2,126 matches
-
a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se înrădăcinase în realitatea socială. Se lovea de o tradiție milenară, de o credință tradițională încă neștirbită, dar și de independența, de libertatea de a dispune de sine însuși, de autonomia persoanei, de un individualism liberal, în care se angajase o bună parte din mediile "luminate". Doctrinarii sărbătorii văzute ca factor întemeietor al evlaviei republicane ar fi trebuit să acorde mai multă atenție unor aprecieri ale lui Condorcet, care arată că sărbătorile poartă în ele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Cuplului preot-îndrumător spiritual al unei umanități primenite este un demers cu totul semnificativ. Se pleacă de la analiza critică a unei anumite societăți, de la constatarea dezordinii și a contradicțiilor sale, de la pierderea noțiunii de bun comun în beneficiul afirmării egoismului și individualismului. Se ajunge la o biserică reconstruită, la apariția unei credințe, ia un sistem coerent de manifestare a credinței, de ritualuri, de simboluri. Căutarea unității nu se mai rezumă doar la căutarea unei morale colective noi, e o acțiune care începe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și creativitate, eliberare și căutare a unei noi ordini. Pentru o dimensiune istorică mai largă, vezi articolul lui Jean Seguy, O sociologie a societăților visate. Monarhism și utopie, "Annales", martie-aprilie 1971, p. 328 sq. 47. Vezi teza lui Gaetano Manfredonia, Individualismul anarhist în Franța (teză la I.E.P., multig.) sub conducerea lui R. Girardet, Paris, 1984. Potrivit lui Gaetano Manfredonia, mișcarea saturniană va cunoaște, în cîțiva ani, o disidență "sovajistă". "Sovajiștii" vor publica în 1900 o gazetă efemeră, "Âge d'or", care își
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fundament al eticii. Potrivit acestei morale, (binele însemnând plcerea, iar rul durerea idealul etic ar fi starea sufleteasc a copilului, lipsit de griji. În aceast idee, în care viața moral devine complet discontinu, personalitatea uman intr într-o matrice a individualismului etic, care urmrește evitarea durerii, viața afectiv a omului fiind circumscris polaritții agreabil-dezagreabil, sau ceea ce oprește ori încurajeaz conservarea vieții, interesul egoist coincizând cu plcerea. În sprijinul demonstrației, Ralea îl citeaz pe Nicolai Hartmann, cu teoria succesului și a valorii
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nici o epuizare, nici o moarte și nici o surpriz s nu o amenințe. Patru sunt caracterele nedeterminrii existențiale: transcendența, atemporalitatea, identitatea, inefabilitatea. Iar dac absolutul este înțeles ca scop, credința devine mijloc. Formele de relativism care trebuie depșite sunt scepticismul, pesimismul și individualismul, adevrate stigmate ale determinrii relativiste, cum le numește Ralea. Criticismul, socotit o varietate de scepticism, se afl la antipodul spiritului religios, cci baza acestei atitudini e funcția de discriminare, adic gsirea de deosebiri. Or, starea de nedeterminare pe care am
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
vieții, de singurtatea omului. Dup cum se știe, mai spune Ralea, sinuciderea direct de tip Werther, ori aceea indirect prin intoxicație cu alcool, ca la Musset, Edgar Poe sau Gerard de Nerval, a fost oarecum starea fireasc a acestei dezadaptri. Individualismul, susține el, creease o stare de adânc tristețe, angoas cum i-am spune astzi. Încât, individul eliberat de religie, lsat faț în faț cu conștiința sa, s-a paralizat, zice el, într-o criz de neputinț. În consecinț, cea mai
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
natura uman, o artificializeaz la maximum, spune el. Și mai adaug: Ca nzuinț a omului spre absolut, religia tinde spre eliminarea determinrii din existenț. Ralea observ, fin, c teologii vd pcatul în cderea în diversele forme ale relativismului (scepticismul, pesimismul, individualismul. Vrând s conserve valorile, așa cum pretindea Hoffding, religia disprețuiește valorile relative, singurele reale. Cei umiliți și ofensați au cutat dreptatea într-un trâm iluzoriu, de dincolo de mormânt. Marile religii universaliste, scrie Mihai Ralea, s-au altoit și au prins pe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
prin supunere; dacă se poate vorbi îndreptățit de un conformism inițial, la fel de îndreptățit se poate vorbi și de ierarhizare, de dobândire a unei poziții preeminente în cazul grupului; dar ierarhia și dorința de afirmare în cadrul acesteia nu au debordat în individualism și unicitate (ca marcă a curajului de a fi liber), ci în supunere (consideră Andrei Cornea) care, în mod catastrofal, s-a suprapus peste conformism, cele două rele (acolo unde a fost cazul) întărindu-se reciproc. Din acest motiv, suntem
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
menționează niciodată în operele sale, dar și despre care mărturisea că se teme ca într-o bună zi să nu-l acuze de plagiat. A fost, în sfârșit, definit ca vizionar al filozofiei existenței, și mai ales ca profet al individualismului anarhic, chiar dacă el nu a utilizat niciodată cuvântul "anarhie". În secolul XX, faima lui Stirner s-a răspândit fără precedent, cu unii admiratori de excepție precum Carl Schmitt, deja amintit, și Ernst Jünger. Schmitt recurge la Stirner în anii de la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
multiplele sale fațete: creativitatea se opune cunoașterii abstracte, simplitatea originară intelectualității, iar plinătatea tulbure și demonică a vieții purității ascetice a raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și la nivel social (al sistemului social). Relevant pentru corelarea celor trei sisteme (cultural, de personalitate și social) este exemplul oferit de către Jennifer L. Croissant, care susține că "pentru a avea succes într-o societate capitalistă, competitivitatea și autonomia sau individualismul sunt valorile care trebuie urmărite, ele fiind promovate, de asemenea, în școală și în mass-media"131. Pentru Talcott Parsons, sistemul cultural este un sistem care are următoarele caracteristici: • "Sistemul nu este constituit nici prin organizarea interacțiunilor, nici prin organizarea acțiunilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
va reprezenta întâiul pas dintr-o tradiție importantă pentru cunoașterea valorilor, care va fi continuată cu European Values Study (Studiul valorilor europene) și cu World Values Survey (Sondajul valorilor mondiale). G. Lipovetcky 1983 L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris Descrie procesul de trecere de la societatea modernă la cea postmodernă, în care individul nu se mai supune rațiunii colective și în care "universalul, rațiunea, revoluția au fost înlocuite cu indiferența maselor, hedonismul și apatia" (p. 9). Jean
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lor de valori, cu alte cuvinte, prin felul în care și-au prioritizat valorile 166. Fiecare cultură sau subcultură are propriul său sistem de valori sau propria scară a valorilor, ceea ce ajunge să le ofere specificitate și unicitate. Valori precum individualismul, generozitatea, democrația, distracția și succesul se regăsesc în foarte multe societăți, însă felul în care sunt grupate și ierarhizate diferă de la o societate la alta. De pildă, prietenia este mai importantă pentru suedezi (70,7% declarând că "prietenia este foarte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
părți ale sistemelor puterii sociale care oferă cadrul ideologic ce configurează discursul public despre modul în care lumea socială funcționează și despre cum ar trebui să funcționeze"173. Pentru a ilustra mai bine această idee, Jennifer L. Croissant dă exemplul individualismului, care, atunci când este o valoare dominantă (așa cum am arătat mai sus, când am prezentat concluziile lui R. Rezsohazy despre valorile lumii contemporane), cele mai multe explicații sociale vor indica drept cauza principală a schimbărilor și problemelor sociale individul. Șomajul este interpretat ca
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
încearcă să vândă un produs bazat pe valorile producătorilor, care fac referire atât la costurile și utilitatea bunurilor, cât mai ales la asocierea cu alte idei mai importante din punct de vedere social: "cei care comercializează mașini vând libertate și individualism, cei care se ocupă de produse de curățire vând curățenie și armonie domestică. Oamenii din Statele Unite ale Americii aparent ar cumpăra tot ce este promovat ca fiind convenabil, chiar dacă în realitate nu este așa sau dacă subminează alte valori, precum
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
va reprezenta întâiul pas dintr-o tradiție importantă pentru cunoașterea valorilor, care va fi continuată cu European Values Study (Studiul valorilor europene) și cu World Values Study (Sondajul valorilor mondiale). G. Lipovetcky 1983 L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris Descrie procesul de trecere de la societatea modernă la cea postmodernă, în care individul nu se mai supune rațiunii colective și în care "universalul, rațiunea, revoluția au fost înlocuite cu indiferența maselor, hedonismul și apatia" (p. 9). Jean
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și la nivel social (al sistemului social). Relevant pentru corelarea celor trei sisteme (cultural, de personalitate și social) este exemplul oferit de către Jennifer L. Croissant, care susține că "pentru a avea succes într-o societate capitalistă, competitivitatea și autonomia sau individualismul sunt valorile care trebuie urmărite, ele fiind promovate, de asemenea, în școală și în mass-media"218. Pentru Talcott Parsons, sistemul cultural este un sistem care are următoarele caracteristici: • "Sistemul nu este constituit nici prin organizarea interacțiunilor, nici prin organizarea acțiunilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Arghezi, gest considerat credibil, dacă avem în vedere afirmația: “Așa trebuie să fie, odată ce o spune Camil Petrescu, intelectual cu acces direct la Absolut și care are întotdeauna dreptate!” (p. 126); iar pe de altă parte, evidențiind o latură de individualism exacerbat, de a „scoate în relief propria statură, firește, universală”. (p. 214) într-un fel, această atitudine de propulsare a sinelui, în cazul lui Camil Petrescu se datorează vieții sale austere, a singurătății, a vitregiilor sorții... unui filosof care a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și sociale depinde de libertatea indivizilor de a alege. Alegerile individuale reglează piața astfel încât acele lucruri preferate de indivizi vor domina. Hayek susținea că alegerea liberă a indivizilor într-o piață liberă va crea o ordine socială benefică. Libertatea și individualismul sunt acelea care creează condiții pentru progres tehnologic și științific care, spune Hayek, oferă cea mai mare abundență materială și fericire umană. În acest context Hayek a propus ceea ce el numește principiul fundamental " Principiul fundamental constă în utilizarea preponderentă a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
culturale, religioase sau minoritare; ca ofertante de servicii pe care guvernul nu are capacitatea sau dorința de a le furniza direct sau integral. Retorica societății civile, a comunității, a capitalului social și a parteneriatului poate fi o alternativă binevenită la individualismul pieței sau la despotismul statelor totalitare. În anii `90 multe comunități s-au confruntat cu dilema dacă să se implice în parteneriate conduse de stat în care beneficiau de o mică subvenție, sau dacă să ia în mod efectiv controlul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
localizarea și globalizarea în școala românească, se impune cu atât mai mult cu cât, abia ieșit dintr-un sistem excesiv de birocratic, autoritar și paternalist, învățământul se confruntă cu dificultăți imposibil de soluționat după o logică centralistă. Criza tranziției a întărit individualismul care se născuse încă din vremea totalitarismului comunist și a atomizat și mai mult o societate și așa foarte puțin bazată pe solidaritate și comunitate. Criza morală și structurală a societății românești a fost reprodusă și întărită de sistemul educațional
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se dedica din nou vieții publice: nici măcar perspectiva penală nu avea nici un efect asupra rigidității spiritului republican al clasei conducătoare. E posibil ca reticența de a colabora cu regimul augustan să se datoreze unui fel de egoism personal sau unui "individualism" comparabil, cum s-a vrut să se creadă 143, celui renascentist, sau unei atitudini declarat sau disimulat anti-augustană. Oricum ar fi, această reticență demonstrează clar că mari sectoare ale aristocrației nu intenționau să împartă aceleași responsabilități cu guvernanții. S-a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mult, culturile pot diferi și în ceea ce privește modul în care își gestionează și își reglează expresiile faciale de emoție, mai ales în prezența altora 72. Deși studiile lui Ekman demonstrează că expresiile faciale ale emoțiilor primare sunt universale, alte informații precum individualismul și colectivismul joacă un rol esențial în exprimarea emoțiilor. Reglatorii Reglatorii nonverbali sunt acele comportamente și acțiuni care guverneaza, direcționează și/sau conduc conversația. Pe durata conversației, contactul direct prin intermediul privirii și răspunsul afirmativ prin mișcarea specifică a capului, comunica
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
poate că familia rămâne un cadru de ,,liniște", care oferă cea mai mare satisfacție în fața dinamicii și provocărilor existențiale contemporane [11]. Analiza pertinentă și laborioasă, realizată din perspectivă geopolitică de Ilie Bădescu și Dan Dungaciu, a teoriei lui Turner privind ,,individualismul frontierei" ajunge la o concluzie similară. Orice frontieră necontrolată, sălbatică nu determină organizări supraordonate de tip neo-totalitarist, ci generează o reacție împotriva formelor de control direct supraordonat prin retragerea în familie, care de fapt întărește comunitatea familială [2, p. 41
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pentru un minimum de bunăstare, sfera economică privată, într-un anume fel, atrăgeau deja atenția și pasiunile. Modul de dezvoltare s-a schimbat foarte mult în zece ani, în timp ce comportamentele, prioritățile nu au fost chiar atât de perturbate. Materialismul și individualismul societății de dinainte de 1989 s-au accentuat! Atunci, n-ar trebui să tragem concluzia din acest tablou cu două volete ce apar ca fiind disjuncte în mentalitățile colective, că România, deși având instituții democratice, o economie de piață funcțională, nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]