10,350 matches
-
atunci prea scumpă și placajul la modă, în mai multe încăperi. Acest lucru se întâmplase totuși, în adevăr, după câțiva ani petrecuți de ei așa, fără bucătărie, fără baie și fără cămară, într o zi când, într-un moment de inspirație, siguri că nu va mai veni niciodată vreo lege care să le retrocedeze întreaga casă, se gândiseră să sacrifice una din camere, cea de pe colț, de unde puteai admira cele două străzi George Coșbuc și Avram Iancu, foste Nemeș și Rakozi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
insightul). Insight-ul înseamnă înțelegerea naturii cauzelor propriului comportament și a greșelilor (lecțiilor). La această iluminare numită insight-ul, se poate ajunge prin analiză, reevaluare, discuții, vise, emoții, fantezii, etc. Entuziasmul, emoția, intuiția și capacitatea de pătrundere, creativitatea și imaginația, motivația și inspirația izvorăsc din subconștientul nostru (interiorul nostru) și se supun controlului nostru iar această bogăție interioară stă la îndemână fiecăruia, dar trebuie să găsim căile corecte de acces către ea. Am iubit învățătura și am nutrit dorința de a mă înțelege
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Acum Însă, ceva Îi spunea că totul se va schimba, iar această forță l-a prins de epoleți și l-a ridicat În picioare. Un flux neobișnuit de energie l-a străbătut de la stânga la dreapta, transmițându-i clarviziune și inspirație, smulgându-i un fluierat autoritar. Minune! Ca la un pocnet de bici, mașinile au tresărit, luând aminte la gesturile-i ferme, de parcă În polițist ar fi văzut nu omul pe care cu câteva minute Înainte Îl vânau, ci o specie
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se impregnase În viața mea. Uneori, aveam chiar impresia că eram un șoarece pândind o pisică. După vreo patru zile, eram Închis Într-un cub de plictiseală groasă ca marmelada, căci dincolo, Kuznețov traversa În mod evident o pană de inspirație. Abia de mai scria ceva, În restul timpului plimbându-se În lung și-n lat prin cameră. După o săptămână, mă cățăram pe pereți. Până și musca albăstrie care se rotea prin Încăpere ducea o viață mai palpitantă. Ea măcar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fereastră. Probabil că licoarea i-a pus capac, căci pentru prima oară În ultimele zile și-a Încălcat programul și s-a dus mai devreme la culcare. Cât timp el a dormit, am urmărit tot ce se Înregistrase În lipsa mea. Inspirația Îi sunase la ușă cam la o jumătate de oră după ce plecasem, căci a sărit din pat și s-a apucat să scrie și a tot bătut, Înfrigurat și fără Încetare, În taste. Când s-a trezit, Kuznețov arăta ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-n jur! Tot ce vezi este compus din litere. Clădirile, străzile, mașinile, mobilierul, chiar și noi, pentru El nu suntem decât niște cuvinte puse Într-o anumită ordine. Dacă vrea, ne șterge În câteva secunde, dacă are o pană de inspirație, stăm cu privirea În gol luni În șir. Trebuie să fugim și să ne-ascundem undeva, ori Într-o carte de bucate, ori Într-un roman istoric, să ne piardă urma. Am luat deja legătura cu câțiva cunoscuți. Prințul MÎșkin
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Autorul. — Halal autor, am răspuns, după ce-am luat o gură de vodcă. Unul care nu e-n stare să Încheie nici măcar o povestire cu detectivi, doldora de clișee și glumițe răsuflate. Demiurgul a zâmbit. — Oricine poate-avea o pană de inspirație, băiete. Ei, cum Îți merge? Cam frig? — Mă descurc, am zis, Înălțând sticla de vodcă. — Aha, a făcut Kuznețov. Vechile obiceiuri dispar greu, așa-i? Am lăsat capul În jos și-am Început să râd. — Acum Înțeleg de ce scrii dialoguri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
datorie. Pe atunci, își amintește memorialistul, "sătenii... aveau teama de Dumnezeu, dar și respectul înnăscut al adevăraților țărani" (p. 93). Talentul narativ al autorului este cel mai bine pus în evidență când sunt evocate, fără respectarea unei cronologii stricte, după inspirație ori dispoziție, dar întotdeauna cu fler, cu haz și cu nerv, întâmplările, desigur memorabile, ale anilor de copilărie. În acest sens sunt de amintit relatările despre scăldatul la hârdău în ograda bunicilor ori despre năzbâtiile săvârșite cu inocență în timpul vacanțelor
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
manieră cvasiexhaustivă, plenară, personalitatea acestui artist ce marchează epoca de sfârșit a Renașterii din arta flamandă, perioada de consistență a Barocului vest-european. Atelierul artistului, colaboratorii apropiați, aportul ucenicilor, relațiile cu comanditarii, cu grupul de mecena, variantele de tablouri, sursele de inspirație, managementul circulației comenzilor, totul se constituie într-un rezultat spectaculos al muncii de investigare conduse de oamenii muzeului în baza materialului casei, o muncă de echipă extinsă pe o perioadă de mai bine de cinci ani. Trebuie recunoscut, spațiul cultural
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
Chiar dacă rar, nu am încetat niciodată să scriu! Ca să vă formați ați făcut încercări, ați scris pastișe, ați încercat să scrieți "á la maniere de" sau, dimpotrivă, ați scris de fiecare dată așa cum doreați? Nu, de fiecare dată era după inspirația de moment și întotdeauna ca să mă distrez. Și era mult! Numai între 14 și 17 ani am scris, câte?, 4 piese de teatru. Una dintre ele nu era o pastișa, era în maniera lui Giraudoux, trebuie să precizez, o scriere
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
limba. Nu putea fi franceză de la 1300 pentru că mi-ar fi fost imposibil și pentru că ar fi fost ilizibila pentru cei de astăzi. Gândiți-vă la literatura de dinainte de Villon care a devenit complet incomprehensibila pentru cititorul nespecialist. Sursă de inspirație principala pentru stilul foarte voluntarist din Court serpent este Saint-Simon. Evident, nu este Saint-Simon pentru că este o pastișa foarte diluata, dar este limba din vremea lui, pe care am utilizat-o pentru a da o impresie arhaizanta. Tocmai am terminat
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
influențează decât marginal, cu excepția faptului că sunt într-o stare de furie permanentă, cred ca sunt furios de la naștere, și ceea ce se întâmplă în lumea modernă, mai ales in Franța, îmi alimentează mizantropia care este una dintre sursele mele de inspirație. Toții cronicarii și intervievatorii au remarcat, multi cu un zâmbet lacom, cruzimea tuturor cărților Dvs. Pe mine mă frapează negrul absolut, lipsa oricărei speranțe. În Chien des os mai adăugați o scurtă propoziție finală ca să omorâți și ultimul personaj. Nu
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Întâmplările petrecute în viața militară, povestite de bătrânii care au făcut armata, războiul sau prizonieratul, au constituit curiozități majore și surse de inspirație pentru ascultători. Am avut din dorința de mic dorința să fac armata, să trăiesc și eu acele clipe din viața de ostaș. Sunt născut într-o familie de țărani mijlocași (3 ha de pământ), cum eram considerați în perioada cooperativizării
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
avut chef de o plimbare romantică, s-ar fi Îmbrăcat În haine civile, și-ar fi pus o perucă și mustăți false, eventual și niște falși ochelari de vedere, ca să lase impresia că e un artist excentric În căutare de inspirație, ar fi urcat pe bicicletă și ar fi pornit Într-o direcție oarecare. Atîta doar că, după ce Își cumpărase bicicleta, nu avusese niciodată chef de o asemenea plimbare. Acasă la el făcea numai ce avea chef să facă, iar ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
poate și niscai reporteri de la ziare, de la televiziunea rolandă, inclusiv de la radio Galaxy... (și totuși, cum vom vedea, despre Marea Spirală n-a apărut nici o știre, nicăieri), În fine, maiorul Smith, deghizat Într-un artist excentric aflat În căutare de inspirație, după ce aflase de la „rădașca“ ascunsă sub căptușeala pardesiului doctorului că acesta urma să Întîlnească doi extratereștri. Din motive imposibil de elucidat, mulțimea era tăcută. Cei care aveau ceva de spus vorbeau Încet, aproape În șoaptă. Ceilalți se Îngrămădeau unii În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
jocuri de cuvinte care disimulau, de cele mai multe ori, intenții sau atitudini Înșelătoare. Un efort la capătul căruia Își simțea sufletul obosit și dezorientat. CÎnd citise știrea despre deplasarea polilor magnetici, nu bănuise nici o clipă că ar putea fi doar rezultatul inspirației de moment a vreunui reporter mai leneș, care se sculase prea tîrziu În dimineața aceea, sau n-avea chef să iasă din casă, și constatînd că nu are despre ce scrie, inventase un eveniment planetar, ca să-și poată lua totuși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să-și prezinte chiar În ziua aceea demisia din funcțiile pe care le avea În armata americană și În serviciile secrete. O idee nouă și Întrucîtva ciudată, care Îi venise pe neașteptate, s-ar putea spune, Într-un moment de inspirație, totuși nu-l găsise complet nepregătit. Exista desigur riscul ca nici măcar demisia să nu-i fie luată În seamă, dar pentru maior asta deja nu mai avea nici o importanță. Începînd din dimineața aceea, după ce ascultase pînă la sfîrșit discul lui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-l verifica pe celălalt, nici pe aceea de a se lăsa verificat fără să riște. Nu avea decît o singură posibilitate: aceea de a alege Între mai multe riscuri. Așa Încît hotărî să nu riște nimic, lăsîndu-se oarecum În voia inspirației de moment. Idee ce nu se dovedi tocmai fericită. — Dacă mă Împuști, o să mă Împuști degeaba. Sunt gata să mă predau autorităților, Însă vreau să știi că nu eu am omorît-o pe femeia aceea. Voi pleda nevinovat, zise. Ultimele cuvinte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
configurația Întregului cîmp de semnificații, producînd finalmente ceva foarte asemănător haosului. CÎteodată e doar un fir de praf, neprevăzut de niciuna din ecuațiile mișcării; alteori, o mică, insesizabilă ezitare a jucătorului, sau un capriciu de ultim moment, numit de obicei inspirație. Și acum, iată ce au făcut niște oameni deștepți: au numit toată treaba asta impredictibilitate. Un mod mai savant de a spune că diavolul stă ascuns În detalii. Traiectoria unui punct de pe roata bicicletei lui era impredictibilă pur și simplu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui mi se părea aproape stupidă. Așa că am răspuns la Întîmplare. — Desigur... Într-un anumit sens, orice scriitor e un vînător de suflete, În sensul că sufletul personajelor sale e luat, Împrumutat de la anumite persoane reale, ceea ce numim de obicei inspirație nefiind decît... — Dar eu nu la asta mă refer, ci la Bazil. L-am Întrebat de multe ori de ce a vrut să pună cărții sale un titlu atît de curios, VÎnătorii de suflete, și ce anume căuta cu atîta insistență
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un jalnic amestec de aiureală și stupiditate. Cât aș fi vrut să te cred! Cât de aproape Îmi era prăpastia, tot mai bine era la marginea ei. Ești o vulpe cu ochi lacomi, perfizi. Eu, ,,muza voluptuoasă,, , ,, marea ta dragoste,, , ,,inspirația ta,,. Fructul stacojiu nu mai e semnul ceresc al iubirii. Sunt o constelație veștedă, un imn uitat, o licoare tulbure. Îmi vine să asmut haite de lupi pe metaforele tale pricăjite. Știi cum se vede viața alături de tine? Ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
frumusețea unui coș ridicându-se spre nori și cufundându-se printre celelalte hornuri. Senzația mișcării trebuia transformată În proză și urgența necesității Îl copleși așa de tare, Încât Își dori să fi avut hârtie și creion câtă vreme Îl Încerca inspirația și se căi c-o invitase pe Janet Pardoe să vină la el după cină ca să stea de vorbă. Simțea nevoia să lucreze. Voia ca timp de o oră sau două să fie liber de orice intruziune feminină. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
făceau până și măsura zero să pară prea mare, Thackeray avea dreptate cu privire la afacere. Tocmai vânduse Încă șase rochii. Noi trebuia să Îmbrăcăm cât mai multe fete posibil pentru fantastica petrecere de Anul Nou a lui Alixe. Brusc, mă lovi inspirația. —Lauren! am exclamat. Alixe organizează pentru ea chestia asta nebunească prilejuită de divorț. Tocmai am primit invitația. În mod sigur Lauren și Alixe sunt foarte apropiate. —Vorbești de Lauren Hamill Blount? Întrebă Thackeray. Doamne, este o frumusețe fascinantă. —Exact. —Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
este, de fapt, din câte Îmi dau eu seama, singurul gen de femeie Însărcinată care are voie să iasă În oraș noaptea la New York. Avea o coadă de cal lucioasă și purta jeans mulați și o bluză cu volănașe de inspirație țărănească. Pe sub ea, burta era la fel de netedă ca un pepene galben. —Lauren! Bărbatul meu eligibil este deja cu altcineva! zise ea cu avânt. —Phoebe Calder. Dumnezeule, ce recunoscătoare sunt că ești aici. Miezul nopții este o oră târzie pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îi mulțumesc pentru sprijinul acordat. Celor de la Miramax Books, Harvey Weinstein, Rob Weisbach, Kristin Powers și Judy Mottensen, care au fost echipa nemaipomenită cu care am lucrat. Sandi Mendelson a fost un excelent ziarist. Pentru neprețuitul ajutor privind sursa de inspirație și culoarea locală a cărții - de la modul În care sunt realizați pereții lui Lauren până la bijuteriile pe care le poartă În pat - aș dori să le mulțumesc următorilor: Bob Cohen, Pamela Gross, Blaire Voltz-Clarke, Geoffrey Munn de la Wartski, staff-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]