8,637 matches
-
ar fi Chile. Aici este nevoie de forță și de o întoarcere provizorie la fascismul clasic. În schimb, există cazuri, cum este cel al Portugaliei, care trebuia să înceteze a mai fi o națiune severă, econoamă, arhaică; trebuia să fie inserată în marele univers al consumului. Și, uite așa, America i-a pus probabil de acord pe De Spinola și Caetano. Dintre ei, cel mai rău fascist „real” e De Spinola (care, de altfel, mi s-a spus că a luptat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
recuperat un secol de istorie liberală și socialistă. Nu a fost așa. Barbiana era un caz extrem. Era ultimul caz de viață preistorică față de a doua revoluție industrială și de lupta de clasă ce a urmat (în care se putea insera un preot modern). Acum, probabil, mai există locuri ca Barbiana, dar ele și-au pierdut total sensul și au valoare doar ca relicve. Au fost suficienți doar câțiva ani. Dacă Don Milani n-ar fi murit de una dintre acele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
etc.) este o antiteză istorică al cărei sens este parțial. Într-adevăr, în primul rând, toate civilizațiile țărănești nu sunt doar catolice: nu există întrerupere între catolicism, creștinism, păgânism, religii primitive. În al doilea rând, nu sunt naționale: ele se inserează într-un context transnațional, încă și mai vast decât „lumea a treia”. În încercarea de a răspândi sau de a întemeia mai bine conștiința „culturii claselor inferioare”, așa cum încearcă să facă Ferdinando Camon cu atâta inteligență, nu trebuie uitată calitatea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
publicație apărută la București, bilunar, între 15 mai 1929 și 15 octombrie 1939, apoi lunar, între 1 noiembrie 1939 și martie-aprilie 1940. Redactor fondator: I. Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
evident, pe toți cei care se aflau atunci În America, dar emigraseră din România: români, evrei, macedoneni și persoane aparținînd altor etnii. În mod sigur, el nu inventase această cifră, cu atît mai mult cu cît textul În care o inserase urma să fie publicat Într-un cunoscut ziar ce se adresa tocmai celor 1.500.000 de indivizi avuți În vedere. Dar calculele În urma cărora rezultase această cifră plecau de la estimări supralicitante, care ascundeau ele tendințe extensive, fără să ascundă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr. L. Trancu-Iași și sunt reproduse două fragmente din volumul Românii nomazi de Theodor Capidan, apărut la Cluj (1926). În 1932 este inserată replica (favorabilă) a lui E. Lovinescu la poziția revistei în problema literaturii dialectale. Alți colaboratori: Toma N. Riconti, Ion Exarhu, Mihail Negru, N. Mihuțiu-Bănățanu. C.Tt.
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
mai cuprinde cronici literare la romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele tăcut) și necrologul Jean Bart. Una dintre rubrici este „Cronica științifică”. Sunt inserate, de asemenea, cugetări, epigrame, anecdote, noutăți radiofonice, poșta redacției. M.W.
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
această convingere exprimată chiar din primele pagini, Idei în mers (I-II, 1975-1981) dezvoltă motive și întrebări prioritare în dezbaterile epocii, structurându-le în „Paradigmele viitorului” - despre existență și dezvoltare - și în „Paradigmele formației umane” - despre educație. Între ele sunt inserate, în virtutea prețuirii dialogului și a reflecției critice, punctele de vedere a zece renumiți autori asupra unor probleme vitale: pace, război, creștere economică, relațiile est-vest, oferindu-se și o viziune asupra evoluției istoriei în viitorul apropiat sau mai depărtat. Discursul aparține
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
mâinile tăiate”. Atât minunea „fetei cu mâinile tăiate”, cât și aceea a călugăriței ce și-a scos singură ochii spre a scăpa de urmărirea regelui Richard se găsesc și în Viețile sfinților (Proloagele) mitropolitului Dosoftei. Minunea vindecării călugăriței a fost inserată și în Albinușa, copiată de popa Ion Românul în 1620, alături de Alexandria (Codex Neagoeanus). Din păcate, după capitolul de sinteză dedicat de N. Cartojan materialului narativ atât de divers din cultura română axat pe tema Minunilor Maicii Domnului, nu mai
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
reverie, confesiuni și angoase, configurând un drum către paradisul pierdut al copilăriei). În numărul 2/1970 Perpessicius scoate la lumină trei poeme de Mihail Sadoveanu, parte dintr-o Cântare a Cântărilor scrisă spre sfârșitul vieții. În numărul 3/1971 sunt inserate patru poeme ale lui Dan Botta, din prima perioadă de creație. Prefațatorul, Nicolae Florescu, le caracterizează în termenii „setei de absolut”, în care structurile formei imită structurile universale. Poemele sunt expresioniste și mărturisesc un cult al geometriei formale aproape barbian
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
poemul lui Stavrinos despre Mihai Viteazul) de mai multe ori la Veneția în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Printre alte întâmplări, sunt descrise luptele lui Radu Șerban cu voievodul Ardealului, prilej pentru autor să înfiereze războiul. Este inserat și un capitol de istorie a Moldovei, din timpul lui Ștefan Tomșa. Tradusă, prescurtată sau adăugită, Istoria...a fost inclusă în principalele cronici ale Țării Românești, fiind unica sursă internă pentru perioada relatată. Scrierile lui M., cu un pronunțat caracter
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
Ființa românească” a Fundației Regale Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie 1983 Nicolae Ceaușescu dispune expedierea în Vest a unui agent secret, având ca misiune asasinarea lui I. Agentul se predă
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
și deschiderea față de experiențele poetice noi, textele publicate la un moment dat fac o imparțială trecere în revistă: Georges Ribemont-Dessaignes este inclus în sumar cu un articol despre „dadaclysme”, Mihail Cosma scrie despre futurism, Max Eichenberger despre suprarealism. Se mai inserează fragmente din scrisul lui Jean Cocteau, Jacques Copeau, Max Nordau. Pe lângă poezia lui Ion Călugăru, Șt. Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, F. Brunea-Fox și B. Fundoianu, se tipăresc versuri de Alfred Margul Sperber și René Crevel. Despre teatru dă comentarii
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Universitatea „Al. I. Cuza” sau de alte foruri științifice din Iași, din țară și din străinătate. Periodic, în organizarea Institutului, au loc și manifestări științifice cu caracter internațional. Din 1934 în „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»” au fost inserate, pe lângă studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
să sondeze, dincolo de aparențe, realități sufletești, păstrează un grăunte de ironie. I. începuse și un roman, Game, plănuit să apară în trei volume. A apucat să scrie până la începutul celei de-a doua părți a primului volum, filele redactate fiind inserate de Ionel Teodoreanu în „Viața românească” (1928-1929). Axat, după cât se pare, pe tema idealurilor greu de atins, fragmentul de roman proiectează într-un spațiu epic trasat cu mână sigură câteva siluete promițătoare. SCRIERI: Domnul de la Murano, Iași, 1928; ed. îngr
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
București. În volumele postume Cântarea munților (1945; Premiul Fundațiilor Regale) și Țara luminii (1946) intră titluri noi, alte poezii, aproape nouăzeci, găsindu-și loc în Addenda la Versuri (1964), ediție îngrijită de Marin Bucur. Versuri și proză inedite au fost inserate în „Manuscriptum” (1972, 1974). La I. pasionalitatea e o formă complementară a lucidității, resort ce îi determină modul de a exista și reprezentările, orientând-o spre o poezie de flăcări înalte și exaltări pluriforme. Un vers ca „Nu știu, eu
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
de violență, gesturi hotărâtoare - sunt expediate rapid, în câteva cuvinte, încât riscă să treacă neobservate, prinse în masa de vorbe care domină textul. „Folcloricul” și „etnograficul”, de care s-a făcut mare caz în receptarea operei lui I., se regăsesc inserate în structura textelor cu naturalețe, fără pretenții de metodă și de exhaustivitate „științifică”: o nuntă (în Nuntă cu bucluc), un priveghi și o înmormântare (în nuvela Soare cu dinți, de pildă) dau prilejul desfășurării unui ritual consfințit de tradiție, iar
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
număr de culegători de folclor, cu deosebire învățători, preoți și profesori din lumea satelor. Este prima revistă de folclor muzical din România și a reușit să tipărească în două decenii aproximativ două mii de texte și melodii. Pe lângă textele propriu-zise, sunt inserate utile medalioane despre o serie de folcloriști, semnate de Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, G.T. Niculescu-Varone și C. Ciobotea. În afara numeroaselor semne de prețuire primite de la personalități din țară (între alții, Simion Mehedinți, N. Iorga, Adrian Maniu, I. Simionescu, V. Bogrea, Sabin
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
poporul nostru, a-i admira faptele trecute”, punând accentul pe rolul tineretului (Mișu Weissman). Publicația este consacrată educației tineretului evreiesc, legendelor biblice, problemelor care preocupau societatea evreiască din România, iar semnăturile aparțin exclusiv unor publiciști din rândul acestei comunități. Sunt inserate texte scrise de I. Niemirower, Achad Zacke, A. Beck, Horia Carp, Theodor Rosen, I.L. Peretz, A. Axelrad, A. Rappaport. În poezie se disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David
JUNIMEA EVREE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
folosește INTENSIFIED OFF. Pentru a se folosi negativul fotografic al culorilor se activează opțiune INVERSE folosind aceeași sintaxă. Pentru a reseta toate formatările se folosește instrucțiunea RESET. Pentru a afișa o linie necompletată se poate folosi instrucțiune SKIP fără parametri. Inserată între două instrucțiuni de afișare (WRITE) va determina afișarea unei linii necompletate imediat în fața afișării determinate de instrucțiunea WRITE ce o urmează. Se va afișa: Prima linie. Linia dinainte este necompletata! Se pot folosi și variantele cu parametri ale lui
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
va determina afișarea unei linii necompletate imediat în fața afișării determinate de instrucțiunea WRITE ce o urmează. Se va afișa: Prima linie. Linia dinainte este necompletata! Se pot folosi și variantele cu parametri ale lui SKIP anume: SKIP n. Prima variantă inserează n linii necompletate. A doua variantă face o deplasare a cursorului în cadrul ecranului curent la linia indicată de poz linie. Prima linie de pe ecran are numărul de ordine 1. Toate afișările ce urmează se vor face începând cu linia specificată de
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
sunt șterse(implicit) sau recirculate. Sintaxa este următoarea. Apelarea simplă SHIFT s, deplasează caracterele din șir spre stânga cu o poziție. Mode poate lua valorile: LEFT - deplasare spre stânga; RIGHT - deplasare spre dreapta(pe pozițiile rămase libere prin deplasare se inserează spații). CIRCULAR - deplasare spre stânga cu recirculare în dreapta( caracterele ce sunt eliminate în partea stângă sunt adăugate în ordinea eliminării în partea dreaptă). PLACES - specifică numărul de poziții prin care se face deplasarea și această prin valoare lui n. Astfel
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
3.12.8 Instrucțiunea de concatenare - CONCATENATE Unește mai multe șiruri de caractere într-unul singur. Are sintaxa. Aceasta încarcă în conținutul șirului -c, alipindu-le șirurile c1, c2,..., cn. Opțiunea SEPERATED BY -spermite ca între șirurile alipite să se insereze -s-. 3.12.9 Instrucțiunea de despărțire - SPLIT Împarte un șir în mai multe subșiruri pe baza unui delimitator astfel: SPLIT <c> AT <del> INTO <c1> ... <cn>. Unde c este șirul ce se desparte, del este șirul delimitator, c1, c2
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
o are primul câmp precizat. Dacă se specifică opțiunea AS TEXT șirurile de caractere vor fi ordonate ținându-se cont de setările lingvistice ale mediului de program. 3.13.5 Inserarea unei linii sau a mai multor - INSERT Pentru a insera o linie într-un tabel se poate folosi secvența: INSERT <linie> INTO TABLE <itab>. Pentru tabele neordonate linia va fi adăugată la sfârșit. Pentru tabele ordonate linia va fi inserată respectând ordinea aleasă. Dacă cheia de ordonare este identică, linia
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Inserarea unei linii sau a mai multor - INSERT Pentru a insera o linie într-un tabel se poate folosi secvența: INSERT <linie> INTO TABLE <itab>. Pentru tabele neordonate linia va fi adăugată la sfârșit. Pentru tabele ordonate linia va fi inserată respectând ordinea aleasă. Dacă cheia de ordonare este identică, linia va fi inserată imediat în fața primei linii având cheie identică. Pentru a insera mai multe linii se folosește secvența: INSERT LINES OF <itab1> [FROM <n1>] [TO <n2>] INTO TABLE <itab2
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]