KorAP: Find »[drukola/base=insatisfacție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...52 >

1,280 matches

Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642

pentru a se exprima la cotele cele mai Înalte. * „Dacă aștepți prea multă vreme realizarea unei dorințe, riști atunci cînd ea ți s-a realizat, să te afli În fața unui lucru pe care nu-l mai dorești.” (M. Proust) Aceeași insatisfacție se produce și atunci cînd succesul obținut prin Îndeplinirea unei dorințe nu este la nivelul efortului pe care l-ai depus, sau pe care ai fi vrut să-l depui, pentru a Îndeplini acea dorință. * „Ați fost remarcat prin absență

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
desfătări senzuale, cum socotesc unii [...] ci prin plăcere Înțelegem absența suferinței din corp și a tulburării din suflet”. Cu certitudine, cei care caută să-și procure plăceri cu orice preț, mai ales din cele senzuale, Își provoacă În mod inevitabil insatisfacții ulterioare, deoarece vor rămîne nu numai cu regretul constatării că au fost victima unor neînfrînări, ci și cu dezamăgirea realizării faptului că nu există plăceri care să nu fie trecătoare. * „Oamenii se nasc ignoranți, nu proști. Proști ajung datorită educației

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
că n-am mai admira nimic; ne-am bucura. Dar bucuria ar Însemna, oare, și plăcere? Iată o mare Întrebare?” (Voltaire) În mod normal, „bucuria” este resimțită ca o stare de plăcere, așa cum „tristețea” este resimțită ca o stare de insatisfacție, Însă este adevărat că numai contrastele sînt acele care reînnoiesc stările noastre sufletești. Chiar aceeași trăire se nuanțează, În funcție de obiectul la care se raportează (ex: există o plăcere a generozității, sau a zgîrceniei; o plăcere a ambiției, sau a diferenței

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de coeziune din comunitatea școlară. Fără a mai fi un secret pentru oamenii școlii, rezultatele acestora depind în (foarte) mare măsură de natura climatului existent în școală. Ca și cultura organizațională, acesta se construiește în timp. Managerului îi revine

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sunt: motivație superioară din partea partenerilor pentru rezolvarea sarcinii, considerarea și respectul celorlalți colegi, o comunicare mai pronunțat simpatetică, având ca efect interstimularea, discuțiile, consfătuirea, intercunoașterea, prietenia. Ca dezavantaje s-ar putea menționa: participarea (uneori) inegală a partenerilor, pretexte de nemulțumire/insatisfacție (Golu, P., 2003) • relațiile concurențiale se referă la rivalitatea mutuală sau la confruntarea între două sau mai multe persoane în vederea atingerii unui scop indivizibil (sau în vederea obținerii unui beneficiu) ele au ca efecte pozitive: creșterea cantitativă și calitativă a producției

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
abordări de tip câștig-pierdere; • focalizează atenția participanților pe pozițiile ocupate, nu pe interese și pe deblocarea/ rezolvarea situației; • orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate a interacțiunilor (ulterioare: cu celălalt sau cu persoane ocazionale); • induce participanților insatisfacție și resentimente legate de soluționarea dezacordurilor. Stadiile relațiilor conflictuale Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), relațiile conflictuale pot parcurge următoarele momente: a. Începutul: incidentul Conflictul începe atunci când, urmărindu-și fiecare scopurile/interesele, părțile încep să se opună în mod

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
ca lipsă de resurse interioare, dar și ca lipsă a oricărui sentiment. "Sentimentele scrie F. Wilks (2003) dau culoare vieții și astfel a fi plictisit înseamnă că într-un fel am pierdut contactul cu ceea ce simțim într-adevăr" (p. 116). Insatisfacția este precursorul principal al plictiselii. Pentru alungarea plictiselii este necesară "o reconectare la resursele și pasiunile noastre interioare, de care ne-am detașat" (Wilks, 2003, p. 127), a trăi emoția prezentului, cu toate incertitudinile, posibilitățile și speranțele ei, a ne

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

schimba dovleacul În caleașcă, dar poate contribui la ameliorarea comunicării afective, la risipirea neînțelegerilor. Capcană: Lipsa trecătoare a selectivității poate antrena individul În aventuri fără mare perspectivă, decepționante dacă ar aștepta mai mult de la ele. Opoziție sau careu Dispoziție: Domnește insatisfacția afectivă. Oricare ar fi circumstanțele, lipsește mereu acel „ceva” care face ca fericirea să fie deplină, iar individul se concretizează asupra acelui amănunt care „șchioapătă”. Evenimente: Depind de situația traversată. Dacă există o relație, individul poate trece printr-o criză

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
mereu acel „ceva” care face ca fericirea să fie deplină, iar individul se concretizează asupra acelui amănunt care „șchioapătă”. Evenimente: Depind de situația traversată. Dacă există o relație, individul poate trece printr-o criză, printr-o perioadă de neînțelegeri și insatisfacție, susceptibile să meargă până la o ruptură, adesea mai mult jignitoare decât dureroasă. Dacă persoana este singură, riscă să se implice Într-o poveste sentimentală cu prea puține șanse de reușită sau Înfloritoare. Iată cuvintele-cheie: decalaj Între aspirațiile amoroase și realitate

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
să exagereze sau să aleagă calea cea mai ușoară. Ne putem aștepta la o Întărire a puterii sociale (mai ales dacă avem de-a face cu un tranzit prin conjuncție). În schimb, tranzitul disonant este problematic, Întrucât pune accentul pe insatisfacție și frustrare! Când este În aspect bun cu Saturn celest, tranzitul lui Jupiter pune accentul pe dezvoltarea de durată, pe satisfacția autentică; un tranzit al lui Saturn În aspect bun cu Jupiter celest face mesajul (lecția?) saturnian mai ușor de

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
iată câteva exemple: - LNP În aspect cu Mercur indică importanța valorilor intelectuale; - LNP În aspect cu Venus indică importanța vieții afective; - LNP În aspect cu Marte indică necesitatea Înfruntărilor; - LNP În aspect cu Jupiter indică expansiunea, exteriorizarea, puterea, ușurința (sau insatisfacția, dacă aspectul este disonant); - LNP În aspect cu Saturn indică o repliere, un recul, o asceză, o Înțelepciune... sau lipsuri, dificultăți, obstacole; - LNP În aspect cu Uranus indică originalitate, independență, acces la libertate... sau eventuale bulversări; - LNP În aspect cu

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593

agresive în alte forme de manifestare; - restricția scopurilor energiei agresive; - intricația cu libidoul. Sublimarea agresivității permite transformarea energiei agresive în energie neutră care este pusă la dispoziția Eului. Din acest motiv, se admite că agresivitatea se poate manifesta prin neplăcere, insatisfacție și suferință (S. Nacht). Direcția sau sensul de manifestare al actelor de agresivitate, poate fi de două feluri: heteroagresivitatea (orientată către un obiect sau către altă persoană) și autoagresivitatea (orientată către sine ca în cazul automutilărilor sau al suicidului). Potențialul

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de vedere etic și individual, îi va reduce inițiativa, gândirea autonomă, responsabilitatea acțiunilor. Rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
munca este lipsită de orice fel de participare, activitatea este percepută ca o pedeapsă, lipsită de profit și satisfacții, pe care omul însă o va compensa prin distracții, jocuri, divertisment, alcool etc., munca devine astfel o sursă de nemulțumiri, conflicte, insatisfacții, sentimentul frustrării economice, limitare, neliniștea dată de nesiguranța locului de muncă, concurența, depășirea pregătirii profesionale etc. 5) Omul și condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852

mamei mele dragi, în vîrstă de 72 de ani. A FI ÎNTRUNA "NESATISFĂCUT" Contrastul cu primele societăți ne-a ajutat să distingem șase trăsături ale lumii moderne: lumea noastră este cefală, este schimbare, este muncă, este o lume economică, este insatisfacție, este nevoi. Șase imposibile, strîns legate între ele, caracterizează omul modern: imposibil să nu existe șefi (conducători și conduși), imposibil ca motorul lumii să nu fie schimbarea, imposibil ca munca să nu fie o preocupare majoră, imposibil ca "realitatea economică

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
unui produs, al unui serviciu). Există etapa care precede și permite posesia sau consumul: clientul (personaj caracteristic lumii moderne) trebuie să simtă nevoia de a cumpăra, să simtă dorința de a consuma. Ce altceva este o nevoie dacă nu o insatisfacție, o lipsă, o frustrare? Pentru a fi vorba de satisfacție, prin posesie, prin consum, trebuie să fie mai întîi vorba de insatisfacție. După consumare satisfacție și plăcere trebuie să fie din nou vorba de insatisfacție. Întreprinderea este o formidabilă mașină

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
nevoia de a cumpăra, să simtă dorința de a consuma. Ce altceva este o nevoie dacă nu o insatisfacție, o lipsă, o frustrare? Pentru a fi vorba de satisfacție, prin posesie, prin consum, trebuie să fie mai întîi vorba de insatisfacție. După consumare satisfacție și plăcere trebuie să fie din nou vorba de insatisfacție. Întreprinderea este o formidabilă mașină de "insatisfacere". Politicile de inovare (lansare de noi produse și servicii), publicitatea nu vizează tocmai să-i împiedice pe oameni să fie

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
o nevoie dacă nu o insatisfacție, o lipsă, o frustrare? Pentru a fi vorba de satisfacție, prin posesie, prin consum, trebuie să fie mai întîi vorba de insatisfacție. După consumare satisfacție și plăcere trebuie să fie din nou vorba de insatisfacție. Întreprinderea este o formidabilă mașină de "insatisfacere". Politicile de inovare (lansare de noi produse și servicii), publicitatea nu vizează tocmai să-i împiedice pe oameni să fie satisfăcuți de condițiile materiale de viață? Concurența nu este, oare, o competiție pe

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
cei cu venit minim și pe milionari deopotrivă)? Pentru a dori să cumperi și să consumi trebuie să fii "insatisfăcut", pentru a putea cumpăra trebuie să muncești: cercul s-a închis. Lumea modernă este organizată pentru a produce mărfuri și insatisfacție, cele două aspecte sunt indisociabile. Dacă întreprinderile n-ar mai reuși să "insatisfacă", lumea noastră s-ar opri de la sine precum o mașină fără benzină. Justificînd și stimulînd insatisfacția materială generală, partidele politice și sindicatele nu lucrează, oare, în folosul

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
a închis. Lumea modernă este organizată pentru a produce mărfuri și insatisfacție, cele două aspecte sunt indisociabile. Dacă întreprinderile n-ar mai reuși să "insatisfacă", lumea noastră s-ar opri de la sine precum o mașină fără benzină. Justificînd și stimulînd insatisfacția materială generală, partidele politice și sindicatele nu lucrează, oare, în folosul întreprinderii, nu legitimează mersul acestei lumi? François Quesnay (am văzut, unul din inventatorii "realității economice") postulează că omul este o "ființă de nevoi". Noțiunea de economie o presupune pe

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
să acceptăm ideea de ființe umane fără nevoi: în ochii oamenilor moderni, Guayakii sau aborigenii australieni sunt ființe umane subdezvoltate. A susține că oamenii au nevoi pe care caută să le satisfacă înseamnă a ne convinge că suntem condamnați la insatisfacție. Proiectul lumii noastre este "insatisfacerea" perpetuă, programul modernizării. Unealta acestui proiect este o formă de organizare inventată de omul modern, întreprinderea. Oamenii au inventat lumi în care oamenii erau materialmente satisfăcuți pentru totdeauna: insatisfacția noastră nu este naturală, este modernă

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
ne convinge că suntem condamnați la insatisfacție. Proiectul lumii noastre este "insatisfacerea" perpetuă, programul modernizării. Unealta acestui proiect este o formă de organizare inventată de omul modern, întreprinderea. Oamenii au inventat lumi în care oamenii erau materialmente satisfăcuți pentru totdeauna: insatisfacția noastră nu este naturală, este modernă. Ce anume ține lumea noastră? Imposibil ca oamenii să nu aibă nevoi de satisfăcut. Imposibil ca nevoile lor nelimitate să nu evolueze. Imposibil, deci, să fie satisfăcuți de condițiile lor materiale de existență (oricare

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
general în lume, armonia dintre pămînt, apă, oameni, animale, plante: ce idee sublimă și nebunească, nu-i așa? Oamenii moderni sunt încredințați că după lumea lor nu mai urmează nimic, că reprezintă ultima etapă din evoluția umanității. Lume abandonată veșnicei insatisfacții materiale și unui război economic permanent, total și general. Pentru oamenii moderni este imposibil ca cei care refuză modernizarea lumii cea mai bună dintre lumile posibile să nu fie niște întîrziați mintal, oameni care pun în pericol binele umanității. Oamenii

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663

primită de public. Deși a pretins că lucrarea s-a bazat pe cercetare, el a făcut extrapolări considerabile ale studiilor citate. Cu toate acestea, atenția de care s-a bucurat, mai ales din partea oamenilor de afaceri, este un indicator al insatisfacției față de sistemele de recompensare actuale și al încercărilor disperate de a găsi o alternativă mai bună. Dezvoltarea rapidă a National Association for Employee Recognition (NAER) este, de asemenea, un indicator al interesului de a le face mai eficiente. Atunci când am

[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474

totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]