întreaga persoană fizică a cuiva, stabilind contacte explicite între mai multe persoane, sau între ele și obiecte. În felul acesta ele vehiculează autoritate, putere, o delegă în chip simbolic de la un individ la altul, sau chiar de la o societate la alta. Prin natura lor, totuși, gesturile sînt efemere: ele există numai în clipa în care au fost făcute cuiva de către cineva, dar devin în clipa imediat următoare simplă legendă sau zvon. Istoria
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
nu mai corespunde cu normele comportamentale ale creștinătății. Lectură creștină a gestualității e bazată în chip esențial, susține Schmitt, pe dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și păcat. Unde morală monastica atinge limită misticismului, gestul e chiar anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că el e cuprins de extaz. De fapt, Evul Mediu, prin diversele sale domenii spirituale, documentează o treptată renunțare la anticul gestus, în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci o întreagă concepție despre trup
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
conștiința publicului american și european: Dl. Smith merge la Washington, Cetățeanul Kane, Cassablanca, From Here to Eternity, La amiază, La dolce vita, Aventură, Rocco și frații săi, Advise and Consent și Războiul stelelor. Ficțiunea joacă un rol egal în viață individului cu evenimentele istorice care schimbă față lumii. Dar face mai mult decît atît. Căci legitimează astfel, pînă la un punct, statutul ficțional al cărții. De remarcat că toate exemplele de pînă acum au avut în vedere ficțiuni a caror acțiune
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
este, prin urmare, un om al "lumii de ieri". În Die Welt von gestern Ștefan Zweig încerca să definească "lumea de ieri" - lumea întemeiata înaintea primului război mondial. Înainte de primul război mondial, scrie memorialistul, moartea nu aducea după sine dispariția individului. Omul era înlocuit greu: trebuia să treacă o vreme până când cel mort era uitat de cei din colectivitate. Rană dispariției se vindecă încet, fiindcă fiecare avea un loc al lui în sistem. Indivizii nu erau nivelați, anihilați prin uniformă lor
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
memorialistul, moartea nu aducea după sine dispariția individului. Omul era înlocuit greu: trebuia să treacă o vreme până când cel mort era uitat de cei din colectivitate. Rană dispariției se vindecă încet, fiindcă fiecare avea un loc al lui în sistem. Indivizii nu erau nivelați, anihilați prin uniformă lor de funcționar. Ei erau importanți tocmai prin uniformă care le asigura un loc bine precizat în Marele Mecanism. Asemănarea cu Împăratul pe care și-o doreau (prin coafura, mustață ș.a.m.d.) nu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
nostalgiei, al afectului și al unei zadarnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în această vîrstă se regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea da întregului un aer meditativ și melancolic. Tablourile mici și cuminți, naturile statice și motivele ornamentale, acompaniate de texte înduioșătoare, asemenea celor scrise pe carpetele de etamina, aduc totul, de la înălțimea marilor demonstrații la căldură unei case de țară
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
situația în care și Băranger cedează. În acest caz, scrisorile ar fi pline de răspunsuri. Dar țelul Epistolelor Imperiale este mai ales de a dezbate în chip polemic, în plan ironic, alteori liric, atât mutațiile majore ce pot schimba ontic individul cât și permanentă iraționalului în gândire, cu tot arsenalul sau - de la sublimul sacralității, la obscurantism și conveniente. Pline de haz și aluzii la contemporaneitate (unele nu le-am decriptat), personajele lui Dan Negrescu ne obligă într-adevăr să coborâm "în
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
în ultimii zece ani, numele, își văd liniștite de treburi, mulțumite că au știut să scoată maximum de profit din acțiunile acestui desperado lovit de viziuni dictatorial-imperiale. Fără a avea cine știe ce noțiuni de drept, e totuși suspect că un singur individ, fie el și Miron Cozma, a putut submina, în 1991, puterea de stat! Cu atat mai mult cu cât această "subminare" s-a produs în văzul lumii, la televizor, cu milioane de martori și cu zeci de mii de complici
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
la sfîrșitul secolului nouăsprezece (în țările Europei de Apus aceasta se formase încă în secolul al XVI-lea), care, de obicei, creează publicul care citește literatura. Iar lipsa publicului cititor nu îngăduia apariția scriitorului profesionist. Apoi românul nostru întîrzia pentru că individul nu e încă detașat de mediu. Nu se pot crea caractere de vreme ce nu există conflicte, tranzacțional și adaptabil cum e românul. Dar românul românesc a devenit, totuși, o realitate impunătoare, s-a citadinizat, încît s-a ivit necesitatea opțiunii între
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
ca "Familia Adam", de pildă, e mai curînd ermetic decît explicit. Convingerea mea este că acest didacticism supărător are alte cauze. Tournier scrie ca un romancier, nu ca un povestitor. Benjamin susține că locul de naștere al romanului este singurătatea individului, solitudinea celui care nu se mai poate exprima comunicîndu-și experiența, făcînd pildă din ce a văzut ori a trăit. A scrie un roman înseamnă a duce incomensurabilul la extrem în reprezentarea vieții omenești. În mijlocul plinătății vieții, romanul stă mărturie pentru
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
noastre, deopotrivă, dureroase la culme, imprescriptibile. Dar sperietura cea mare, pe care o încercăm - și ne încearcă pe toți - ține de "standardele" pe care ei trebuie să le îndeplinească pretutindeni pe glob, într-un mediu (să presupunem) binevoitor, ceea ce aceiași indivizi refuză să facă la ei acasă. În fond se știe că "saturația", de un fel sau altul, nu-i tocmai un bun sfătuitor pentru reacții prezente și viitoare. Omul, la orice vîrstă, insă - mai ales - la tinerețe, are nevoie să
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
uzului pentru "ins nedeterminat" și "ins supus legii", s-a constituit tendința de a-l folosi pe cetățean în contexte negative și de a-i asocia o valoare depreciativa. Același proces s-a produs de altfel și cu ins și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat sau nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
și de a-i asocia o valoare depreciativa. Același proces s-a produs de altfel și cu ins și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat sau nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
între fond și formă, între sens și expresie: așa sînt, de pildă, unii artiști sau creatori, atît de devotați cauzei lor, încît nu-și văd împlinirea vocației decît aspirînd cu insistență la funcția de director, președinte, ministru; sau, cazul cutărui individ care-și răspîndește în occident cartea de vizită cu eticheta , sau cutare față bisericească, poposind la un congres, care-și trimite discipolii de ocazie să adune lumea, să vină să-i sărute mîna în public ca să primească binecuvîntarea unui ..." (Acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
Doar opera de artă reflectă pentru mine ceea ce nu este reflectat de nimic altceva: acel identic absolut care în eul însuși s-a scindat deja...". Grecii antici foloseau în loc de genius cuvîntul daimon. Daimonul era un soi de duh titular al individului(devenit la creștini înger păzitor), cu o putere intermediară între cea a zeilor și cea a oamenilor, cu un caracter inspirator. Pe o cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
să atragă spre ei prezentele celeste, prin lucrurile inferioare, folosite în momente prielnice și corespunzînd lucrurilor superioare (per inferiora...superioribus consentanea posse ad homines temporibus opportunis caelestia quodammodo trahi) (v. De vită coelitus compranda, XV)". În consecință, geniul este un individ cu dublă cetățenie, una celesta, alta terestră, atras spre lumea esențelor, dar statornicindu-si dureroasă desfășurare a personalității în durată umană și în materia pămînteasca. Cristian Livescu: Întîiul Eminescu, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 1998, 230 pag., preț neprecizat.
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
cu nume exotic, venind din istorie, își propune să scoată la lumină, în mod logic, cauzele crizei financiare și... să-și inițieze conaționalii, pe români, să treacă la acțiune în cadrul unei democrații active... Studiul evoluției proprietății statului și a proprietății indivizilor, îi permite să se apropie de esența muncii ca izvor al valorilor, în contradicție cu speculațiile financiar bancare, ajungând să constate CARACTERUL ARTIFICIAL AL CRIZELOR...” Este o carte în care se explică, pe înțelesul oamenilor, ignoranți în funcționarea sistemelor bancare
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
prin incompatibilitate. Grație simțământului an cauza, lumea capătă o proiecție specială, deformat-idealizatoare, de o distorsionare afectiv-plastică ce divulgă o apropiere măcar difuza. Așadar conceptul de solitudine trebuie ănteles cum grano salis. Nu se află an cauza o excludere totală a individului din contextul sau, ci o strâmbătate a raporturilor cu acesta, o inaderenta ce răzbate dramatic, chiar si an aspectele solidarității intime, ale căldurii morale absolutorii. Până și-n prietenie și an dragoste, continuă autorul Omului fără ănsusiri poetul simte suflul
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
între prietenii artistului. Pentru că ea, la urma urmelor, chiar asta este: un portret, o reflectare, un chip de lumini și de umbre tremurate: al artistului care nu mai este, dar care devine acum o prezență aproape tactila, al scriitorilor ca indivizi și ca grup și, finalmente, al unei Prietenii absolute care, pe nesimțite, face posibilă comunicarea firească a lumii de aici cu lumea tainica de dincolo de orizont.
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
Koch, dar și nenumărate alte cărti-document, știm - mai cu exactitate - cum anume se consumau lucrurile și viețile, de pildă în cadrul "Cominternului", cu sediul la Moscova, în stradă Maxim Gorki numărul 10, în clădirea spațiosului hotel "Lux": aici activau de zor indivizi aparținînd serviciilor speciale sovietice, KGB/GRU, muncind zi și noapte, trup și suflet, pentru cauză internaționalismului proletar. Fiecare partid comunist (bolșevic) își avea spațiul său locativ rezervat. Cît privește portretul gruzinului internaționalist, fiecare reține exact ceea ce l-a surprins mai
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
un regim opresiv. Metode diferite, care merg de la tortură psihică (teroare, suspiciune, îndoctrinare) la cea fizică (frigul, subalimentația) au ca efect uniformizarea, îndobitocirea, instalarea unei ataraxii în deplină opoziție cu lozincile mobilizatoare. Exteriorul generează modificări ale interiorului, contribuind la alienarea individului. Un decor ostil, orwellian, de era atomică - asa arata capitala României în plină iarnă: vântul care șuiera prin scheletele "ctitoriilor" de tot felul, maidanele acoperite cu rămășițele bisericilor prăbușite "în nori de praf roșiatic, sub izbitura de berbece obscen a
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
pe evenimente sau pe simplă scurgere a timpului, care firește, și-au avut și ele rolul lor. Aceste premise sînt expuse foarte clar într-un preambul al cărții, care mie mi s-a părut cel mai important din întreg volumul: "Individul nu trăiește o tragedie pierzîndu-și cultură de origine, cu condiția de a dobîndi o altă; constitutiv pentru umanitatea noastră este faptul de a avea o limbă, nu de a avea o anumita limba" (sublinierea mea, pagina 27). Acesta nu este
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
a vietii deztăratilor la sfîrșit de secol 20. Pentru Sorin Alexandrescu, cultura de origine rămîne cultură. Ea nu poate deveni un simplu exemplar în mai multe altele posibile. Or, Todorov susține senin contrariul, mergînd pînă la a sugera că un individ poate deveni cetățean al mai multor lumi, dar timpul nu-i permite mai mult de două asemenea experiențe. Cu alte cuvinte, viața e prea scurtă ca să fim americani francezi de origine bulgară. Dar, teoretic, nimic nu ne-ar putea împiedica
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
de-a face cu istoria locului? De ce îngăduiți că un oraș multietnic și multicultural - și tocmai de aceea prosper! - să devină o anexă a Clujului funarizat? E mai puțin important ca argumentului istoric i se răspunde, așa cum o face sistematic individul Țuca, pe-un ton de-o grosolănie inimaginabila (" Dacă vorbim de capitolul presă, v-am terminat!", isi amenință el invitații!). Grav este că amatorul ia tot mai mult locul specialistului. Cutare editorialist politic (deprimat că lumea n-are habar că
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]