2,142 matches
-
de segregare este concordantă cu cea dintre „naționalismul universalist” și „naționalismul particularist”: „Acest naționalism particularist se află în aceeași relație cu naționalismul universalist, ca egoismul cu individualismul - egoismul fiind urmărirea propriilor interese, fără a ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese în aceleași condiții în care alții sunt liberi să și le urmărească pe ale lor” (Barry, apud Miller, 2000, p. 526). Orientările ideologice radicale din sfera naționalismului 1 au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sacrificii de a fi avangarda Americii Latine În mișcarea de eliberare, care a Început cu ceva timp În urmă, În alte continente subjugate, precum Africa sau Asia. Această schimbare socială foarte profundă necesită schimbări profunde și În mentalitatea oamenilor. Individualismul În sine, acțiunea izolată a unei singure persoane Într-un mediu social, trebuie să dispară din Cuba. Individualismul de mîine trebuie să fie utilizarea corespunzătoare a Întregului individ, spre beneficiul absolut al comunității. Dar chiar și cînd toate acestea ajung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În urmă, În alte continente subjugate, precum Africa sau Asia. Această schimbare socială foarte profundă necesită schimbări profunde și În mentalitatea oamenilor. Individualismul În sine, acțiunea izolată a unei singure persoane Într-un mediu social, trebuie să dispară din Cuba. Individualismul de mîine trebuie să fie utilizarea corespunzătoare a Întregului individ, spre beneficiul absolut al comunității. Dar chiar și cînd toate acestea ajung azi la urechile oamenilor, chiar și cînd ceea ce spun este bine Înțeles și chiar și atunci cînd toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lucruri sau precarități omenești. Luate separat, cele două acte se situează la antipozi, unul fiind - să zicem - „rău”, iar celălalt fiind „bun”. Cunoașterea dezbină și conduce la pizmuire; iubirea unește și generează alte efuziuni afective. Prima conduce la fală și individualism, a doua la smerenie și generozitate. Cunoașterea poate Înrăi (pe cei ce cunosc sau folosesc adevărul), pe când iubirea Îmbunează (pe cei atinși de aripa sa). Cunoașterea este relativă și merge spre infinitul rău destabilizator, pe când iubirea este Întremătoare și aducătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Eugenie și modernizare În România interbelică Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index 368 Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
moralei și politicii, visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi. Pe de o parte, ea poartă cu sine lumea românească din care a plecat la 17 ani, la jumătatea anilor ’80, când totalitarismul În forma comunismului naționalist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau etnie) au datoria morală să devină „capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici”. „Iadul” sau, cel puțin, „purgatoriul” antiindividualist (mă refer la individualismul etic) este adesea pavat cu cele mai bune intenții. Eugenia face parte din această categorie. Maria Bucur este cercetătoarea excelent pregătită să ne facă să Înțelegem bunele intenții și consecințele lor pozitive În plan civilizator (politicile pentru sănătatea publică) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază substitutivă pentru a experimenta cu proiectele eugenice. Dar tocmai datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
au promovat ideile În cadrul unei democrații liberale parlamentare pe care nu au criticat-o În nici un moment ca fiind falimentară. Pe de altă parte, eugeniștii din Germania - În special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă a individualismului și a efectelor negative ale experimentului de democrație parlamentară, reprezentat de Republica de la Weimar. Poziția eugeniștilor români era mult mai apropiată de exemplul german decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În care percepuseră În trecut experiența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
care era inclus În noua Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că feministele puneau accentul pe potențialul femeilor de a reuși În toate domeniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
perioada interbelică, probabil pentru că el nu a deținut autoritatea nici unei poziții oficiale și nu a avut la dispoziție o bază instituțională cu ajutorul căreia să Își susțină ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori precum individualismul și spiritul antreprenorial pe care el le identifica drept caracteristice mișcării eugeniste din Statele Unite nu găseau un ecou semnificativ În societatea românească. Prin opoziție, retorica legalistă practicată de Moldovan, limbajul său moderat și tonalitățile sale naționaliste atingeau corzi mai sensibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În centrul viziunii eugeniste despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
analizelor eugeniste, o problemă ilustrată de cazul identificării secuilor drept români „autentici”. În alte situații, eugeniștii erau reticenți sau incapabili să recunoască felul În care eforturile lor de a găsi soluții raționale, moderate pentru ceea ce ei considerau că sunt problemele individualismului extrem contribuiau, de fapt, la legitimarea intoleranței, xenofobiei și a rasismului violent. În ciuda acestor incoerențe, eugeniștii au câștigat susținători entuziaști printre membrii claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
începe imediat după alungarea omului din Rai, economia apare încă în "vechile table" ale antichității, istoria doctrinelor economice începe odată cu decalogul dat oamenilor prin Moise (Daniel Villey), iar pilda talanților reprezintă prima teorie economică adevărată. Începînd cu Renașterea, cu apariția individualismului, dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în prim-planul preocupărilor umane. El nu reprezintă cum s-a considerat o slăvire și o slujire a valorilor pămîntești în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
arsenal de metode analitice pozitiviste. Folosirea metodelor matematice aveau scopul de investiga mai adînc cunoașterea și înțelegerea acțiunii umane în întreaga sa complexitate, fără teama de a formaliza excesiv sau de a anula incertitudinea comportamentală a indivizilor dintr-o societate. Individualismul metodologic și maximizarea comportamentală, determinismul cognitiv al interacțiunilor economice între participanții în funcție de calculul marginal, păreau elementele lipsă dintr-un puzzle uriaș. În plus, ofereau premisele unei paradigme care explica, prin metoda aleasă (utilitatea marginală descrescătoare a bunurilor economice), fenomene complexe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 16.1.2. Structurile mentale și culturale Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat printr-un calcul ce constă în maximizarea interesului urmărit și minimizarea neîmplinirilor; c) așa-numitul "spirit al capitalismului" (în sensul dat de Max Weber): reușita materială pe pămînt este un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ale capitalismului; * libertate și prosperitate; * stat de drept și democrație; * intervenționism și non-intervenționism statal; * tipuri de capitalism; * distrugerea creatoare; * dinamică, mobilitate, flexibilitate; * proprietate și responsabilitate; * piață și concurență; * lupta de clasă; * clasa de mijloc; * întreprinderea privată; * circulația capitalurilor; * urmărirea profiturilor; * individualismul; * utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
val al globalizării, adoptate de guvernele statale și federale, au început să restricționeze eforturile femocratelor. Clare Burtonxe "Burton, Clare", una dintre liderele femocratelor implicate în programele de asigurare a egalității de șanse, se plângea în 1998 că accentul pus pe individualism și pe diversitate a umbrit programele de promovare a egalității. Programele pentru forța de muncă inițiate de guvernul federal începeau să arate ca niște încrucișări între un document neoliberal și o broșurică postmodernă. Și totuși, în timp ce feminismul de stat oficial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
zonei de export liber este problema ei personală. Locul ei va fi luat de altcineva (Lemoinexe "Lemoine, M.", 1998). Femeile au obținut, în sfârșit, mult dorita egalitate cu bărbații! Nu în termeni de salarizare, ci în termenii unei noțiuni abstracte, individualismul, care a eliberat-o, iată, de grija copiilor. În ciuda izolării în sfera privată, în perioada fordistă munca în spațiul reproductiv era, cel puțin, recunoscută social. Acum, cu flexibilizarea pieței muncii, creșterea copiilor a redevenit o activitate externă din punct de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de gen în Statele Unitexe "Statele Unite", în timpul mișcării feministe din anii 1800 și apoi din anii ’60 și ’70, a fost ideologia politică liberală promovată de Constituția americană și de Declarația Drepturilor, ambele documente fiind bazate pe noțiuni abstracte de individualism universal. Extinderea drepturilor cetățenești asupra afro-americanilor și femeilor reprezintă soluția logică de rezolvare a unei contradicții vădite între idealurile națiunii și realitate. Mișcarea feministă și liderii politici care au susținut-o s-au putut folosi, în cadrul societății civile, de libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
și modul în care sunt legate de politica instituțională. Este utilă o trecere în revistă a mișcării feministe începând cu perioada postbelică. Spre deosebire de democrațiile occidentale, Coreei de Sud i-a lipsit experiența dezvoltării unei societăți civice democratice concentrate asupra unor valori precum individualismul, egalitatea și drepturile economice și politice. Din cauza colonizării (1919-1945) și a divizării țării (1945), în centrul atenției mișcării femeilor din prima jumătate a secolului XX au stat independența națională, eliberarea și patriotismul. În perioada de după război, când clădirea națiunii, legea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
va abandona pe cele ce nu servesc acestui scop. Postulând urmărirea interesului privat ca principală preocupare a individului în societatea civilă, politica însăși e interpretată instrumental, ca un proces public limitat de realizarea unor interese. Cercetătorii feminiști au sugerat că individualismul radical, care stă la baza modelului instrumental de societate civilă și de politică, se află într-o contradicție fundamentală cu experiențele femeilor, ciclul vieții, nevoile cetățenilor și convingerile activistelor politice în ceea ce privește motivele care determină alăturarea la grupurile sociale (Hirschmannxe "Hirschmann
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]