1,467 matches
-
atât din perspectiva managerilor de instituții/organizații, dar și din perspectiva celor implicați efectiv în demersul asistențial - una dintre problemele stringente în peisajul serviciilor sociale brașovene. 1. Procesul de dezinstituționalizare Nu îmi propun să realizez aici o dezbatere asupra impactului instituționalizării asupra copilului, nici să argumentez necesitatea procesului de dezinstituționalizare. Deși majoritatea țărilor s-a folosit de această variantă pentru a îngriji copiii aflați în dificultate, motivația înființării lor fiind evident una de bună-credință, efectele obținute în timp sunt departe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în planul dezvoltării fizice, emoționale, sociale și cognitive a copilului. Astfel, necesitatea dezinstituționalizării a devenit una stringentă. Inițiativa „spargerii” instituțiilor așa-numite „mamut” aparține țărilor cu nivel economic ridicat, care și-au permis costurile legate de dezvoltarea unor alternative la instituționalizare, cum au fost dezvoltarea îngrijirii de tip „foster” sau crearea unor case de tip familial. Aducând în discuție acest aspect, este important de menționat că un alt argument forte în favoarea dezinstituționalizării este cel financiar. Studiile realizate au demonstrat că îngrijirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
abordare fiind aceea că soluțiile cele mai eficiente la multiplele probleme ale copilului nu pot fi găsite în afara cadrului familial și comunitar. Este vorba de crearea unor centre de zi, în cadrul comunităților defavorizate, în care, ca modalitate de prevenție a instituționalizării, respectiv de susținere a familiilor în perioada care urmează reintegrării copilului, se oferă, pe parcursul zilei, hrană, stimulare și îngrijire de către personal specializat. La ora actuală, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, există 3 astfel de centre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
problematica specifică abuzului, abandonului, parentalității, planificării familiale etc.; prevenția secundară, adresată grupurilor aflate în situații de risc dintr-un anumit punct de vedere și, abia la final, prevenția terțiară, care se transformă de fapt în intervenția propriu-zisă. 2. Alternative la instituționalizare: sistemul de asistență maternală Dacă actuala direcție prioritară de acțiune o constituie dezinstituționalizarea, se impune clar necesitatea dezvoltării unor alternative la serviciile care se oferă în instituții. În acest context, accentul pus pe extinderea rețelei de asistenți maternali se înscrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de largă anvergură. Tipurile de parteneriat pot fi inventariate în funcție de diverse criterii, care pot fi considerate simultan sau independent, generând o tipologie relativ complexă. a. Astfel, considerând existența personalității juridice, parteneriatele pot avea un caracter formal sau informal. Gradul de instituționalizare a parteneriatelor poate varia de la o alianță, privind numai schimbul de informații, la o agenție oficială, administrată și finanțată în comun de parteneri din domeniul public și privat. În cazul unor sarcini mai complexe sau care nu necesită termen lung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
interacțiune, astfel încât orice schimbare a uneia, are repercusiuni asupra celorlalte. În concluzie, organizația poate fi considerată, într-o accepțiune foarte largă, un tip specific de activitate umană, adică acea activitate social-umană ce dispune de un mare grad de organizare și instituționalizare: 1. pentru a putea vorbi de existența unei organizații este necesar un număr mare de indivizi care să intre în interacțiuni multiple între ei, determinate sau nu (prin numărul mare de indivizi, organizația se diferențiază de grupul mic ce conține
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și ceilalți autori în definițiile lor și ceea ce înseamnă relațiile publice, vom prezenta în continuare și elementele caracteristice ale PR în viziunea celor doi: "1. Crearea și dezvoltarea înțelegerii, simpatiei și a încrederii reciproce. 2. Dezvoltarea, etablarea, modificarea organizatorică și instituționalizarea propriului sistem sau a propriei organizații, astfel încât să se poată asigura, în același sens ca și la punctul anterior, înțelegerea, încrederea și simpatia reciproce. 3. Implementarea, corectarea, multiplicarea sau întărirea sentimentelor de încredere și simpatie reciproce, oferind acestui proces un
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
și nu prin flux. Firește că sunt multe alte interpretări care contrazic sau completează ceea ce a spus Raymond Williams. Cum remarca și Roger Silverstone în prefața la ediția din 2003 a lucrării lui Williams, prin ideea de flux neîntrerupt, de instituționalizare particulară a culturii, ca și prin conceptul mobile privatisation, Williams rămâne un autor de primă mărime în cercetările asupra televiziunii. Am insistat asupra viziunii despre comunicare a lui Raymond Williams pentru că, cel puțin pentru prima etapă de afirmare și dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
derulat de către Schramm poate fi considerat un succes. Dovezile în favoarea acestei afirmații sunt multiple și pot fi sintetizate astfel. Se înregistrează o creștere exponențială a numărului de facultăți, departamente și institute de cercetare cu profilul comunicare. Devin evidente eforturile de instituționalizare a numelui, de impunere a lui în denumirile departamentelor de specialitate ; aproximativ la jumătatea anilor 1970, fostele departamente de „Retorică” își schimbă denumirea în „Retorică și Comunicare”, iar cele de „Jurnalism” în „Jurnalism și Comunicare de masă”. Sunt create primele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sufocă În cămașă de forță a pauperității și a așteptărilor sterile a unui mecena Îndatorat. Pentru a penetră zidurile rutinei autorităților menținute În inerția prestației În actul de cultură pe un model caduc ar fi necesară o schimbare. Poate o instituționalizare a vocilor adolescente În uniuni de creație, la fel cum s-a propus un Parlament al inteligentelor tinere și neatinse de morbul corupției intelectuale, ar duce la o recunoaștere justă a valorilor În devenire. Ca membru În juriul concursului „Lumea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de cale a fost atât de puternică, încât, ulterior, privatizarea a avut loc doar parțial și succesiv. Intensitatea dependenței de cale a fost indusă de suprapunerea organizării economice cu cea politică. La aceasta am adăugat anterior ipoteza că egalitarismul și instituționalizarea sa profundă au fost susținute și de scopul și organizarea militară a acestor teritorii. Scopurile militare ale Vrancei apar atât în mitul fondator, cât și în uricul de împroprietărire (mai exact, de întărire a proprietății) despre care se relatează că
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rolurile asumate și funcțiile ocupate. Acest criteriu este utilizat cu precădere în evaluarea comportamentului indivizilor la nivelul acțiunii colective sau la nivel constituțional. e) Conformitate cu morala generală, adică generarea de rezultate compatibile cu normele de echitate (fairness norms) și instituționalizarea unui sistem de mecanisme care să recompenseze cooperarea și să pedepseacă defectarea. 1.3.5. Concluzii Există câteva aspecte deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face parte din instituționalismul de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
social media nu reprezintă leacul la bolile democrației parlamentare. E-government, participarea politică web 2.0 și cultură civică depind din punctul meu de vedere de mulți alți factori sociali și culturali în afară de accesul la internet și tehnologie. Valorile societății deschise, instituționalizarea puterii și democratizarea depind mai mult de accesul la educație și de gradul de instrucție al cetățenilor. Populismul, mesajele anti-sistem și grupările radicale își găsesc fanii și ultrașii pe social media, mai ales în contextul crizei economice. România nu va
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Regiunilor. Prezența partidelor politice naționale la nivel european nu se oprește însă aici. În ultimii cincizeci de ani, procesul de integrare europeană a favorizat multiplicarea legăturilor între structurile partizane ale diferitelor state membre și a condus, astfel, la crearea și instituționalizarea unor "partide politice europene". Acestea sunt entități juridice distincte atât de grupurile din Parlamentul European, cât și de structurile partizane naționale. Astfel, fiecare dintre ele deține "un statut, mecanisme de luare a decizilor, structuri de conducere, un buget și un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Însumând toate aceste observații Paul Magnette concluziona că "modelul comunitar respinge, prin fundamentele sale, forma convențională de partid politic"7. Cu toate acestea, una dintre evoluțiile instituționale majore din ultimele cinci decenii la nivel european a fost tocmai crearea și instituționalizarea unor structuri partizane 8 care sunt astăzi beneficiarele unui transfer de suveranitate din partea partidelor naționale membre 9. Într-adevăr, așa cum am văzut în capitolele precedente, crearea Comunității Europene a Carbonului și Oțelului, urmată de instituirea Comunității Economice Europene, a oferit
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
într-un domeniu poate fi urmată de modificări neintenționate în alte domenii ce corespund unor nevoi funcționale create de decizia inițială 17. Din acest punct de vedere, introducerea alegerilor directe la nivel european a constituit un impuls pentru întărirea și instituționalizarea cooperării structurilor partizane naționale. Motivele invocate din punct de vedere politic pentru aceste decizii se referă la "conștientizarea implicaților procesului de politizare a Comunităților Europene, dorința de a răspunde criticilor privind deficitul democratic și stimulul exercitat de alegerea directă a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
înainte sub numele de Partidul Socialiștilor Europeni, iar cele liberale sub apelativul de Partid European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor. Destul de rapid s-a observat însă că modul în care a fost formulat articolul "partidelor politice" nu permite cu ușurință instituționalizarea acestora ca actori ai procesului decizional european, căci nu se specifică nici finanțarea acestora, nici nu se face referire la rolul pe care acestea l-ar putea juca în alegerile europene. Astfel, o serie de reglementări au urmat acestei recunoașteri
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Cum radicalii s-au retras rapid din acestă structură, cum succesele electorale în scrutinele europene erau în creștere și cum în 1992 existența partidelor politice europene a fost înscrisă în dreptul comunitar, în 1993, în ciuda unor temeri legate de procesul de instituționalizare la nivel european, care ar îndepărta decizia de militant și cetățean, a fost creată Federația Europeană a Partidelor Verzi 47. Aceasta decizie a fost urmată de întărirea structurilor administrative și a dat naștere unui nou sentiment de apartenență la federație
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
politice europene din 2003, verzii europeni decid să se contituie într-un partid: Partidul Verde European ce a fost lansat la Roma, în 2004. Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat PVE-ul de-a lungul procesului de instituționalizare a fost ideologia acestor partide, care conține o cultură a libertății personale, un angajament ferm pentru democrația participativă în interiorul partidului și o lipsă de încredere în modelele tradiționale de leadership 49. Mai mult decât atât, verzii nu se definesc în funcție de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
PE, verzii constituie un grup cu regionaliștii. O altă problemă a Verzilor este tensiunea din interiorul partidului între partizanii unei integrări mai profunde și cei care sunt mai degrabă sceptici cu privire la acest lucru. Toate aceste chestiuni explică gradul limitat de instituționalizare a PVE-ului: au fost scrise manifeste doar la ultimele trei alegeri, însă deși au fost utilizate de către partidele membre, numele PVE-ului nu a fost aproape niciodată menționat în manifestele electorale ale partidelor naționale; se decide încă prin unanimitate
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Verde European, ALE-ul a asumat statutul de partid politic european în 2004 imediat după introducerea principiului finanțării partidelor politice europene. Sigur, partidele regionaliste europene ce formează astăzi ALE-ul au colaborat și înainte de această dată. La nivel european, prima instituționalizare a acestei practici a avut loc în anii 1980, atunci când o structură foarte slab dezvoltată, având numai un secretariat, a fost creată pentru a reuni un amalgam de partide și mișcări ce împărtășeau principiul "Europa popoarelor 53. Diversitatea formațiunilor politice
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
platforma electorală a PSE-ului propune o reformare completă a principilor politicilor economice și financiare, de mediu, sociale și în materie de politică externă ale Europei sub deviza "oamenii înainte de profituri"64. Încă din anii 1980, la începutul procesului de instituționalizare a partidelor politice, politologul Oskar Niedermayer a dezvoltat o grilă de analiză a organizaților partizane transnaționale stabilind trei tipuri de relații între structuri partizane naționale ce fac parte dintr-o organizație mai largă 65. Bazându-se pe criterii precum tipul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
numai ele având un contact direct cu alegătorii din diferitele state membre. Așa cum am încercat să arătăm de-a lungul acestui capitol, partidele politice europene nu pot fi văzute ca vehicule ale unei democrații europene. În ciuda faptului că la baza instituționalizării lor a stat dorința de a compensa deficitul democratic al Uniunii Europene, aceste organizații nu sunt astăzi decât dovezi că, până în momentul de față cel puțin, instituțiile europene nu oferă cadrul de dezvoltare a unei vieți politice asemănătoare cu cea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
-P.D.), conform regulamentului, este formată din simpatizante și membre ale partidului care doresc să activeze în organizație. Potrivit art. 54, punctul 2, O.F.-P.D. acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică, economică și social-culturală. În cadrul Statutului Partidului Democrat, care reglementează activitatea Organizației de Femei, se specifică într-adevăr scopul acesteia, însă obiectivele nu sunt conturate cu claritate, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
În națiunea română suntem și noi, Doamnelor” (Sofia Cocea, Epistola adresată tuturoru Doamneloru moldovene) Ținând cont de faptul că, potrivit Statutului Partidului Democrat, O.F.-P.D. acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică, economică și social-culturală, iar scopul său este „dezbaterea și analiza problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului și familiei în societate”, această organizație reprezintă interesele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]