4,673 matches
-
modalități de comitere a faptei, în baza aceleiași rezoluții infracționale. ... 107. Astfel, s-a reținut că „realizarea oricărei modalități a elementului material va conduce la consumarea infracțiunii. Odată consumată infracțiunea, realizarea altei modalități a elementului material în baza aceleași rezoluții infracționale va fi lipsită de consecințe juridice. “ ... 108. Prin urmare, această decizie de unificare a jurisprudenței trebuie reținută în cauză, în contextul în care practica neunitară constatată este generată tocmai de interpretarea diferită a semnificației atribuite unor conduite infracționale săvârșite subsecvent
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
aceleași rezoluții infracționale va fi lipsită de consecințe juridice. “ ... 108. Prin urmare, această decizie de unificare a jurisprudenței trebuie reținută în cauză, în contextul în care practica neunitară constatată este generată tocmai de interpretarea diferită a semnificației atribuite unor conduite infracționale săvârșite subsecvent realizării unei prime modalități a elementului material al laturii obiective ori în cazul realizării mai multor acte materiale circumscrise unei singure modalități de săvârșire a infracțiunii. ... 109. Pe de altă parte, efectul obligatoriu al unei decizii interpretative nu
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
săvârșire a faptei își păstrează valabilitatea și în cazul infracțiunilor de corupție, prevăzute la art. 289-292 din Codul penal. ... 110. Așa fiind, având în vedere toate cele expuse, trebuie să se constate că în situația în care în desfășurarea activității infracționale se regăsește acțiunea de pretindere/oferire/acceptarea promisiunii unei sume de bani sau alte foloase, momentul realizării respectivei acțiuni marchează consumarea infracțiunii, indiferent dacă primirea efectivă a banilor sau altor foloase are loc sau nu sau dacă acțiunea de primire se realizează
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
ci dacă conduitele realizate ulterior consumării acesteia prezintă sau nu relevanță penală, unele instanțe considerând că acțiunile ulterioare trebuie valorificate în cadrul unității naturale colective de infracțiune - ca formă a infracțiunii simple, care, implicând o desfășurare în timp a activității infracționale, cunoaște și un moment al epuizării, reprezentat de comiterea ultimei modalități alternative sau a ultimului act de executare al unei pluralități de acte care alcătuiesc împreună ultima modalitate alternativă, producerea acestui moment reprezentând și data săvârșirii infracțiunii unice. ... 113. Așa
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
sus în dezvoltările anterioare, prin dispozițiile art. 154 din Codul penal, referitoare la termenele de prescripție a răspunderii penale, legiuitorul a reglementat diferențiat momentul de debut al curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale în cazul unor forme ale unității infracționale, stabilind expres că acesta este reprezentat de data ultimului act de executare în cazul infracțiunii continuate, data la care conduita a încetat în cazul infracțiunii continue și data la care conduita a produs primul rezultat de natură să încadreze fapta
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
unui înscris oficial prin înscrierea mai multor mențiuni inexacte; aplicarea mai multor lovituri unei persoane, în aceeași împrejurare; sustragerea mai multor bunuri săvârșite cu aceeași ocazie, în cadrul unei activități de sustragere unice). ^4 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității infracționale în dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 20 și 40. ... 117. Tot astfel, unitatea naturală de infracțiune acoperă^5 și acele situații în care actele săvârșite în aceeași ocazie, în strânsă legătură între ele, exteriorizând un
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
în locuința unei persoane și refuzul de a părăsi locuința la cererea expresă a acesteia, acțiuni corespunzătoare ambelor variante alternative ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 din Codul penal). ^5 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității infracționale în dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 41. ... 118. În fine, din perspectiva ce interesează problematica prezentului recurs în interesul legii, literatura juridică de specialitate a dezvoltat teoria unității naturale colective de infracțiune^6, construcție juridică
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
dezvoltat teoria unității naturale colective de infracțiune^6, construcție juridică care reunește în cadrul unei acțiuni unice acte specifice unor modalități alternative de săvârșire a infracțiunii, distanțate/separate între ele de anumite intervale de timp. ^6 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității infracționale în dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 39 și 41. ... 119. În cadrul acestei teorii juridice^7, se consideră că între faptele prevăzute ca modalități alternative de săvârșire a infracțiunii există o legătură naturală, în sensul
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
bani sau altor foloase în legătură cu îndeplinirea unui act de serviciu, indiferent de intervalul de timp care în fapt le separă, reprezentând trepte succesive de realizare a unui inter criminis, faze succesive, respectiv tentativa și consumarea, ale unei activități infracționale unice. ^7 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității infracționale în dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 42. ... 120. Pe de altă parte, tot ca formă a unității naturale colective de infracțiune este calificată în doctrină
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
act de serviciu, indiferent de intervalul de timp care în fapt le separă, reprezentând trepte succesive de realizare a unui inter criminis, faze succesive, respectiv tentativa și consumarea, ale unei activități infracționale unice. ^7 Vasile Papadopol, Doru Pavel, Formele unității infracționale în dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 42. ... 120. Pe de altă parte, tot ca formă a unității naturale colective de infracțiune este calificată în doctrină și de o parte a jurisprudenței^8 situația în care
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
următoarele. ... 121. În acest punct de analiză, argumentele expuse în sprijinul orientării jurisprudențiale, care include ipotezele de fapt arătate în categoria unității naturale colective de infracțiune, interesează în cadrul prezentului recurs în interesul legii numai sub aspectul consecințelor recunoscute activității infracționale desfășurate după momentul realizării primei modalități alternative de săvârșire a faptei, când are loc consumarea infracțiunii, ori a primului rezultat produs/act de primire dintr-o pluralitate de asemenea acte, care realizează acțiunea constitutivă a infracțiunii. ... 122. Se reține în cadrul
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
consumarea infracțiunii, ori a primului rezultat produs/act de primire dintr-o pluralitate de asemenea acte, care realizează acțiunea constitutivă a infracțiunii. ... 122. Se reține în cadrul acestei orientări jurisprudențiale^9 că infracțiunile săvârșite în ipotezele de fapt menționate, în care activitatea infracțională are o desfășurare în timp, prezintă un moment al consumării, marcat de realizarea primei modalități alternative, și un moment al epuizării, reprezentat de ultima modalitate alternativă sau ultimul act de executare al unei pluralități de astfel de acte, care alcătuiesc
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
nr. 38 din 2 mai 2023 și Decizia nr. 48 din 26 mai 2023. ... 123. În raport cu cele arătate, reiese, așadar, că ceea ce separă în realitate cele două orientări jurisprudențiale este modul diferit de evaluare a dinamicii activității infracționale în raport cu natura și specificul infracțiunilor de corupție, unele instanțe reținând că actele de primire ulterioare pretinderii sunt absorbite juridic în cadrul primei modalități alternative care consumă infracțiunea, iar celelalte, dimpotrivă, considerând că momentul distinct al epuizării - echivalent datei
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
cadrul primei modalități alternative care consumă infracțiunea, iar celelalte, dimpotrivă, considerând că momentul distinct al epuizării - echivalent datei săvârșirii ultimei modalități alternative ori al ultimului act de executare dintr-o pluralitate de acte specifice ultimei modalități normative, marchează finalizarea activității infracționale, acțiunea inițială fiind practic absorbită juridic în ultima, care îi asigură împlinirea. ... 124. Introducerea unui așa-zis moment al epuizării ca reper pentru stabilirea datei de săvârșire a faptei și implicit a datei de la care începe să curgă termenul
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
acceptată, neavând acoperire în actuala reglementare legală, dispozițiile art. 154 alin. (2) teza a II-a din Codul penal prevăzând în mod clar și limitativ situațiile în care termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la momentul epuizării/finalizării activității infracționale, prin excepție de la regula generală de la art. 154 alin. (2) teza I. ... 125. Având în vedere modalitatea de reglementare a infracțiunilor de corupție prevăzute de art. 289-292 din Codul penal, aceea a incriminării ca act de executare a
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
realitate au semnificația unui început de punere în executare, se poate concluziona că în temeiul legii prima modalitate alternativă de comitere a faptei (promisiune/oferire, respectiv pretindere/acceptarea promisiunii) absoarbe juridic conduitele subsecvente, ulterioare, consumării infracțiunii. ... 126. Aceasta nu înseamnă că activitatea infracțională ulterioară consumării faptei nu prezintă relevanță penală, ci doar că, prin voința legiuitorului, orice acte ulterioare sunt absorbite în prima modalitate alternativă realizată, spre deosebire de situațiile în care, tot în temeiul legii, absorbția operează în sens invers, întreaga activitate
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
ulterioară consumării faptei nu prezintă relevanță penală, ci doar că, prin voința legiuitorului, orice acte ulterioare sunt absorbite în prima modalitate alternativă realizată, spre deosebire de situațiile în care, tot în temeiul legii, absorbția operează în sens invers, întreaga activitate infracțională raportându-se la momentul care conturează rezultatul final al acesteia, respectiv epuizarea infracțiunii. ... 127. Trebuie ținut seama și de faptul că lipsa de autonomie a actelor infracționale absorbite juridic în prima modalitate alternativă ori în sens invers, prin raportare la
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
în care, tot în temeiul legii, absorbția operează în sens invers, întreaga activitate infracțională raportându-se la momentul care conturează rezultatul final al acesteia, respectiv epuizarea infracțiunii. ... 127. Trebuie ținut seama și de faptul că lipsa de autonomie a actelor infracționale absorbite juridic în prima modalitate alternativă ori în sens invers, prin raportare la momentul care marchează sfârșitul activității infracționale, nu echivalează cu ștergerea activității infracționale desfășurate, care continuă să producă acele efecte asupra cărora legea nu a intervenit în mod
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
conturează rezultatul final al acesteia, respectiv epuizarea infracțiunii. ... 127. Trebuie ținut seama și de faptul că lipsa de autonomie a actelor infracționale absorbite juridic în prima modalitate alternativă ori în sens invers, prin raportare la momentul care marchează sfârșitul activității infracționale, nu echivalează cu ștergerea activității infracționale desfășurate, care continuă să producă acele efecte asupra cărora legea nu a intervenit în mod expres, în sensul de a le fi atribuit o anumită semnificație juridică, în cazul analizat, cea a datei la
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
epuizarea infracțiunii. ... 127. Trebuie ținut seama și de faptul că lipsa de autonomie a actelor infracționale absorbite juridic în prima modalitate alternativă ori în sens invers, prin raportare la momentul care marchează sfârșitul activității infracționale, nu echivalează cu ștergerea activității infracționale desfășurate, care continuă să producă acele efecte asupra cărora legea nu a intervenit în mod expres, în sensul de a le fi atribuit o anumită semnificație juridică, în cazul analizat, cea a datei la care se consideră săvârșită infracțiunea și
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
contribuțiile ulterioare intră în sfera ilicitului penal, cu toate consecințele decurgând din aceasta. ... 130. Este adevărat că, față de natura de infracțiune simplă de consumare anticipată a luării/dării de mită, respectiv traficul/cumpărarea de influență, nu este exclusă ipoteza ca activitatea infracțională să continue să se desfășoare în paralel cu curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale, însă nici pentru situații de acest fel nu este permisă interpretarea legii penale prin analogie și în defavoarea acuzatului prin recurgerea la reguli aplicabile unei
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
formulată, Curtea de Apel Oradea nu urmărește stabilirea încadrării juridice a faptei ce face obiectul cauzei, ci o interpretare in abstracto a dispozițiilor legale prin raportare la o anumită situație de fapt, respectiv situația în care o parte dintre acțiunile infracționale au fost săvârșite sub imperiul legii vechi, iar o parte a acestora au fost săvârșite după ce victima a devenit majoră, însă după intrarea în vigoare a legii noi. ... 12. În raport cu aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public a apreciat
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
aspectul tratamentului sancționator, solicitând reindividualizarea pedepselor în raport cu circumstanțele sale personale favorabile. ... 20. În susținerea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei a invocat, în principal, greșita schimbare a încadrării juridice, măsură dispusă de prima instanță, arătând că activitatea infracțională desfășurată de inculpat se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunilor continuate de viol asupra unui minor și de violențe în familie, prevăzute de art. 218^1 alin. (2) și alin. (4) lit. a) și b) din Codul penal, cu aplicarea art. 35
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
dată de instanța supremă, în recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 17 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, potrivit căreia „raportul sexual săvârșit în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, atunci când victima este membru al familiei, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, atât înainte, cât și după ce aceasta a împlinit 15 ani, întrunește elementele constitutive ale
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
ia în considerare anumite circumstanțe agravante (comiterea faptei într-un context de vulnerabilitate a victimei, chiar dacă aceasta este majoră, sau de abuz de putere ori încredere), precum și caracterul continuat al infracțiunii (cu luarea în considerare a întregii activități infracționale, inclusiv din perioada de minorat a victimei), în condițiile în care un principiu fundamental în dreptul penal este cel al legalității, care protejează inculpatul de aplicarea retroactivă a legii penale mai severe, care, de altfel, a intrat în vigoare după
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]