5,050 matches
-
fi plasați în cele mai înalte poziții sociale. Totodată, selecția pe bază de merit satisface și cerința de justiție socială, deoarece există un larg consens valoric asupra faptului că recompensele sociale (privilegiile) trebuie acordate în funcție de merit. Deși concepția funcționalistă vede inegalitățile sociale ca „naturale” și justificate, consideră că societatea trebuie să ofere indivizilor oportunități egale de a accede la pozițiile din vârful ierarhiei. În varianta sa inițială, meritul a fost definit (Young, 1958) ca „inteligență plus efort”. Cu alte cuvinte, inegalitățile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inegalitățile sociale ca „naturale” și justificate, consideră că societatea trebuie să ofere indivizilor oportunități egale de a accede la pozițiile din vârful ierarhiei. În varianta sa inițială, meritul a fost definit (Young, 1958) ca „inteligență plus efort”. Cu alte cuvinte, inegalitățile educaționale și cele sociale se datorează unor diferențe în privința coeficientului de inteligență și a gradului diferit de efort depus de indivizi, și nu unor diferențe datorate originii sociale. Societățile meritocratice ar fi acelea în care în realizarea stratificării sociale prevalează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal tinde să devină modalitatea principală de selecție. În lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
principală de selecție. În lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație dobândit care se datorează originii sociale” (Boudon, 1973, p. XI). Inegalitatea oportunităților sociale este, prin urmare, definită ca diferența de realizare socială datorată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație dobândit care se datorează originii sociale” (Boudon, 1973, p. XI). Inegalitatea oportunităților sociale este, prin urmare, definită ca diferența de realizare socială datorată originii sociale. Cererea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație dobândit care se datorează originii sociale” (Boudon, 1973, p. XI). Inegalitatea oportunităților sociale este, prin urmare, definită ca diferența de realizare socială datorată originii sociale. Cererea de educație este, în teoria lui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație dobândit care se datorează originii sociale” (Boudon, 1973, p. XI). Inegalitatea oportunităților sociale este, prin urmare, definită ca diferența de realizare socială datorată originii sociale. Cererea de educație este, în teoria lui Boudon, rezultatul agregat al opțiunilor individuale pe care le fac indivizii plasați în poziții sociale diferite. Creșterea cererii de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de educație rămân constante. De exemplu, pentru a obține beneficiile sociale corespunzătoare liceului, datorită creșterii agregate a cererii de educație, indivizii vor fi nevoiți să urmeze studii superioare. Cu alte cuvinte, fenomenul de devalorizare a diplomei ca urmare a descreșterii inegalității șanselor școlare (creșterea cererii agregate de educație) afectează, în principal, nivelul mediu de școlarizare. Principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților europene descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale are
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alte cuvinte, fenomenul de devalorizare a diplomei ca urmare a descreșterii inegalității șanselor școlare (creșterea cererii agregate de educație) afectează, în principal, nivelul mediu de școlarizare. Principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților europene descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică în manieră sesizabilă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmare a descreșterii inegalității șanselor școlare (creșterea cererii agregate de educație) afectează, în principal, nivelul mediu de școlarizare. Principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților europene descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică în manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale ar putea avea ca efect, deopotrivă, o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale, cât și a inegalității oportunităților sociale. Teoria inegalităților educaționale pe care o propune Goldthorpe (2001b) este o dezvoltare a celei propuse de Boudon cu două decenii mai devreme. Teza principală pe care o susține Goldthorpe este aceea că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale ar putea avea ca efect, deopotrivă, o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale, cât și a inegalității oportunităților sociale. Teoria inegalităților educaționale pe care o propune Goldthorpe (2001b) este o dezvoltare a celei propuse de Boudon cu două decenii mai devreme. Teza principală pe care o susține Goldthorpe este aceea că diferențele de nivel școlar, ce se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale ar putea avea ca efect, deopotrivă, o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale, cât și a inegalității oportunităților sociale. Teoria inegalităților educaționale pe care o propune Goldthorpe (2001b) este o dezvoltare a celei propuse de Boudon cu două decenii mai devreme. Teza principală pe care o susține Goldthorpe este aceea că diferențele de nivel școlar, ce se înregistrează pe diferite paliere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a efectelor de compunere ale acestor acțiuni, Bourdieu concepe o teorie deterministă a acțiunii sociale, în care structurile sociale se reproduc într-un mod puțin conștient. Ambii autori consideră că teoria meritocrației este mai degrabă o ideologie menită să justifice inegalitățile sociale existente și să legitimeze ordinea socială existentă. Oricum, motivele pentru care cei doi autori consideră că meritocrația este departe de a fi un bun descriptor al sistemelor sociale occidentale sunt diferite. Astfel, Bourdieu consideră că actuala ordine socială și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cultural este una redusă, din moment ce acesta consideră că școala reușește să compenseze într-o mare măsură un bagaj redus de capital cultural. Putem observa că ceea ce diferă în mod esențial în concepția celor doi autori despre procesul de producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsură un bagaj redus de capital cultural. Putem observa că ceea ce diferă în mod esențial în concepția celor doi autori despre procesul de producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anii de după cel de-al doilea război mondial și că un număr din ce în ce mai ridicat de indivizi din clasele de jos au ajuns să parcurgă nivele de școlarizare din ce în ce mai înalte. În opinia sa, există un relativ progres în ceea privește diminuarea inegalităților opotunităților educaționale. Oricum, în măsura în care aceste inegalități în fața educației se mențin, cauzele trebuie căutate în alegerile pe care indivizii și familiile lor le fac, și nu în calitatea sau cantitatea bagajului cultural moștenit, care sunr egalizate în procesul educativ. La nivele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
război mondial și că un număr din ce în ce mai ridicat de indivizi din clasele de jos au ajuns să parcurgă nivele de școlarizare din ce în ce mai înalte. În opinia sa, există un relativ progres în ceea privește diminuarea inegalităților opotunităților educaționale. Oricum, în măsura în care aceste inegalități în fața educației se mențin, cauzele trebuie căutate în alegerile pe care indivizii și familiile lor le fac, și nu în calitatea sau cantitatea bagajului cultural moștenit, care sunr egalizate în procesul educativ. La nivele diferite ale capitalului economic, determinat de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunr egalizate în procesul educativ. La nivele diferite ale capitalului economic, determinat de poziția ocupată în ierarhia socială, indivizii apreciază în mod diferit beneficiile aduse de o școlarizare prelungită și costurile asociate unei investiții în capital uman. În consecință, cauza inegalităților școlare ar trebui căutată în alegerile pe care indivizii aflați în poziții de clasă diferite le fac și în constrângerile diferite asociate pozițiilor de status. Dacă, în ceea ce privește controversa asupra cauzelor inegalităților școlare, diferențele de perspectivă par ireconciliabile, pozițiile celor doi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asociate unei investiții în capital uman. În consecință, cauza inegalităților școlare ar trebui căutată în alegerile pe care indivizii aflați în poziții de clasă diferite le fac și în constrângerile diferite asociate pozițiilor de status. Dacă, în ceea ce privește controversa asupra cauzelor inegalităților școlare, diferențele de perspectivă par ireconciliabile, pozițiile celor doi autori în ceea ce privește inegalitățile sociale au multe puncte de convergență. Atât Boudon, cât și Bourdieu consideră că sistemele de stratificare socială existente au tendința de a se perpetua, de a rămâne neschimbate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebui căutată în alegerile pe care indivizii aflați în poziții de clasă diferite le fac și în constrângerile diferite asociate pozițiilor de status. Dacă, în ceea ce privește controversa asupra cauzelor inegalităților școlare, diferențele de perspectivă par ireconciliabile, pozițiile celor doi autori în ceea ce privește inegalitățile sociale au multe puncte de convergență. Atât Boudon, cât și Bourdieu consideră că sistemele de stratificare socială existente au tendința de a se perpetua, de a rămâne neschimbate pentru perioade lungi de timp. Structura socială a țărilor vestice a rămas
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perpetua, de a rămâne neschimbate pentru perioade lungi de timp. Structura socială a țărilor vestice a rămas practic neschimbată, afirmă Boudon analizând tabele de mobilitate socială din mai multe țări occidentale. Ambii autori își manifestă scepticismul în ceea ce privește posibila diminuare a inegalităților sociale ca urmare a influenței pe care deschiderea sistemelor educaționale ar putea să o aibă. Boudon consideră că structurile sociale sunt imuabile, pentru că indivizi aflați în poziții asemănătoare fac alegeri similare, în timp ce Bourdieu crede că latența structurilor sociale este menținută
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoriile de influență marxistă din relațiile internaționale există numeroase diferențe. Ca punct de plecare în discutarea lor, acestea vor fi clasificate în două categorii. Mai întâi vor fi abordate cele care pun un accent deosebit asupra aspectelor materiale care generează inegalitățile din lume. A doua colecție de teorii se referă mai ales la rolul ideilor în construirea lumii. Putem spune astfel, în termeni marxiști, că există teorii ale „bazei” și teorii ale „suprastructurii” asupra relațiilor internaționale. Lumea bogaților și lumea săracilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
modul în care Habermas și cei care l-au urmat înțeleg atingerea acestui obiectiv final. Pentru partizanii acestor abordări, emanciparea nu este posibilă în absența eradicării „asimetriilor” sociale, inclusiv a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale (Linklater, 2001, p. 147). Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitatea a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui deziderat în politica mondială, un exemplu potrivit este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu sunt în primul rând o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]