5,610 matches
-
orașele de pe coasta oceanului intră Într-un ritm mai accentuat de dezvoltare, datorită relațiilor comerciale sporite cu statele din Vest. Prima perioadă a comunismului de tip stalinist, instaurat În 1949, poate fi numită și „Epoca de aur”, În măsura În care, datorită atât industrializării rapide (de exemplu, Între 1953 și 1957 creșterea industrială anuală a fost de 18%), cât și puternicei intervenții a statului, se realizează o Îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai (Tang și Perish, 2000, 19-20). Treptat Însă, puterea comunistă Își pierde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În măsura În care din ce În ce mai multe persoane cu studii medii au ajuns În poziții de conducere birocratică. Se poate afirma, de asemenea, că adevărații beneficiari ai acestui „mare pas Înainte” (Tang și Perish, 2000, 21) erau locuitorii mediului urban și femeile, care, prin intermediul industrializării extensive, dar și datorită ideologiei egalitariste dominante, au intrat masiv pe piața forței de muncă, dobândind, În acest fel, o puternică și nemaiîntâlnită autonomie și independență atât În sfera privată, cât și În cea publică. În ciuda prezentării detaliate a „trecutului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și eliberarea țăranilor În perioada 1770-1870. O dată cu eliberarea țăranilor, se desăvârșește perioada feudală Împărțită pe clase. O nouă epocă se deschide În istoria țăranimii, o etapă dominată de alte norme, valori. Ce impact a avut o societate În curs de industrializare asupra acestor structuri, care, În esență, se revendică de la alte sisteme valorice desincrone În raport cu cele de tip capitalist, bazate pe principiile rentabilității și profitului? Aceasta este și Întrebarea la care autorul, pe parcursul cărții Încearcă să răspundă. Chiar dacă modernizarea atrage după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Fulga, Gheorghe Sistemul mediatic și sfera politică 4 186-195 Ghețău, Vasile Declinul demografic al României: ce perspective? 2 5-41 Grecu, Mihai, Andrysek, Oldrich Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Grofșoreanu, Cornel Influența industrializării asupra țăranului român 1 167-169 Hatoș, Adrian Darea În parte a terenurilor În România: exploatare sau efectul piețelor nefuncționale 2 106-123 Iacob, Sorina, Tancău, Magda, Toth, Cosmin Cercetarea sociologică În două asociații de locatari din București 1 79-100 Iluț, Petru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
complementare, pe atât de coextensive. Istoria demonstrează că una o presupune pe cealaltă. Astfel, dacă sintetizăm caracteristicile societăților moderne, care au început să se formeze mai ales după secolul al XVIII-lea sub influența ideilor Iluminismului și ca urmare a industrializării, vom observa că modernitatea este mai întâi o distanțare de societatea considerată ca tradițională, religioasă, închisă, fragmentată a Evului Mediu. Altfel spus, începuturile modernității se identifică de fapt cu prima tranziție care i-a fost specifică: de la ideile, formele, procesele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, intrăm în epoca modernității organizate sau a consacrării, care s-a întins până spre sfârșitul secolului XX. Modernizarea tradiției, raționalizarea cunoașterii și organizării sociale, multiplicarea și consolidarea statelor naționale și industrializarea sunt procesele cele mai reprezentative ale acestei perioade. Este epoca de înflorire a raționalismului birocratic, a individualismului și a unei largi varietăți de modernisme culturale și ideologii politice. Și tot acestei epoci îi corespunde tranziția către societatea industrială, când procesele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacrării propriu-zise, întrucât ea este cea care indică direcția și procesele de transformare ce-i corespund, atunci am putea admite, fără teamă de exagerare, că modernitatea de până la sfârșitul secolului XX a purtat cu sine mesajele fundamentale ale Iluminismului inițiator. Industrializarea economică, dezvoltarea capitalismului și secularismul cultural, individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societăților postcomuniste. Pentru ilustrare, putem să considerăm începuturile și apoi consacrările modernității, care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
afirmarea industrialismului bazat pe piață și pe diviziunea muncii au coincis cu constituirea familiei nucleare și cu diviziunea sexuală a muncii. Specializarea în forme ale muncii industriale a bărbaților și cea în activitățile casnice a femeilor au devenit posibile odată cu industrializarea și comercializarea diferențiată a forței de muncă pe piață. Astfel, producția mediată de piața economică a societății industriale era dependentă de diviziunea sexuală a rolurilor asumate în familia nucleară: bărbații câștigau pâinea cea de toate zilele, iar femeile aveau grijă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ales de diviziunea sexuală a muncii între bărbatul salarizat de corporațiile care-i cumpărau forța de muncă și femeia specializată în activitățile casnice ale vieții de familie. Structura socială preindustrială era centrată pe familie, adică pe gospodăria familială extinsă. Odată cu industrializarea, au apărut noi organizații sau actori corporatiști, astfel că două structuri organizaționale paralele au început să se afirme: o structură primordială, bazată pe și derivată din familie, și o alta, complet diferită și independentă de ea, reprezentată în principal de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în familie și de comercializarea forței de muncă a bărbatului în condițiile relațiilor patriarhale din familie care făceau femeia responsabilă de activitățile casnice. Astfel, diviziunea familială era una inegalitară economic și ca putere, ceea ce contrazicea principiul egalitar al modernității. Continuarea industrializării, intrarea în epoca postindustrială, afirmarea juridică a egalității dintre femei și bărbați au coincis cu creșterea numărului femeilor angajate în sectorul corporatist și egale cu bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
birouri de producție. Bărbații s-au angajat pe calea muncii salariate, femeile s-au limitat la activitățile casnice, iar copiii au început să frecventeze obligatoriu școala primară. Ilustrativă pentru această tendință este schimbarea ce s-a produs ca urmare a industrializării în structura ocupațională a bărbaților. Gospodăriile familiale centrate pe activități economice tradiționale în agricultură sau meșteșuguri sunt pe cale de dispariție, multe deja au dispărut și au fost înlocuite de corporații ce ofereau locuri de muncă salarizate. Tot așa putem să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
piețe a muncii, bazată pe migrația tradițională spre munca salariată, realizabilă în țară și, în proporții considerabile, în străinătate, angajând în aceeași măsură bărbați și femei, și unei noi piețe corporatiste a serviciilor pentru familii. Dacă în fazele timpurii ale industrializării un loc de muncă se obținea prin relații familiale, iar o corporație era derivată din familie, vecinătate sau prietenie, ulterior, corporațiile devin produse eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau transportul public și cu viteză mai mare, ce au mărit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel de fantezii. Modernitatea societății industriale a consacrat individualizarea feminină în singurătatea casnică întreruptă doar de zgomotul copiilor care încă nu mergeau la școală. Și tot atunci, casnica era simbolul muncitorului solitar și neplătit, care întreținea forța de muncă a industrializării. Mai recent, bucătăria a devenit tot mai aglomerată cu aparatură: frigider, mașină de spălat rufe și vase, mașini de gătit tot mai sofisticate. Creșterea automatizării din bucătărie s-a asociat cu o extindere a semipreparatelor, ce a redus arta culinară
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
găsește pretutindeni în jur, autorului revenindu-i doar rolul de a o identifica și de a o face vizibilă celorlalți. La sfârșitul anilor ’50, în perioada reportajului conjunctural, care trebuia să reflecte munca „entuziastă” din fabricile nou-înființate, conform politicii de industrializare și urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate ulterior în nomenclatorul ficțional numit fie „insectar” (Insectar de buzunar), fie „galerie” (Galeria
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
un ascendent față de profesorii defazați sau apatici ai vremii. „Privind înapoi”, ne mărturisește criticul literar de astăzi, „îmi dau seama că școala primară și gimnaziul nu m-au învățat mai nimic în afara matematicii” (p. 46). Nu doar planurile cincinale de industrializare a țării dădeau disciplinelor „reale” (chimie, fizică, matematică) o mai mare pondere, ci și voința comuniștilor de a menține tineretul departe de miezul adevăratei culturi umaniste, care ar fi implicat ieșirea din pasivitate și apetitul pentru discuții critice. Frica de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vulcani. O țară se poate găsi în fruntea clasamentului EPI din două motive. În primul rând, o țară poate avea șansa să posede apă curată, să dispună de o biologie diversificată și să nu fi irosit aceste bogății printr-o industrializare necontrolată. Așa se explică și faptul că găsim Costa Rica, Cuba sau Columbia bine plasate pe pozițiile EPI 2010. În al doilea rând, o țară putea să se fi industrializat și să fi poluat mediul înconjurător, dar s-a îmbogățit suficient
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
desăvârșită În așa-zisa problemă evreiască și dacă Eminescu pomenește și de evrei face aceasta nu din punct de vedere rasial ci economic (Ă). În fond Eminescu nu este exaltatorul producției primitive și sunt sigur că azi ar fi aplaudat industrializarea țării inițiată de P.M.R. (Ă). În manuscrisul 2261, fila 20 stă scris repetat: Karl Marx, Carl Marx. În articole Îl citează de asemeni. Se intrevede În doctrina politică a lui Eminescu o bună doză de concepții care se Învecinează cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neadâncirea realității, neadâncirea adevărului, necunoașterea suficientă a vieții etc. Deși aceste formule vor face carieră În anii următori, marcăm Începutul acesteia prin câteva exemple; totodată, În același context prindem vibrația momentului, adică reacția originară a criticii, față de primul roman al industrializării socialiste, față de primul roman al colectivizării. Interesant este că, despre romanul lui Ion Călugăru, Înaintea criticii literare, se pronunță „critica de massă”. Astfel Contemporanul 38, cu două luni Înainte de a-și face publică poziția vizavi de această carte, publică Scrisoarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să mă gândesc la câteva romane sovietice apărute În traducere românească: Atelierul de foc al lui Boris Polevoi, Soți de Leonid Leonov sau Ștefan Colciughin al lui Vasilii Grosman. Toate aceste romane oglindesc aspecte sau faze ale industriei și ale industrializării din Uniunea Sovietică. Câtă experiență de viață se desprinde din ele, câtă grijă pentru om, pentru dezvoltarea lui, paralel cu Înfățișarea proceselor materiale, istorice, ale vieții economice! Nimic schematic, nimic șablon! Scriitorii noștri au la Îndemână, În romanul sovietic, un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult diminuat; era firesc, de altfel. Căci acum pătrund În mase, cu forța lor mobilizator-ideologică, trei cărți - cunoscute până acum doar de un public restrâns, cititor al Vieții Românești - cărți care ilustrează direcțiile fundamentale ale prozei angajate În actualitate: colectivizarea, industrializarea și magistralele socialismului; apare, deci, În volum, primul roman al colectivizării: Temelia de Eusebiu Camilar, primul roman al renașterii industriei socialiste după naționalizare: Oțel și pâine de Ion Călugăru și primul roman despre Canal: Drum fără pulbere de Petru Dumitriu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pulbere, roman, 1950, de Petru Dumitriu), șantierul și hidrocentrala: Matei Ion a cucerit viața de Constantin Chiriță, Spre șantier de Ștefan Andrei, Porțile măreției , Șantierul de la Cumpăna apelor ș.a. de Geo Bogza, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, dar mai ales industrializarea socialistă și impactul benefic al acesteia asupra omului, din romanele: Cântecul uzinei(Cella Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În orașul de pe Mureș (Francisc Munteanu), Întâlnirea (C. Chiriță) ș.a.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în familie și legitimitatea folosirii violenței, în baza superiorității sale. Acest pattern se identifică din ce în ce mai frecvent în mediile rurale, caracterizate de o continuitate accentuată a formelor tradiționale de organizare socială. Modelul tradițional a fost translatat în procesul de urbanizare și industrializare rapidă. Studiile sociologice arată că istoria integrării în viața modernă, ca și nivelul de educație și statutul profesional reprezintă factori importanți în explicarea menținerii unor modele culturale tradiționale. Persoanele provenite din familii tradiționale vor reproduce patternurile moștenite, chiar și într-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și înainte de războiul mondial o mare exportatoare de cereale, în pofida faptului că se practica o agricultură extensivă, iar procesele de înzestrare cu o tehnologie avansată erau lente și insuficiente. România se înscria printre țările europene cu un ritm ridicat al industrializării, mai ales după depășirea crizei economice din 1929-1933, când cele mai însemnate creșteri au fost înregistrate în industriile metalurgică, chimică, a materialelor de construcții, energetică, textilă etc. Transporturile și telecomunicațiile se aflau și ele în curs de restructurare și de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
gândească o clipă la viața de higienă a lor și a odraslelor proaspete”1. Studiile și anchetele sociale ale vremii demonstrează că numărul femeilor angajate în întreprinderile industriale a crescut continuu în anii interbelici. Asemenea altor țări în curs de industrializare, și în România personalul masculin avea ponderea cea mai mare (81,1% din totalul personalului angajat față de 18,9% femei). Fiind mai bine pregătiți profesional, bărbații dețineau aproape în exclusivitate posturile de conducere. Pe de altă parte, cercetările sociologice atestă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]