5,016 matches
-
a lăsat, în cele din urmă, pătruns de "duhul naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu poate fi înțeleasă decât inspectată prin optica evoluției doctrinei naționalismului. Construind pe baza tipologiei și modelui teoretic al dinamicii naționalismului elaborate de L. Greensfeld (1992) și M. Hroch (1985), secțiunea ce urmează va examina memoria istorică prin prisma tipului de naționalism predominant în conștiința colectivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice a populației față de status quo. În scopul decriptării modului de gestionare a trecutului (i.e., memoria colectivă) caracteristic perioadei de timp pe care o avem în vizor (începutul secolului al XIX-lea-1859), ne vom muta punctul focal asupra manualelor de istorie. Inspectând conținutul manualelor de istorie, putem face constatări cu privire la modul în care trecutul se reflectă în aceste "oglinzi retrovizoare", precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu implicarea cognitivă în sensul înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o abordare neortodoxă a României Mari. În loc să vadă o teleologie istorică împlinindu-se în făurirea întregirii naționale, Livezeanu privește analitic într-o cu totul altă direcție, inspectând culisele tensionale ale procesului masiv inițiat în urma actului politic, de unificare culturală și instituțională a României. Privită din acest unghi neconvențional, unirea celor trei provincii românești (Basarabia, Bucovina și Transilvania) cu Vechiul Regat din 1918 poate fi văzută ca "o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
baza unei comunalități experiențiale intergeneraționale. Astfel, "ceea ce transmit părinții ar fi status-urile sociale mai curând decât atitudini și valori" (Glass, Bengtson și Dunham, 1986, p. 686). Această ipoteză capătă plauzabilitate și în contextul românesc al atitudinilor despre prezentul postcomunist inspectat comparativ prin prisma trecutului comunist, întrucât s-a văzut că modul de evaluare a perioadei comuniste variază în funcție de situație economică, educație, mediul de rezidență etc. Însă atitudini formate prin "moștenirea de status" se pot contura doar cu privire la perioada actuală, întrucât
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost un mare ticălos, ca să nu-i spun bandit la drumul mare. Prin anii de după război, trecînd drept om de cultură dedicat trup și suflet marii Uniuni Sovietice și Partidului, a primit o sarcină extrem de delicată. Cernescu trebuia să inspecteze toate bibliotecile boierilor și burghezilor și să colecteze prin confiscare tot ce era "conform cu doctrina partidului și marilor eliberatori". Pentru biblioteca partidului. Restul trebuia distrus, sau pus în depozite mucegăite. Om de cultură pe bune, Cernescu și-a ales, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
La toate urgiile istoriei s-au adăugat și condițiile grele de viață determinate de seceta care s-a abătut asupra țării. Cu toate greutățile întâmpinate, activitatea școlii nu a fost neglijată. Astfel, subinspectorul de îndrumare pedagogică Gh. Banu consemnează. “Am inspectat școala primară Racova cu 7 posturi din satul și comuna Racova Bacău sub conducerea d-lui Marcu Ioan unde am făcut următoarele constatări: Școala are local propriu cu 2 săli de clasă, antret și cancelarie. Atât localul propriu cât și
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
făcute reiese că membrii corpului didactic de la această școală muncesc cu drag pe ogorul școalei, obținând rezultate lăudabile”. În perioada 1945-1948 a predat științele naturii la anii I- II-III curs complementar la gimnaziul unic Racova. Subinspectorul Școlar județean Gh. Nicolau inspectând școala Racova preciza: “Am inspectat școala primară mixtă din satul Racova, județul Bacău sub conducerea dlui Ioan Marcu, învățător gr. I, stat personal Nr. 1415. Școala funcționează în 2 săli de clasă proprii, o sală închiriată, o sală pusă la
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
didactic de la această școală muncesc cu drag pe ogorul școalei, obținând rezultate lăudabile”. În perioada 1945-1948 a predat științele naturii la anii I- II-III curs complementar la gimnaziul unic Racova. Subinspectorul Școlar județean Gh. Nicolau inspectând școala Racova preciza: “Am inspectat școala primară mixtă din satul Racova, județul Bacău sub conducerea dlui Ioan Marcu, învățător gr. I, stat personal Nr. 1415. Școala funcționează în 2 săli de clasă proprii, o sală închiriată, o sală pusă la dispoziție de primărie, două săli
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
verbale de inspecție de la școala Lețcana am găsit un proces verbal de inspecție, unde Ghiorghiu Constantin - inspector metodist la secția de învățământ a raionului Bacău, în urma asistențelor la ore, alături de Cozma Gheorghe, directorul Școlii generale nr. 1 Racova, precizează: “Am inspectat Școala generală din satul Lețcana, școală cu 4 clase și 2 posturi având ca temă “Pregătirea cadrelor didactice pentru lecție și nivelul de cunoștințe al elevilor”. Învățătorul Marcu Ioan pregătindu-se temeinic pentru lecție, a reușit să transmită cunoștințele prevăzute
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
faptul că învățământul religios la școlile din Leorda, Costinești și Mihai Eminescu să predă de preoții respectivi, iar la Ipotești de domnii învățători 130. Pe 13 mai 1939 Panaite Scobai, în calitatea sa de membru al cercului pastoral din Cucorăni, inspectează școala din Ipotești, parohia Mihai Eminescu, notând următoarele: am găsit prezent pe domnul învățător care făcea lecție de religie cu elevii clasei 1 și a IV despre învățămintele D-lui. A chestionat elevii și a constatat că [...] răspund celor întrebate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și încearcă să ne lămurească. Acest geniu militar ne-a lăsat țara, nu numai săracă, sleită de bani și fără nici o cucerire, după un șir de războaie ruinătoare, sfârșite cu un glonț rătăcit în propriul său cap de suveran, pe când inspecta, la 30 noiembrie 1718, trupele care invadaseră fortăreața de la Fredriksten, din sudul Norvegiei și mult mai grav, cu un mare, foarte mare număr de morți, îndeosebi bărbați în floarea vârstei, atât din teritoriile țării noastre, cât și din Finlanda... Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mare număr de morți, îndeosebi bărbați în floarea vârstei, atât din teritoriile țării noastre, cât și din Finlanda... Nici până azi nu s-a putut stabili exact dacă glonțul care l-a ucis provine dintr-o armă aparținând ostașilor suedezi inspectați de comandant sau din tabăra celor invadați, norvegieni. Oricui aparținea acest glonț, el "spunea" că mulțimea celor aflați sub arme nu mai voia să moară din porunca regelui. Carol al XII-lea a fost singurul rege suedez ucis? Nu! Gustav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Gândul la ceea ce li se va putea întâmpla trupului și sufletului meu, după moarte, mă obsedează continuu, oricât de mult m-aș instrui. Putrefacție Am gingiile tumefiate. Sub pielea învârtoșată a palatului gurii simt ceva care mă arde. Când îmi inspectez cavitatea bucală cu vârful limbii, de la gingii până la palat, adulmec o puternică senzație de mâncărime. E un lucru pe care nu reușesc să-l mai suport. Disperat, introduc degetele și încerc să-mi fac un masaj ușor: apăs mai tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
neînțelegerilor precontractuale, pe economie; ... k) Direcția de organizare, control, personal și învățămînt; ... l) Direcția secretariat-administrativă; ... m) Inspectoratul general de stat pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, combustibililor, energiei și pentru verificarea instalațiilor sub presiune și de ridicat, care are următoarele compartimente: ... - Inspecta pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe; - Inspecția pentru controlul gospodăririi combustibililor și energiei; - Inspecția pentru cazane, recipienți sub presiune și instalații de ridicat; - Serviciul laborator operativ ISCIR. În subordinea inspectoratului general de stat funcționează inspectoratele teritoriale. n) Direcția generală a rezervelor
DECRET nr. 396 din 7 decembrie 1976 pentru modificarea legilor şi decretelor de organizare şi funcţionare a unor ministere şi altor organe centrale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126738_a_128067]
-
care reprezintă total sau parțial echipajul, sau de un număr prestabilit ori proporțional cu numărul membrilor echipajului navei, în care se arată că modul în care s-a realizat cazarea echipajului nu este în conformitate cu termenii acestei convenții, autoritatea competența va inspecta navă și se va asigura că modul în care s-a realizat cazarea echipajului este în conformitate cu cerințele legislației. ... Partea a III-a Cerințe pentru cazarea echipajului Articolul 6 1. Localizarea, căile de acces, structura și aranjamentul în raport cu alte spații de
CONVENŢIE nr. 92 din 18 iunie 1949 privind cazarea echipajelor (revizuită)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126755_a_128084]
-
în condiții decente de trai, nepermitandu-se păstrarea în acestea de bunuri sau de materiale care nu aparțin ocupanților. 2. Comandantul său un ofițer desemnat de el pentru aceasta, însoțit de unul sau de mai mulți membri de echipaj, vă inspecta toate spațiile de cazare ale echipajului la intervale nu mai mari de o săptămână. Rezultatele fiecărei inspecții vor fi consemnate. Partea a IV-a Aplicarea convenției la navele existente Articolul 18 1. Cu condiția respectării prevederilor paragrafelor 2, 3 și
CONVENŢIE nr. 92 din 18 iunie 1949 privind cazarea echipajelor (revizuită)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126755_a_128084]
-
care reprezintă total sau parțial echipajul, sau de un număr prestabilit ori proporțional cu numărul membrilor echipajului navei, în care se arată că modul în care s-a realizat cazarea echipajului nu este în conformitate cu termenii acestei convenții, autoritatea competența va inspecta navă și se va asigura că modul în care s-a realizat cazarea echipajului este în conformitate cu cerințele legislației. ... Partea a III-a Cerințe pentru cazarea echipajului Articolul 6 1. Localizarea, căile de acces, structura și aranjamentul în raport cu alte spații de
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
în condiții decente de trai, nepermitandu-se păstrarea în acestea de bunuri sau de materiale care nu aparțin ocupanților. 2. Comandantul său un ofițer desemnat de el pentru aceasta, însoțit de unul sau de mai mulți membri de echipaj, vă inspecta toate spațiile de cazare ale echipajului la intervale nu mai mari de o săptămână. Rezultatele fiecărei inspecții vor fi consemnate. Partea a IV-a Aplicarea convenției la navele existente Articolul 18 1. Cu condiția respectării prevederilor paragrafelor 2, 3 și
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
sub-revisori 77. Pentru fie-care județu sau două se voru numi unu revisore și, dupe trebuința, mai mulți sub-revisori. 78. Fie-care revisore va ave dreptulu de controlu asupra sub-revisorelui din circumscriptiune să. 79. Revisorii și sub-revisorii voru ave misiunea de a inspecta scolele din circumscriptiunea loru. 80. Fie-care scola publică sau privată va ave unu registru speciale, în care se va înscrie în scurtu resultatulu revisiunii. În urmă fie-carii inspecțiuni, revisorele sau subrevisorele va înscrie în acelu registru dată și resumptulu observatiuniloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
în archivulu scolei. Acestu registru snuruitu și sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei invetiatorelui sau instituturelui și va fi visibile pentru ori-cine afară de școlari. Nu voru pute însă înscrie într'insulu de catu persoanele ce au misiunea de a inspecta instrucțiunea. 82. Despre fie-care inspecțiune revisorele va tramite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma și sub-revisorii către revisorii respectivi. 83. Cu cinci-spra dece dile inanite de finele anului scolariu, revisorii voru tramite ministrului reportu pe largu despre starea și populațiunea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Fie-care seminariu va ave unu directoare, care va fi parte bisericesca, unu economu, unu secretaru și alți implegati și omeni de serviciu. 229. Directoare1e va fi însărcinatu cu administrarea morale și materiale a seminarialui, vă ave încă, însărcinarea de a inspecta studiele și esercitiulu religiosu. Elu va fi capulu tutoru celoru-alți implegati și profesori. Atribuțiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele și contabilitatea și a celoru-alți implegati se voru regulă mai pre largu prin regulamente speciali. 230. Directorele precumu și revisorele districtului
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
ani și să fi servitu optu ani că profesore. 294. Rectorele este alesu pentru patru ani, elu este reeligibile. 295. Rectorele are generale previghiare asupra esactei aplicări a legiloru și regulamenteloru relative la instrucțiunea superioare. Elu are dreptulu de a inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri, de a face observări profesoriloru și decaniloru, de a se informa despre studie și despre progresulu studentiloru, si de a informa la casu de trebuința pe ministru despre ori-ce abateri sau neregularități. Decanii
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de Domnu, din corpurile determinate în precedintele articolu, dupe recomendatiunea Ministeriului. 316. Economulu va fi numitu de Ministru, după recomendatiunea directorului de sciinte. 317. Veghiatorii de ordine se numescu de directorele de sciinte; ei locuescu în scola și au a inspecta pe elevi în orele de recreațiune, de culcare, de dormire, pește nopte și la sculare. Ei insotescu totu d'auna pe elevi la ducerea loru la cursulu facultatiloru și la intorcere. 318. Elevii voru fi interni, întreținuți pe spesele Statului
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
sunt însoțite de un certificat fitosanitar redactat conform modelului prezentat în anexa nr. 5 la prezența convenție, eliberat de organele competențe ale țării exportatoare. Certificatul fitosanitar atestă că mijlocul de transport, plantele sau produsele vegetale mai sus menționate au fost inspectate în conformitate cu metodele și cu legile în vigoare și au fost recunoscute libere de organisme de carantină, precum și că ele corespund regulilor fitosanitare ale țării exportatoare. În cazul reexportului produselor vegetale, țara de origine a acestora se menționează în certificatul fitosanitar
HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125485_a_126814]
-
în proprietatea/administrarea operatorului de distribuție. Controlul executării activităților ce fac obiectul licenței 32. Autoritatea competența va urmări îndeplinirea condițiilor din licență de către titularul licenței. În acest scop: a) va analiza rapoartele/situațiile remise de titularul licenței; ... b) va putea inspecta în orice moment documentele contabile ale titularului licenței și/sau va putea solicita efectuarea unui audit contabil al activității acestuia; ... c) va investiga, la solicitarea argumentata a unei terțe persoane sau din proprie inițiativă, practicile titularului licenței pe piată energiei
DECIZIE nr. 46 din 20 septembrie 1999 privind acordarea Licenţei pentru furnizarea de energie electrica Societăţii Comerciale "Electrica" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]